1ra-160/14 — Art. 427 alin. 1 pct. 6 Cod de procedură penală

Prin sentința Judecătoriei Cahul din 20 august 2011, procesul penal pe capetele de învinuire ce țin de sustragerea bunurilor de la părțile vătămate Nedov Galina, Nucă Alexandru și ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Cahul”, în privința lui Valeanu Dmitri, a fost încetat în temeiul art. 109 Cod penal, în legătură cu împăcarea părților. Tot el, a fost achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii pe episodul de sustragere a bunurilor de la partea vătămată Turculeț Mariana, dat fiind că fapta nu a fost săvîrșită de inculpat. 1 Valeanu Dmitri a fost condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. b), e), d), 90 Cod penal, pe capetele de acuzare privind sustragerea bunurilor de la partea vătămată Podrușneac Vladimir și Școala Profesională nr. l din or. Cahul, la 1 an închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 1 an. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Turculeț Mariana a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin aceiași sentință a fost condamnat și Cerga Valeriu, dar în privința lui hotărîrile judecătorești nu se contestă.

În fapt, instanța de fond a constatat că în noaptea spre 08 octombrie 2010, Valeanu Dmitri împreună cu Cerga Valeriu și încă o altă persoană, au pătruns în locuința lui Podrușneac Vladimir, din or. Cahul, str. Sanatoriului 3, de unde tainic au sustras bunuri în valoare de 5.745 lei, cauzîndu-i părții vătămate o pagubă materială considerabilă. Tot ei, în noaptea spre 09 octombrie 2010, aproximativ la orele 02:00, au pătruns în locuința lui Nedov Galina, din or. Cahul, str. Dumbrava Roșie l, de unde tainic au sustras bunuri estimate la 11.750 lei, cauzîndu-i părții vătămate o pagubă materială considerabilă. Tot ei, în noaptea spre 05 noiembrie 2010, aproximativ la orele 02:00, au pătruns în incinta Școlii Profesionale nr. 1, din or. Cahul, str. Șolohov 40, de unde tainic au sustras bunuri în valoare de 27.792 lei, cauzîndu-i părții vătămate o pagubă materială considerabilă. Tot ei, în noaptea spre 08 noiembrie 2010, aproximativ la orele 02:00, au pătruns în garajul ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Cahul”, situată în s. Roșu, r-nul Cahul, de unde tainic au sustras bunuri estimate la 25.400 lei, cauzîndu-i părții vătămate o pagubă materială considerabilă. Tot ei, în noaptea spre 17 noiembrie 2010, au pătruns în automobilul de model „VAZ 21063”, cu n/î CH AL 902, care era parcat lîngă casa nr. 49, str. Frunze, or. Cahul, de unde tainic au sustras 536,5 kg de varză, cu prețul de 3,50 lei pentru un kg, cauzîndu-i părții vătămate Nucă Alexandru o pagubă materială considerabilă în sumă de 1877 lei. Tot ei, în noaptea spre 17 noiembrie 2010, aflîndu-se lîngă casa nr. 49, str. Frunze, or. Cahul, au răpit automobilul de model „VAZ-21063”, cu n/î CH AL 902, ce-i aparține părții vătămate Nucă Alexandru, cu care s-au deplasat în s. Andrușul de Jos, r-nul Cahul. Cerga Valeriu și Valeanu Dmitri mai sunt învinuiți că în noaptea spre 07 noiembrie 2010, acționînd împreună cu alte două persoane, au pătruns în incinta Biroului individual de avocați „Turculeț Mariana”, situat în or. Cahul, str. Selivestov 11, ap. 4, de unde tainic au sustras un laptop de model „Toshiba” la prețul de 11.350 lei, o tastieră de model „Asus” la prețul de 150 lei, un mouse de model „Asus” la prețul de 100 lei, cauzîndu-i astfel părții vătămate Turculeț Mariana o pagubă materială considerabilă în sumă totală de 11.600 lei. Instanța a reținut că, deoarece valoarea totală a bunurilor sustrase de de la proprietarii Podrușneac Vladimir, Nedov Galina, Turculeț Mariana, Nucă Alexandru, Școala Profesională nr. l din or. Cahul și ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Cahul” constituie 84.164 lei, acțiunile inculpaților au fost încadrate 2 de acuzator în baza art. 186 alin.