1re-121-15 — art.264/1 alin.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Edineț din 12 august 2014, inculpatul Garit Sergiu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264/1 alin. (1) Cod penal la pedeapsa cu amendă în mărime de 240 (două sute patruzeci) ore muncă neremunerată, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani.

Pentru a se pronunța în sensul celor expuse, instanța de fond a reținut că la 22.05.2014, aproximativ la orele 21:00, Garit Sergiu Anatol, a.n. 14.07.1985, locuitor al s. Tîrnova, r-nul Edineț, fiind în stare de ebrietate produsă de alcool, deținînd permisul de conducere nr. 115801179, categoria "B" și "C", a condus prin s. Tîrnova r-nul Edineț, autocamionul de model "Ford Tranzit", n.î. EDBJ 785. Potrivit raportului de constatare medico-legală nr.668 din 29.05.2014, s-a constatat că, în sîngele lui Garit Sergiu Anatolie, s-a depistat alcool etilic în cantitate de 1%, echivalent a 1 gr/l, care corespunde stării de ebrietate cu grad avansat și conform datelor aparatului "Drager" s-a stabilit concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,48 mg/l. Prin acțiunile sale intenționate, Garit Sergiu Anatol a comis infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin.(l) Cod Penal - conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. 1

Nefiind de acord cu sentința, avocatul Gabriela Moldovan în numele inculpatului Garit Sergiu, a înaintat recurs, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Garit Sergiu să nu fie privat de dreptul de a conduce mijloace de transport. În motivarea recursului a indicat că, consideră sentința instanței de fond prea aspră și urmează a fi casată din motiv că, de către instanță nu s-au constatat circumstanțe agravante. Conform prevederilor art. 16 Cod penal infracțiunea este de categoria celor ușoare, Garit Sergiu se caracterizează pozitiv, nu are antecedente penale, și-a recunoscut vina, sincer s-a căit, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află. A mai indicat că inculpatul are la întreținere doi copii minori, el fiind unicul întreținător al familiei iar conducerea automobilului este unica sursă de existență, deaceea, privarea de dreptul de a conduce unitățile de transport ar crea probleme la întreținerea familiei. 3.1. În ședința instanței de recurs avocatul Gabriela Moldovanu a susținut recursul înaintat, solicitînd aplicarea prevederilor art.79 Cod penal. 3.2. Procurorul în ședința instanței de recurs a solicitat admiterea recursului declarat de avocatul Gabriela Moldovanu dar din alte motive decît cele invocate în recurs motivînd că sentința în modul în care este redactată nu poate fi menținută. A menționat că în textul sentinței instanței de fond pentru a stabili vinovăția se face trimitere la Hotărîrea Guvernului nr.296 din 16.04.2009 prin care a fost aprobat Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, hotărîre care a suferit multiple modificări și instanța de fond la stabilirea vinovăției urma să aplice prevederile art.13412 CP unde se prevede expres cantitatea de alcool în sînge și în aerul expirat și cantitatea de alcool în sînge pentru tragerea la răspundere penală este cu totul alta și nu este acea care a fost fixată de către instanța de fond în textul sentinței. Faptul că inculpatul este vinovat de comiterea infracțiunii incriminate este cert dovedit prin materialele cauzei penale. Reieșind din cele menționate a solicitat admiterea recursului avocatului Gabriela Moldovanu cu casarea sentinței și trimiterea cauzei la o nouă judecare în aceeași instanță pentru înlăturarea omisiunilor vădite care au fost comise de instanța de fond.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 mai 2015 a fost respins ca nefondat recursul declarat și menținută sentința fără modificări. 4.1. La adoptarea soluției instanța de recurs a constatat, că judecind cauza penală, instanța de fond a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală, respectîndu-se prevederile art.101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, s-a indicat că, instanța de fond corect a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului Garit Sergiu Anatol în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(l) Cod penal, bazîndu-se atît pe declarațiile inculpatului de recunoaștere a vinovăției la 2 etapa de urmărire penală (f.d. 22, f.d.41), precum și pe probele scrise ale cauzei penale cercetate în ședința de judecată a instanței de fond. Instanța de apel a conchis că, instanța de fond la stabilirea pedepsei s-a condus de principiile generale de aplicare a pedepsei, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art.75 Cod penal. Deasemenea, Colegiul penal a menționat că sancțiunea art.2641alin.(l) Cod penal prevede ca pedeapsă amenda de la 400 la 500 unități convenționale sau munca neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 ore, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de la 3 la 5 ani, astfel fiind evidentă și obligatorie stabilirea pedepsei complimentare în cazul judecat, or, în acest sens legea nu prevede și nu permite o alternativă. Pedeapsa sub formă de privare de dreptul de a conduce mijlocul de transport este o pedeapsă stabilită de legislator pentru infracțiunea prevăzută de art.2641 alin.(l) Cod penal ca complementară - obligatorie, și are drept scop prevenirea de a comite noi infracțiuni de acest fel. Colegiul penal a constatat că în privința lui Garit Sergiu nu au fost stabilite careva circumstanțe atenuante excepționale ce ar permite aplicarea față de acesta a prevederilor art.79 Cod penal, iar circumstanțele invocate de apărătorul acestuia în susținerea recursului nu pot fi atribuite la această categorie, pedeapsa stabilită inculpatului de către instanța de fond fiind echitabilă faptei infracționale săvîrșite și în corespundere cu împrejurările cauzei și normele legale, iar privarea de dreptul de a conduce mjloacele de transport pentru un anumit termen va preveni săvîrșirea de noi infracțiuni atît din partea inculpatului, cît și altor persoane. Nu au fost reținute ca motiv de casare a sentinței, cele invocate de procuror în cadrul examinării recursului precumm că, instanța nu a indicat prevederile art.13412 făcînd referire doar la Hotărîrea Guvernului nr.296 din 16.04.2009, care a suferit modificări, deoarece conform acestei hotărîrii la fel sunt stabilite concentrațiile admisibile de alcool precum și cele ce constituie grad minim și grad avansat a stării de ebrietate, ele fiind identice cu cele prevăzute în art.13412 Cod penal.

