ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 23.09.2015

1re-121-15 — art.264/1 alin.1 CP

HOTĂRÂRE
23.09.2015
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.264/1 alin.1 CP
Temei legal
art.453 CPP
Citează această cauză
1re-121-15 — art.264/1 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1re-121/2015

Curtea Supremă de Justiție

23 septembrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan și Ion Guzun,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de

condamnatul Garit Sergiu, prin care solicită casarea sentinței Judecătoriei Edineț din 12

august 2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 mai 2015, în cauza

penală în privința lui:

Garit Sergiu Anatolie, născut la

14.07.1985, originar și locuitor al s.Tîrnova, r-1

Edineț,

Termenul de examinare a cauzei:

- prima instanță: 11.07.2014-12.08.2014;

- instanța de recurs: 08.09.2014-20.05.2015;

- instanța de recurs ordinar: 14.07.2015-23.09.2015;

a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264/1 alin. (1) Cod penal la pedeapsa

cu amendă în mărime de 240 (două sute patruzeci) ore muncă neremunerată, cu privarea

de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani.

22.05.2014, aproximativ la orele 21:00, Garit Sergiu Anatol, a.n. 14.07.1985, locuitor al s.

Tîrnova, r-nul Edineț, fiind în stare de ebrietate produsă de alcool, deținînd permisul de

conducere nr. 115801179, categoria "B" și "C", a condus prin s. Tîrnova r-nul Edineț,

autocamionul de model "Ford Tranzit", n.î. EDBJ 785.

Potrivit raportului de constatare medico-legală nr.668 din 29.05.2014, s-a constatat

că, în sîngele lui Garit Sergiu Anatolie, s-a depistat alcool etilic în cantitate de 1%,

echivalent a 1 gr/l, care corespunde stării de ebrietate cu grad avansat și conform datelor

aparatului "Drager" s-a stabilit concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,48

mg/l.

Prin acțiunile sale intenționate, Garit Sergiu Anatol a comis infracțiunea prevăzută

de art. 2641 alin.(l) Cod Penal - conducerea mijlocului de transport de către o persoană

care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

1

inculpatului Garit Sergiu, a înaintat recurs, prin care a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță prin care Garit Sergiu să nu fie privat de dreptul de a conduce mijloace de

transport.

În motivarea recursului a indicat că, consideră sentința instanței de fond prea aspră și

urmează a fi casată din motiv că, de către instanță nu s-au constatat circumstanțe

agravante. Conform prevederilor art. 16 Cod penal infracțiunea este de categoria celor

ușoare, Garit Sergiu se caracterizează pozitiv, nu are antecedente penale, și-a recunoscut

vina, sincer s-a căit, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află. A mai indicat

că inculpatul are la întreținere doi copii minori, el fiind unicul întreținător al familiei iar

conducerea automobilului este unica sursă de existență, deaceea, privarea de dreptul de a

conduce unitățile de transport ar crea probleme la întreținerea familiei.

3.1. În ședința instanței de recurs avocatul Gabriela Moldovanu a susținut

recursul înaintat, solicitînd aplicarea prevederilor art.79 Cod penal.

3.2. Procurorul în ședința instanței de recurs a solicitat admiterea recursului

declarat de avocatul Gabriela Moldovanu dar din alte motive decît cele invocate în recurs

motivînd că sentința în modul în care este redactată nu poate fi menținută. A menționat că

în textul sentinței instanței de fond pentru a stabili vinovăția se face trimitere la Hotărîrea

Guvernului nr.296 din 16.04.2009 prin care a fost aprobat Regulamentului privind modul

de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și

naturii ei, hotărîre care a suferit multiple modificări și instanța de fond la stabilirea

vinovăției urma să aplice prevederile art.13412 CP unde se prevede expres cantitatea de

alcool în sînge și în aerul expirat și cantitatea de alcool în sînge pentru tragerea la

răspundere penală este cu totul alta și nu este acea care a fost fixată de către instanța de

fond în textul sentinței. Faptul că inculpatul este vinovat de comiterea infracțiunii

incriminate este cert dovedit prin materialele cauzei penale. Reieșind din cele menționate

a solicitat admiterea recursului avocatului Gabriela Moldovanu cu casarea sentinței și

trimiterea cauzei la o nouă judecare în aceeași instanță pentru înlăturarea omisiunilor

vădite care au fost comise de instanța de fond.

respins ca nefondat recursul declarat și menținută sentința fără modificări.