(4) Cod penal, ca furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvîrșit de două persoane, prin pătrundere în încăpere, locuință și alte locuri pentru depozitare, în proporții mari; iar pe faptul răpirii mijlocului de transport - pe art. 192/1 alin. (2) lit. a) Cod penal, ca răpirea mijlocului de transport fără scop de însușire, acțiune săvîrșită de două sau mai multe persoane. Prin sentința Judecătoriei Cahul din 21 februarie 2011, procesul penal în privința lui Valeanu Dmitri, pe capătul de acuzare ce ține de răpirea mijlocului de transport de la partea vătămată Nucă Alexandru, încadrat în baza art.192/1 alin. (2) lit. a) Cod penal, a fost încetat în conformitate cu art. 109 Cod penal, pe motivul împăcării părților. În cadrul cercetării judecătorești, partea vătămată Nucă Alexandru a solicitat încetarea procesului penal pe faptul sustragerii bunurilor în valoare de 1877 lei în legătură cu împăcarea părților. Părțile vătămate Nedov Galina, Podrușneac Vladimir și reprezentantul ÎS „STI Cahul”, G. Galiț, la fel a optat pentru încetarea procesului penal ca rezultat al împăcării părților. Ținînd cont că pe capetele de acuzare privind sustragerea bunurilor de la Nucă Alexandru, Nedov Galina, ÎS „STI Cahul” și Școala Profesională nr. l din or. Cahul, de la care au fost sustrase bunuri în valoare de respectiv 1877 lei, 11.750 lei, 25.400 lei și 27.792 lei, privite distinct, sunt exceptate din încadrarea juridică dată în complex de către procuror, instanța a încadrat acțiunile inculpatului în baza art.186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal. Asupra cererii de încetare a procesului pe motivul împăcării părților, înaintată de partea vătămată Podrușneac Vladimir, instanța a menționat că nu găsește temei de a o admite, așa cum această cerere a fost depusă în afara ședinței de judecată, semnătura părții vătămate nu este autentificată, iar după depunerea cererii nu s-a prezentat în ședința de judecată pentru a confirma cererea de încetare a procesului. Circumstanțele date nu atestă că împăcarea inculpaților Cerga Valeriu și Valeanu Dmitri cu partea vătămată Podrușneac Vladimir a avut loc, decăzînd temeiul încetării procesului penal pe acest capăt de acuzare. În confirmarea acuzației pe capătul furtului de la Turculeț Mariana, acuzatorul a administrat doar declarațiile părți vătămate și procesul-verbal de cercetare la fața locului. Partea vătămată Turculeț Mariana a declarat că inculpatul Cerga Valeriu a fost la ea în birou cu cîteva zile pînă la furtul laptopului, declarații din care rezultă doar o presupunere despre participația lui Cerga Valeriu la furtul dat. Însă informații directe privind participarea lui Cerga Valeriu și Valeanu Dmitri la acest furt instanței nu i-au fost prezentate. Coparticipanții, Rotari A. și Sinigur Ș., au negat implicarea inculpaților Cerga Valeriu și Valeanu Dmitri la furtul laptopului de la Turculeț Mariana și și-au asumat exclusiv săvîrșirea acestei fapte fără alte persoane. Furtul laptopului de la Turculeț Mariana a avut loc, întrucît de către organul de urmărire penală a fost primită plîngerea părții vătămate, ultima a dat depoziții consecutive despre faptul infracțiunii, care mai sunt confirmate și de alte probe incontestabile, inclusiv prin sentința de condamnare pentru acest fapt a lui Rotari A. și Sinigur Ș., nimeni din părți necontestînd existența faptei ilicite. 3 La rezolvarea întrebării dacă a comis sau nu acțiunea dată și Valeanu Dmitri, apreciind dovezile prezentate în ședința de judecată, instanța a ajuns la concluzia că procurorul a prezentat dovezi insuficiente și pe acest capăt de acuzare inculpatul urmează a fi achitat, iar acțiunile inculpatului Cerga Valeriu urmează a fi reîncadrate în baza art.199 alin. (1) Cod penal, ca comercializarea bunurilor despre care se știe că au fost obținute pe cale criminală. Judecata a constatat săvîrșirea cu intenție de către Valeanu Dmitri a faptei prejudiciabile: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvîrșit de două și mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere și locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, prevăzute de art.186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal - pe faptul sustragerii bunurilor de la partea vătămată Podrușneac Vladimir și Școala Profesională nr. 1 din or. Cahul. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, instanța a ținut cont că el nu are antecedente penale, considerînd că scopul pedepsei - corectarea și reeducarea vinovatului, poate fi atins fără executarea reală a pedepsei aplicate, în conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal.