În conformitate cu prevederile art. 466 Cod de procedură penală, hotărîrile judecătorești au devenit irevocabile.

Condamnatul, fără a invoca careva temei prevăzut de art.453 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs în anulare hotărîrile menționate solicitînd casarea acestora, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie recalificate acțiunile sale din prevederile art. 2641alin.(l) Cod penal în art.233 Cod contravențional, deoarece fapta comisă de el constituie o contravenție. Recurentul a menționat că, potrivit raportului de constatare medico-legală nr.668 din 29.05.2014 s-a constatat că în sîngele său s-a depistat alcool etilic în cantitate de 1%, iar în aerul expirat 0,48, care conform art.134/12 alin.(2) Cod Penal se consideră stare de ebrietate cu grad minim, iar conform art.6 Cod penal pentru această faptă nici o persoană 3 nu poate purta răspundere penală și supus unei pedepse penale deoarece, fapta constituie contravenție și se sancționează conform art. 233 Codului Contravențional. Mai atenționează recurentul că, ambele instanțe s-au condus de Hotărîrea Guvernului nr.296 din 2009, care a fost abrogată de către Parlamentul Republicii Moldova prin Legea nr.145 din 14 iunie 2013 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, prin care au fost operate modificări la Codul Penal și Codul Contravențional