4.1. La adoptarea soluției instanța de recurs a constatat, că judecind cauza penală,

instanța de fond a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și

în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală,

respectîndu-se prevederile art.101 Cod de procedură penală din punct de vedere al

pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu, din punct

de vedere al coroborării lor.

Astfel, s-a indicat că, instanța de fond corect a ajuns la concluzia privind vinovăția

inculpatului Garit Sergiu Anatol în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(l)

Cod penal, bazîndu-se atît pe declarațiile inculpatului de recunoaștere a vinovăției la

2

etapa de urmărire penală (f.d. 22, f.d.41), precum și pe probele scrise ale cauzei penale

cercetate în ședința de judecată a instanței de fond.

Instanța de apel a conchis că, instanța de fond la stabilirea pedepsei s-a condus de

principiile generale de aplicare a pedepsei, precum și de criteriile generale de

individualizare a pedepsei prevăzute de art.75 Cod penal.

Deasemenea, Colegiul penal a menționat că sancțiunea art.2641alin.(l) Cod penal

prevede ca pedeapsă amenda de la 400 la 500 unități convenționale sau munca

neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 ore, în ambele cazuri cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de la 3 la 5 ani, astfel fiind

evidentă și obligatorie stabilirea pedepsei complimentare în cazul judecat, or, în acest

sens legea nu prevede și nu permite o alternativă.

Pedeapsa sub formă de privare de dreptul de a conduce mijlocul de transport este o

pedeapsă stabilită de legislator pentru infracțiunea prevăzută de art.2641 alin.(l) Cod

penal ca complementară - obligatorie, și are drept scop prevenirea de a comite noi

infracțiuni de acest fel.

Colegiul penal a constatat că în privința lui Garit Sergiu nu au fost stabilite careva

circumstanțe atenuante excepționale ce ar permite aplicarea față de acesta a prevederilor

art.79 Cod penal, iar circumstanțele invocate de apărătorul acestuia în susținerea

recursului nu pot fi atribuite la această categorie, pedeapsa stabilită inculpatului de către

instanța de fond fiind echitabilă faptei infracționale săvîrșite și în corespundere cu

împrejurările cauzei și normele legale, iar privarea de dreptul de a conduce mjloacele de

transport pentru un anumit termen va preveni săvîrșirea de noi infracțiuni atît din partea

inculpatului, cît și altor persoane.

Nu au fost reținute ca motiv de casare a sentinței, cele invocate de procuror în cadrul

examinării recursului precumm că, instanța nu a indicat prevederile art.13412 făcînd

referire doar la Hotărîrea Guvernului nr.296 din 16.04.2009, care a suferit modificări,

deoarece conform acestei hotărîrii la fel sunt stabilite concentrațiile admisibile de alcool

precum și cele ce constituie grad minim și grad avansat a stării de ebrietate, ele fiind

identice cu cele prevăzute în art.13412 Cod penal.

judecătorești au devenit irevocabile.

procedură penală, a contestat cu recurs în anulare hotărîrile menționate solicitînd casarea

acestora, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie recalificate acțiunile sale din

prevederile art. 2641alin.(l) Cod penal în art.233 Cod contravențional, deoarece fapta

comisă de el constituie o contravenție.

Recurentul a menționat că, potrivit raportului de constatare medico-legală nr.668 din

29.05.2014 s-a constatat că în sîngele său s-a depistat alcool etilic în cantitate de 1%, iar

în aerul expirat 0,48, care conform art.134/12 alin.(2) Cod Penal se consideră stare de

ebrietate cu grad minim, iar conform art.6 Cod penal pentru această faptă nici o persoană

3

nu poate purta răspundere penală și supus unei pedepse penale deoarece, fapta constituie

contravenție și se sancționează conform art. 233 Codului Contravențional.