Procurorul a declarat apel, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul Valeanu Dmitri să fie condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal la 2 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Apelantul a invocat că nu este de acord cu sentința în partea achitării inculpatului pe faptul sustragerii bunurilor de la partea vătămată Turculeț Mariana, fapt confirmat prin plîngerea depusă de către partea vătămată, declarațiile acesteia, depozițiile martorilor și participanților la proces, adică persoanelor care au contribuit la săvîrșirea acestei infracțiuni. Sunt martori care cunosc fabula faptei săvîrșite și anume Sinigur Ștefan și Rotari Alexandru, care au contribuit la săvîrșirea furtului bunurilor de la partea vătămată Turculeț Mariana, și martorul Mihai Anatolie căruia i-au fost vîndute bunurile sustrase. În cadrul ședinței de judecată a fost audiat martorul Rotari Alexandru care a declarat că la comiterea sustragerii prin furt a bunurilor de la partea vătămată Turculeț Mariana, a participat numai el împreună cu Sinigur Ștefan, și doar întîmplător s-au întîlnit înainte și după furt cu Cerga V. și Valeanu D. La solicitarea părții acuzării, instanța nu a dat citire depozițiilor date în cadrul urmăririi penale de către martorul Rotari Alexandru care în ședință le-a schimbat. Totodată, Rotari A. a fost audiat în cadrul urmăririi penale și depozițiile date de dînsul trebuiau să fie date citirii deoarece în ele el direct indică că în prealabil a vorbit cu Cerga V., Valeanu D. și Sinigur Ș. despre faptul că se duc să comită furtul din biroul de avocați. Cerga V. și Valeanu D. au rămas să-i aștepte lîngă locul comiterii furtului și bunurile sustrase au fost predate lui Valeanu D. Din depozițiile lui Valeanu Dmitri reiese că, la momentul comiterii infracțiunii, s-a aflat în s. Pelinei, r-nul Cahul, însă n-a fost stabilită nici o persoană care ar confirma acest alibi, acestea fiind combătute prin depozițiile martorilor Rotari A., Sinigur Ș. și Cerga V., circumstanțe care urmau a fi luate în considerație de către instanța de judecată. 4

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2013, apelul a fost respins ca nefondat. Instanța de apel a specificat doar că: „audiind părțile la proces, verificînd legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, sub toate aspectele complet și obiectiv, cercetînd suplimentar probele administrate de prima instanță și apreciate din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării, conform propriei convingeri, motivele invocate de acuzatorul de stat sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse ca nefondate din următoarele considerente. Declarînd apel acuzarea nu a invocat careva probe noi decît cele care au fost obiect de studiu în cadrul ședinței de judecată a instanței de fond, care în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, corect ajungînd la concluzia privind vinovăția inculpatului Catărău Victor Vasile în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. b) c), d) Cod penal”.

