1ra-844-2015 — art.187 alin.2 CP

Dosarul nr.1ra-844/15

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

15 septembrie 2015 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun,

judecînd, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura

de nivelul Curții de Apel Chișinău, Brigai Sergiu, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2015 în cauza penală privindu-l

pe

Veșca Iurii Andrei, născut la 26 iunie 1989,

originar și domiciliat în or.Telenești,

str.M.Eminescu 28.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 08.04.2014 - 02.07.2014,

Instanța de apel: 01.12.2014 - 28.01.2015,

Instanța de recurs: 11.06.2015 - 15.09.2015.

C O N S T A T Ă:

fost condamnat în baza art.187 alin.(2) lit.b), e), f) Cod penal la 4 ani și 6 luni închisoare.

Prin aceiași sentință a fost condamnat și Onichevici Valentin, în privința căruia

hotărîrile judecătorești nu se contestă.

Acțiunea civilă a fost admisă, dispunîndu-se încasarea în mod solidar de la

Onichevici Valentin și Veșca Iurii în beneficiul lui Constantinov Rodica a prejudiciului

material în sumă de 2278,17 lei.

procedură penală, a constatat că Veșca Iurii, la 28 decembrie 2013, aproximativ la ora

23.30, împreună cu Onichevici Valentin, aflîndu-se în domiciliul lui Constantinov Rodica

din mun.Chișinău, str.Sarmizegetusa 18/3, od.46, acționînd în scopul sustragerii bunurilor

acesteia, i-au aplicat lovituri cu pumnii în diferite părți ale corpului, cauzîndu-i astfel

vătămări corporale neînsemnate, au imobilizat-o, după care i-au sustras în mod deschis de la

gît un lănțișor cu cruciuliță din aur în valoare totală de 5000 lei, cercei din aur cu valoarea

de 1500 lei, laptop de model „Asus” în valoare de 6000 lei, telefon mobil de model

„Samsung” în care era conectată cartela SIM nr.068757493 în valoare de 2000 lei, bani în

sumă de 200 lei, card bancar „FinCombank” și cheile de la ușă, cauzîndu-i ultimei o daună

materială considerabilă, în sumă totală de 14700 lei.

Iu.Veșca și inculpat, care au solicitat casarea acesteia și emiterea unei noi hotărîri, prin care

să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă, invocînd că prima instanță corect a stabilit drept

circumstanțe atenuante faptul recunoașterii depline a vinei, căința sinceră, însă nu a luat în

considerație faptul că Iu.Veșca a conlucrat cu organul de urmărire penală în vederea

identificării locului aflării bunurilor sustrase și este de acord să restituie părții vătămate

prejudiciul cauzat.

1

fost admise apelurile avocatului în numele inculpatului și a inculpatului, casată sentința în

partea stabilirii pedepsei în privința lui Iu.Veșca și pronunțată o nouă hotărîre în partea dată,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Iu.Veșca i-a fost stabilită

pedeapsa în baza art.187 alin.(2) lit.b), e), f) Cod penal de 4 ani și 6 luni închisoare, fără

amendă, iar conform art.90 Cod penal, pedeapsa aplicată a fost suspendată condiționat pe un

termen de probă de 3 ani.

La adoptarea soluției date, instanța de apel a constatat că, prima instanță a respectat

normele procesual penale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv

circumstanțele cauzei, dînd probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității probelor, iar în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor, corect ajungînd la concluzia privind vinovăția inculpatului

Iu.Veșca în comiterea infracțiunii prevăzute de art.187 alin.(2) lit.b), e), f) Cod penal, făcînd

o încadrare juridică justă a acțiunilor lui.

Totodată instanța de apel, verificînd legalitatea individualizării pedepsei penale în

privința inculpatului, a conchis că prima instanță i-a aplicat acestuia o pedeapsă penală prea

aspră în coraport cu circumstanțele cauzei, respectiv, nu a fost acordată deplină eficiență

prevederilor art.6, 7, 61, 75 Cod penal.

Astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță, la aplicarea pedepsei, a reținut în

seama inculpatului circumstanța agravantă ,,săvîrșirea infracțiunii de către o persoană care

anterior a fost condamnată pentru infracțiuni similare”, menționînd că inculpatul anterior, la

17.01.2013, a fost condamnat de către Judecătoria Centru, mun.Chișinău în baza art.187

alin.(2) Cod penal la 5 ani închisoare, în penitenciar de tip închis. Însă, instanța de apel a

conchis că, în privința inculpatului nu poate fi reținută circumstanța agravantă menționată,

deoarece, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28.05.2013, procesul penal pornit în

privința lui Iu.Veșca a fost încetat în legătură cu împăcarea părților.

Prin urmare, instanța de apel, ținînd cont de faptul că inculpatul a recunoscut vina, s-

a căit sincer de cele comise, a recuperat paguba materială părții vătămate, care nu are

pretenții față de el, a conchis că pedeapsa aplicată acestuia este una prea aspră,

concluzionînd că în speță, pot fi aplicate prevederile art.90 Cod penal, deoarece corectarea

și reeducarea inculpatului este posibilă și fără izolarea lui de societate.

temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală, solicită

casarea acesteia, cu menținerea sentinței, pe motiv că instanța de apel, admițînd apelul

avocatului și inculpatului, nu și-a motivat soluția în partea aplicării prevederilor art.90 Cod

penal, nu s-a referit la persoana inculpatului, care are mai multe condamnări pentru diferite

infracțiuni, inclusiv și pentru infracțiuni similare, se caracterizează negativ, considerînd că

prima instanță corect a ajuns la concluzia că inculpatul urmează să execute real pedeapsa

închisorii; nu s-a ținut cont de împrejurările în care s-a săvîrșit infracțiunea; instanța nu a

luat în considerație că procesul penal în privința inculpatului a fost încetat în legătură cu

împăcarea părților din motive de nereabilitare și că acesta anterior, în anul 2010, a fost

condamnat în baza art.187 alin.(2) Cod penal la 4 ani închisoare, cu suspendarea executării

pedepsei pe un termen de probă de 2 ani, și infracțiunea la care a făcut referire instanța de

apel, a fost comisă în termen de probă.