Mai atenționează recurentul că, ambele instanțe s-au condus de Hotărîrea Guvernului

nr.296 din 2009, care a fost abrogată de către Parlamentul Republicii Moldova prin Legea

nr.145 din 14 iunie 2013 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, prin care

au fost operate modificări la Codul Penal și Codul Contravențional

că recursul urmează a fi respins cu menținerea hotărîrilor atacate.

raport cu materialele cauzei, Colegiul decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele

considerente.

Analizînd materialele dosarului Colegiul constată că, infracțiunea în baza căreia a

fost condamnat Garit Sergiu(art. 264 1 alin. (1) Cod penal) potrivit art. 16 Cod penal este

o infracțiune ușoară, astfel că, decizia instanței ierarhic inferioare a fost adoptată în

procedura recursului împotriva hotărîrilor judecătorești pentru care nu este prevăzută

calea de atac apelul art.437 - 449 Cod de procedură penală și respectiv a devenit

irevocabilă de la data pronunțării.

Potrivit prevederilor art.452 coroborat cu art.453, 454 Cod de procedură penală

Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate la art.401 alin.(1) pct.2) și 3),

precum și, în numele acestor persoane, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara

la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrii judecătorești

irevocabile, fiind respectate următoarele condiții:

- au fost epuizate căile ordinare de atac;

- există un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente care a afectat

hotărîrea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează

Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii;

- recursul nu este declarat repetat;

- recursul este declarat în termen de 6 luni de la data rămînerii irevocabile a

hotărîrii judecătorești sau, în cazul în care cererea a fost comunicată Guvernului

Republicii Moldova de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, de la data

comunicării ei.

Declarînd recurs în anulare, recurentul este obligat să invoce încălcările comise de

către instanța a cărei hotărîre se contestă și care viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente a afectat hotărîrea atacată, prevederi stipulate și în art. 455 alin.(2) pct.7) Cod

de procedură penală.

Potrivit art. 455 alin.(2) pct.7) Cod de procedură penală, recursul în anulare trebuie

motivat, cu indicarea obligatorie a vreunui temei concret prevăzut în art. 453 alin.(1) Cod

de procedură penală conținutul acestuia, cu argumentarea ilegalității hotărîrii atacate din

punct de vedere al problemei de drept și evidențierea viciului fundamental care, în opinia

recurentului, în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată.

Astfel, conform art.453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile irevocabile pot

fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea

4

cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat

hotărîrea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează

Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii.

Deoarece temeiurile pentru recurs în anulare sunt expres și limitativ stipulate de

lege, rezultă că motivarea recursului trebuie să se refere numai la aceasta, cu indicarea

expresă a temeiurilor pe care se întemeiază.

Din textul recursului în anulare rezultă că, recurentul nu a respectat aceste cerințe și

n-a invocat expres nici unul din temeiurile prevăzute la art. 453 alin.(1) Cod de procedură

penală, aceasta critică hotărîrile instanțelor ierarhic inferioare invocînd dezacordul cu

tragerea sa la răspundere penală, considerînd că fapta sa constituie o contravenție

prevăzută de art.233 Cod contravențional, fără a motiva ilegalitatea hotărîrilor atacate sub

aspectul cerințelor și exigenților legii și fără a invoca vre-un viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente care a afectat hotărîrea atacată.

La acest capitol, Colegiul penal relevă că, solicitările recurentului referitor la

reîncadrarea faptei sale în baza Codului contravențional nu au fost invocate în recursul

declarat de către avocatul Gabriela Moldovan în numele inculpatului Garit Sergiu, or

instanțele ierarhic inferioare just au constatat vinovăția acestuia în baza art. 2641 alin.(1)

Cod penal stabilindu-i o pedeapsă în limitele legii, aceasta fiindu-i individualizată în

strictă coroborare cu criteriile prescrise în art. 61,75-78 Cod penal conform cărora la

stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea

infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, argumentul recurentului precum că fapta sa constituie o contravenție

prevăzută de art. 233 Cod contravențional, invocînd că instanțe inferioare s-au condus de

Hotărîrea Guvernului nr.296 din 2009, care a fost abrogată de către Parlamentul

Republicii Moldova prin Legea nr.145 din 14 iunie 2013 pentru modificarea și

completarea unor acte legislative, prin care au fost operate modificări la Codul Penal și