Procurorul a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea deciziei menționate și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată. Recurentul a invocat că instanța de apel nu a verificat și apreciat probele prezentate în sprijinul acuzării expuse în apelul procurorului, care dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate. Astfel, Rotari A., fiind audiat în cadrul urmăririi penale, direct a indicat că în prealabil a vorbit cu Cerga V., Valeanu D. și Sinigur Ș. despre faptul că se duc să comită furtul din biroul de avocați, că Cerga V. și Valeanu D. au rămas să-i aștepte lîngă locul comiterii furtului pe el și pe Sinigur Ș., adică au contribuit la comiterea infracțiunii, iar bunurile sustrase au fost predate lui Valeanu D. Din depozițiile inculpatului Valeanu Dmitri reiese că, la momentul comiterii infracțiunii s-a aflat în s. Pelinei, r-nul Cahul, însă n-a fost stabilită nici o persoană care ar confirma alibiul inculpatului, totodată aceste depoziții au fost combătute prin depozițiile martorilor Rotari A., Sinigur Ș. și inculpatul Cerga V., și aceste circumstanțe urmau a fi luate în considerație de către instanța de judecată. Așa dar, instanța de apel urma să menționeze și să supună aprecierii toate probele administrate în ședința de judecată. Instanța de apel a examinat cauza în lipsa inculpatului, deoarece ultimul se eschivează cu rea voință de la justiție, fiind anunțat în căutare, fapt ce demonstrează în plus că pedeapsa stabilită de către instanța de fond, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, nu este una echitabilă și nu va fi atins scopul pedepsei penale - corectarea și corijarea inculpatului. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. 5

Judecînd recursul ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv și în temeiul cînd ea nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a comis următoarele erori de drept. În corespundere cu art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Potrivit art. 325 Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Conform art. 414 alin. (1), (2), (5) și (6) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Totodată, în pofida normelor de drept nominalizate, conform procesului- verbal al ședinței de judecata și a părții descriptive a deciziei contestate, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra nici unui motiv din apelul acuzării, nu a verificat declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal, și-a întemeiat concluziile pe probele cercetate de prima instanță dar fără a le verifica în ședința de judecată a instanței de apel și a le consemna în procesul-verbal, fără a aprecia fiecare probă separat și toate în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor (v. 7, f.d. 56-68, pct. 3 și 4 din decizie). Mai mult, potrivit descriptivului deciziei adoptate, instanța de apel a judecat apelul nu în raport cu inculpatul Valeanu Dmitri, dar cu privire la o altă persoană, neindicată în rechizitoriu, adică “Catărău Victor Vasile” ( pct. 4 din decizie). Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat apelul procurorului în condițiile legii, deoarece nu s-a pronunțat asupra niciunui 6 motiv invocat în apelul procurorului și a adoptat o hotărîre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală instanța de recurs casează total hotărîrea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursului declarat, casării totale a deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, să adopte o hotărîre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de procuror, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2013, în privința inculpatului Valeanu Dmitri Nicolae și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată în ședința publică din 08 aprilie 2014, ora 09.50. Președinte Constantin Gurschi Judecători Iurie Diaconu Ion Arhiliuc Elena Covalenco Liliana Catan 7 Dosarul nr. 1ra-160/14 Curtea Supremă de Justiție DECIZIE DISPOZITIV 25 februarie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte Constantin Gurschi, Judecători Iurie Diaconu, Ion Arhiliuc, Elena Covalenco, Liliana Catan, cu participarea: procurorului Nicolae Suvac, inculpatului Valeanu Dmitri, avocatului Arnaut Valentina, a judecat în ședință publică recursul ordinar declarat de procuror împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2013, în privința inculpatului Valeanu Dmitri Nicolae, născut la 02 septembrie 1990, originar și locuitor al s. Pelinei, r-nul Cahul, cetățean al R. Moldova, fără antecedente penale. În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de procuror, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2013, în privința inculpatului Valeanu Dmitri Nicolae și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată va fi pronunțată la 25 martie 2014. Președinte Constantin Gurschi Judecători Iurie Diaconu Ion Arhiliuc Elena Covalenco Liliana Catan 8