Colegiul penal consideră că recursul urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele

considerente.

2

Potrivit textului recursului, procurorul a invocat ca temeiuri de casare a deciziei

instanței de apel prevederile art.427 alin.(1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală, potrivit

cărora hotărîrea instanței de apel conține o eroare de drept atunci cînd aceasta nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Analizînd aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recurs, Colegiul penal

constată că nici unul din ele nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat.

După cum rezultă din textul recursului, autorul acestuia este de acord cu starea de

fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor lui

Iu.Veșca în baza art.187 alin.(2) lit.e), f) Cod penal și, critică hotărîrea instanței de apel, prin

care inculpatului i-a fost stabilită pedeapsa cu aplicarea prevederilor art.90 Cod penal,

considerînd că instanța a ignorat principiul individualizării pedepsei penale.

La acest capitol, Colegiul remarcă că, persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea

unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului

în baza căruia persoana se declară vinovată. În același rînd, după caz, instanța este în drept

să aplice și prevederile Părții generale a Codului penal, în special, a prevederilor art.90 Cod

penal.

Totodată, conform art.75 alin.(1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului

pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Consultînd textul deciziei instanței de apel, Colegiul reține că instanța de apel a ținut

seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvîrșite,

de toate circumstanțele cauzei care agravează ori atenuează răspunderea, de persoana

inculpatului Iu.Veșca, precum și de influența pedepsei aplicate asupra corijării și reeducării

acestuia, prevăzute la art.75 Cod penal.

În același rînd, Colegiul penal constată că prima instanță, la stabilirea pedepsei lui

Iu.Veșca, a reținut în seama acestuia ca circumstanță agravantă „săvîrșirea infracțiunii de

către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară”, motivînd

cuantumul ei prin prezența acestei circumstanțe agravante.

Însă, după cum rezultă din textul deciziei, instanța de apel a stabilit că, circumstanța

agravantă menționată supra, nu poate fi reținută în seama inculpatului, deoarece s-a

constatat că procesul penal pornit anterior în privința inculpatului în baza art.187 alin.(2)

Cod penal, a fost încetat în legătură cu împăcarea părților. De asemenea, s-a constatat că

prin sentința Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău din 10.08.2010, Iu.Veșca a fost

condamnat în baza art.187 alin.(2) Cod penal la 4 ani închisoare, cu suspendarea executării

pedepsei pe un termen de probă de 2 ani.

Potrivit art.111 alin.(1) lit.d) Cod penal, se consideră ca neavînd antecedente penale

persoanele condamnate cu suspendarea condiționată a executării pedepsei dacă, în termenul

de probă, condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei nu a fost anulată.

Reieșind din prevederile normei penale menționate, Colegiul constată că,

condamnarea anterioară a inculpatului cu suspendarea condiționată a executării pedepsei a

fost anulată odată cu expirarea termenului de probă - 10.08.2012. Infracțiunea în cauza dată

a fost comisă de către inculpatul Iu.Veșca la data de 28.12.2013, adică după executarea

pedepsei condiționate de 2 ani (10.08.2010-10.08.2012). Prin urmare, nu pot fi reținute

argumentele procurorului, precum că inculpatul a comis infracțiunea în termen de probă,

deoarece la data comiterii infracțiunii date, antecedentul penal era stins.

3

Prin urmare, la stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de apel, bazîndu-se pe

circumstanțele sus indicate, a ținut seama pe deplin de prevederile art.61, 75-76, 90 Cod

penal, de gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, de persoana inculpatului, care a

recunoscut vina, s-a căit sincer în cele comise, a colaborat activ cu organele de drept,

solicitînd examinarea cauzei pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, că a

recuperat prejudiciul cauzat părții vătămate care nu are careva pretenții materiale față de

inculpat, exprimîndu-și acordul de a-i fi aplicată o pedeapsă mai blîndă, și, reieșind din

scopul pedepsei penale, i-a aplicat o pedeapsă echitabilă, corespunzător faptei săvîrșite.

Din acest punct de vedere se conchide că, de fapt, în cauză nu s-a comis eroarea de

drept prevăzută la art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală la care recurentul face

referință, și deci, nu persistă temeiul de casare a soluției adoptate, pedeapsa aplicată

inculpatului a fost individualizată conform prevederilor legale, concluzie ce este

argumentată în descriptivul deciziei, care corespunde tuturor prevederilor normelor de

procedură penală, fiind legală și întemeiată.

Astfel, nu poate fi reținută afirmația autorului recursului, precum că instanța de apel

nu și-a argumentat soluția și a aplicat inculpatului pedeapsa individualizată contrar

prevederilor legale.

Decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept

care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se

încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală.

Potrivit art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța de

recurs respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate.

În acest context, Colegiul conchide că nu există temei legal pentru admiterea

recursului ordinar și, potrivit legii, se dispune respingerea recursului declarat de procuror ca

inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

de nivelul Curții de Apel Chișinău, Brigai Sergiu, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2015, în cauza penală în privința lui Veșca Iurii, cu

menținerea hotărîrii atacate.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 06 octombrie 2015.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Liliana Catan

Ion Guzun

4