Codul Contravențional, este lipsit de temei, deoarece potrivit deciziei, instanța de recurs

s-a expus explicit că „ Nu au fost reținute ca motiv de casare a sentinței, cele invocate de

procuror că, instanța nu a indicat prevederile art.13412 făcînd referire doar la Hotărîrea

Guvernului nr.296 din 16.04.2009, care a suferit modificări, astfel cum conform acestei

hotărîrii la fel sunt stabilite concentrațiile admisibile de alcool precum și cele ce

constituie grad minim și grad avansat a stării de ebrietate, ele fiind identice cu cele

prevăzute în art.13412 Cod penal.”

Totodată, Colegiul menționează că, fapta inculpatului urma a fi calificată ca

contravenție numai în cazul cînd acesta nu ar fi depășit gradul maxim admisibil de alcool

stabilit de lege care este:

- în sînge – 0,3 h/l;

- în aerul expirat – 0,15 mg/l;

Prin urmare, instanța de recurs în anulare constată corectitudinea încadrării faptei

condamnatului în baza art. 2641 alin.(1) Cod penal deoarece, potrivit raportului de

5

constatare medico-legală nr.668 din 29.05.2014, în sîngele lui Garit Sergiu Anatolie, s-a

depistat alcool etilic în cantitate de 1%, echivalent a 1 gr/l, care corespunde stării de

ebrietate cu grad avansat și conform datelor aparatului "Drager" s-a stabilit concentrația

vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,48 mg/l., concentrație de alcool stabilită potrivit

prevederilor art.13412 alin.(3) Cod penal și Hotărîrii Guvernului nr.296 din

16.04.2009, cu modificările efectuate prin Legea nr.145 din 14 iunie 2013.

Or, verificînd solicitările condamnatului în instanțele inferioare, Colegiul observă că

acesta nu este de acord, în mai mare parte cu pedeapsa complimentară obligatorie -

privarea sa de a conduce mijloacele de transport, care este si o pedeapsă complimentară

– obligatorie inclusiv și la art.233 alin.(1) Cod contravențional.

Ținînd cont de cele menționate instanța de recurs relevă că, conform art. 457, 432

alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs va decide inadmisibilitatea

recursului în anulare înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de fond și cea de

recurs, în raport cu motivele invocate de recurent, nu au comis erori de drept de natura

unui viciu fundamental capabil să afecteze hotărîrile contestate. Aceste hotărîri conțin

motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, inculpatului fiindu-i respectat dreptul

la un proces echitabil în sensul vizat și recursul de pe rol este unul vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Garit Sergiu,

împotriva sentinței Judecătoriei Edineț din 12 august 2014 și deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 20 mai 2015, în propria cauza penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 23 septembrie 2015.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2015-11-04
0,93
1ra-1051/2015 — art.264 alin.3 lit.b Cod penal
Dosarul 1ra-1051/15 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ţ i e D E C I Z I E 04 noiembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte – Petru Ursache, judecătorii – Constantin Alerguş, Vladimir Timofti, examinî
CSJ 2015-11-04
0,93
1ra-1051/2015 — art.264 alin.3 lit.b Cod penal
Dosarul 1ra-1051/15 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ţ i e D E C I Z I E 04 noiembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte – Petru Ursache, judecătorii – Constantin Alerguş, Vladimir Timofti, examinî
CSJ 2015-11-11
0,93
1ra-909/2015 — art.264/1 alin.4 CP
Dosarul nr. 1ra-909/15 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 11 noiembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte Ursache Petru judecători Toma Nadejda Nicolaev Ghenadie examinînd admisibilitatea în princip
CSJ 2015-11-04
0,93
1re-120/2015 — art. 264-1 al. 3 CP
Dosarul nr. 1re-120/2015 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 04 noiembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, a examinat admisibilitatea în
CSJ 2015-05-20
0,93
1re-66-2015 — art.264-1 alin.1 CP
Dosarul nr.1 re - 66/15 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 20 mai 2015 mun.Chișinău Colegiul penal în componență: Președinte Nicolae Gordilă, Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, examinînd admisibilitatea în principiu a recursul
Sursă