Procurorul a depus referință asupra recursului declarat prin care a menționat, că recursul urmează a fi respins cu menținerea hotărîrilor atacate.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Analizînd materialele dosarului Colegiul constată că, infracțiunea în baza căreia a fost condamnat Garit Sergiu(art. 264 1 alin. (1) Cod penal) potrivit art. 16 Cod penal este o infracțiune ușoară, astfel că, decizia instanței ierarhic inferioare a fost adoptată în procedura recursului împotriva hotărîrilor judecătorești pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul art.437 - 449 Cod de procedură penală și respectiv a devenit irevocabilă de la data pronunțării. Potrivit prevederilor art.452 coroborat cu art.453, 454 Cod de procedură penală Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate la art.401 alin.(1) pct.2) și 3), precum și, în numele acestor persoane, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrii judecătorești irevocabile, fiind respectate următoarele condiții: - au fost epuizate căile ordinare de atac; - există un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente care a afectat hotărîrea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii; - recursul nu este declarat repetat; - recursul este declarat în termen de 6 luni de la data rămînerii irevocabile a hotărîrii judecătorești sau, în cazul în care cererea a fost comunicată Guvernului Republicii Moldova de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, de la data comunicării ei. Declarînd recurs în anulare, recurentul este obligat să invoce încălcările comise de către instanța a cărei hotărîre se contestă și care viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată, prevederi stipulate și în art. 455 alin.(2) pct.7) Cod de procedură penală. Potrivit art. 455 alin.(2) pct.7) Cod de procedură penală, recursul în anulare trebuie motivat, cu indicarea obligatorie a vreunui temei concret prevăzut în art. 453 alin.(1) Cod de procedură penală conținutul acestuia, cu argumentarea ilegalității hotărîrii atacate din punct de vedere al problemei de drept și evidențierea viciului fundamental care, în opinia recurentului, în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată. Astfel, conform art.453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea 4 cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Deoarece temeiurile pentru recurs în anulare sunt expres și limitativ stipulate de lege, rezultă că motivarea recursului trebuie să se refere numai la aceasta, cu indicarea expresă a temeiurilor pe care se întemeiază. Din textul recursului în anulare rezultă că, recurentul nu a respectat aceste cerințe și n-a invocat expres nici unul din temeiurile prevăzute la art. 453 alin.(1) Cod de procedură penală, aceasta critică hotărîrile instanțelor ierarhic inferioare invocînd dezacordul cu tragerea sa la răspundere penală, considerînd că fapta sa constituie o contravenție prevăzută de art.233 Cod contravențional, fără a motiva ilegalitatea hotărîrilor atacate sub aspectul cerințelor și exigenților legii și fără a invoca vre-un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente care a afectat hotărîrea atacată. La acest capitol, Colegiul penal relevă că, solicitările recurentului referitor la reîncadrarea faptei sale în baza Codului contravențional nu au fost invocate în recursul declarat de către avocatul Gabriela Moldovan în numele inculpatului Garit Sergiu, or instanțele ierarhic inferioare just au constatat vinovăția acestuia în baza art. 2641 alin.(1) Cod penal stabilindu-i o pedeapsă în limitele legii, aceasta fiindu-i individualizată în strictă coroborare cu criteriile prescrise în art. 61,75-78 Cod penal conform cărora la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, argumentul recurentului precum că fapta sa constituie o contravenție prevăzută de art. 233 Cod contravențional, invocînd că instanțe inferioare s-au condus de Hotărîrea Guvernului nr.296 din 2009, care a fost abrogată de către Parlamentul Republicii Moldova prin Legea nr.145 din 14 iunie 2013 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, prin care au fost operate modificări la Codul Penal și Codul Contravențional, este lipsit de temei, deoarece potrivit deciziei, instanța de recurs s-a expus explicit că „ Nu au fost reținute ca motiv de casare a sentinței, cele invocate de procuror că, instanța nu a indicat prevederile art.13412 făcînd referire doar la Hotărîrea Guvernului nr.296 din 16.04.2009, care a suferit modificări, astfel cum conform acestei hotărîrii la fel sunt stabilite concentrațiile admisibile de alcool precum și cele ce constituie grad minim și grad avansat a stării de ebrietate, ele fiind identice cu cele prevăzute în art.13412 Cod penal.” Totodată, Colegiul menționează că, fapta inculpatului urma a fi calificată ca contravenție numai în cazul cînd acesta nu ar fi depășit gradul maxim admisibil de alcool stabilit de lege care este: - în sînge – 0,3 h/l; - în aerul expirat – 0,15 mg/l; Prin urmare, instanța de recurs în anulare constată corectitudinea încadrării faptei condamnatului în baza art. 2641 alin.(1) Cod penal deoarece, potrivit raportului de 5 constatare medico-legală nr.668 din 29.05.2014, în sîngele lui Garit Sergiu Anatolie, s-a depistat alcool etilic în cantitate de 1%, echivalent a 1 gr/l, care corespunde stării de ebrietate cu grad avansat și conform datelor aparatului "Drager" s-a stabilit concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,48 mg/l., concentrație de alcool stabilită potrivit prevederilor art.13412 alin.(3) Cod penal și Hotărîrii Guvernului nr.296 din 16.04.2009, cu modificările efectuate prin Legea nr.145 din 14 iunie 2013. Or, verificînd solicitările condamnatului în instanțele inferioare, Colegiul observă că acesta nu este de acord, în mai mare parte cu pedeapsa complimentară obligatorie - privarea sa de a conduce mijloacele de transport, care este si o pedeapsă complimentară – obligatorie inclusiv și la art.233 alin.(1) Cod contravențional. Ținînd cont de cele menționate instanța de recurs relevă că, conform art. 457, 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs va decide inadmisibilitatea recursului în anulare înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de fond și cea de recurs, în raport cu motivele invocate de recurent, nu au comis erori de drept de natura unui viciu fundamental capabil să afecteze hotărîrile contestate. Aceste hotărîri conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, inculpatului fiindu-i respectat dreptul la un proces echitabil în sensul vizat și recursul de pe rol este unul vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct.4), art.453, 456 Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Garit Sergiu, împotriva sentinței Judecătoriei Edineț din 12 august 2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 mai 2015, în propria cauza penală, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 23 septembrie 2015. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan Ion Guzun 6