1ra-830/15 — Art.287 alin.2 lit.bCP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău din 18 martie 2014, cauza fiind examinată în baza art. 364/1 Cod de procedură penală, Mordvin Viatalii a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin.(2), lit. b) Cod penal la o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 450 unități convenționale, ce constituie 9 000 lei; Conform art. 87 alin.(2) Cod penal pedeapsa cu închisoarea de 2 (doi) ani cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe termenul de probă de 4 (patru) ani în temeiul art. 90 Cod penal stabilită prin sentința Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău din 07 octombrie 2010 privindu-1 pe Mordvin Vitalii Iurii, s- a dispus a fi executată de sine stătător.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Mordvin Vitalii Iurii, la 12 aprilie 2013, aproximativ la orele 01.40, împreună cu o persoană neidentificată de organul de urmărire penală, prin participație simplă, în timp ce se afla pe str. Paris, 47A, mun. Chișinău, în fața localului de agrement "777", avînd 1 intenția comiterii unui act de huliganism, încîlcind grosolan ordinea publică însoțită de aplicarea violenței asupra persoanelor, exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate și obrăznicie deosebită, a inițiat un conflict cu colaboratori de poliție ai Batalionului de reacționare operativă a Direcției de poliție a mun. Chișinău, numindu-i cu cuvinte necenzurate și amenințîndu-i cu răfuială fizică. Ulterior, Mordvin Vitalii văzînd că colaboratorii de poliție încearcă să stopeze acțiunile lor huliganice, a aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea ochiului colaboratorului de poliție Jaruc Denis, încercînd astfel să împiedice reprezentanții poliției să-și exercite atribuțiile de serviciu, i-a tras de uniformă și i-a numit cu cuvinte obscene, se opunea violent colaboratorilor de poliție aflați la fața locului, însă a fost imobilizat și condus la Inspectoratul de poliție Buiucani, mun. Chișinău. În urma acțiunilor lui Mordvin Vitalii lui Jaruc Denis i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de excoriație pe față, care conform raportului de expertiză medico-legală nr.l221/D din 05.06.2013 se califică ca vătămare neînsemnată"(f.d.96,97).

Nefiind de acord cu sentința procurorul a depus apel, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Mordvin Vitalii să fie recunoscut culpabil și condamnat în baza art. 287 alin.(2) lit. b) Cod Penal la închisoare pe un termen de 3(trei) ani și 4(patru) luni, cu ispășirea pedepsei într-un penitenciar de tip semi-închis. Conform art. 85 Cod penal la pedeapsa stabilită de adăugat parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 2011, stabilindu-i definitiv lui Mordvin Vitalii pedeapsa cu închisoare pe un termen de 4(patru) ani, cu ispășirea acesteia într-un penitenciar de tip semiînchis. În motivarea apelului a invocat că, la aplicarea pedepsei inculpatului Mordvin Vitalii, prima instanță nu a ținut cont de prevederile articolelor 75, 61 și 85 și 87 alin.(2) Cod penal, astfel fiindu-i aplicată o pedeapsă prea blîndă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 ianuarie 2015 s-a respins ca fiind nefondat apelul declarat de procuror și menținută sentința fără modificări. 4.1. În argumentarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor articolelor 7, 61, 75, 85, 87 alin. (2) și 90 alin.(11) Cod penal și 364/1 alin.(8) Cod de procedură penală, astfel a aplicat o pedeapsă individualizată conform prevederilor legale. Colegiul penal a evidențiat că, conform adeverinței Biroului de probațiune Buiucani, la 22.12.2014 condamnatul Mordvin V. a fost scos de la evidență în legătură cu expirarea termenului de probă fixat prin sentința Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău din 07 octombrie 2010, prin urmare, nu există motive pentru 2 stabilirea pedepsei cu închisoare dat fiind că categoria și măsura pedepsei se încadrează în limitele sancțiunii normei penale speciale în baza căreia este condamnat inculpatul.

Împotriva deciziei procurorul a declarat recurs ordinar, care invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală solicită casarea parțială a acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel. În motivarea recursului invocă că, la adoptarea deciziei instanța de apel n-a individualizat în mod echitabil pedeapsa, ignorînd criteriile prevăzute de art.7, 75, 85 alin.(1) și 90 alin. (10) Cod penal deoarece, inculpatul Mordvin Vitalii a comis infracțiunea prevăzută de art.287 Cod penal în termenul de probă, fiind condamnat prin sentința judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18.03.2014 pentru fapta comisă la 12.04.2013, adică pînă la expirarea termenului de probă de 4 ani stabilit prin sentința judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 07.10.2010. Referitor la răspunsul Biroului de Probațiune Buiucani precum că condamnatul Mordvin Vitalii a fost scos de la evidență în legătură cu expirarea termenului de probă fixat prin sentința judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 07 octombrie 2010 au fost sesizate organele competente în vederea verificării acțiunilor factorilor de decizie din cadrul Biroului, deoarece aceștia avînd sentința judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18.03.2014 în privința lui Mordvin Vitalii urmau să procedeze conform prevederilor art.90 alin.(9) Cod penal.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că acesta este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Raportînd aceste prevederi la speța examinată Colegiul penal reține, că recursul depus de procuror are ca temei pct. 6) și 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că, instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau 3 hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor procesual- penale fiind legală și întemeiată. Acuzatorul de stat este de acord cu starea de fapt stabilită de instanța de apel, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor făptuitorului, însă critică hotărîrea în partea pedepsei, considerînd că instanța de apel n-a individualizat în mod echitabil pedeapsa, ignorînd prevederile art. 75, 85 alin.(1) și 90 alin (10) Cod penal și nu a cumulat pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18 martie 2014 cu partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 07 octombrie 2010 (în baza articolului 186 alin.(2), lit. d) Cod penal - închisoare la 2 ani, iar conform articolului 90 Cod penal, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe termenul de probă de 4 ani), deoarece inculpatul Mordvin Vitalii a comis infracțiunea prevăzută de art.287 Cod penal în termenul de probă, fapta fiind comisă la 12.04.2013. Conform art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. Reieșind din prevederile art. 75 alin.(1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvîrșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singură în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, avînd deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținînd seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, avînd ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia au fost condamnat inculpatul. De asemenea, se reține că, la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvîrșite, care se măsoară după cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmînd ca celelalte două criterii alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările 4 care atenuează sau agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale săvîrșite. Deci, la cele menționate supra, Colegiul reiterează că, deși, în general, săvîrșirea unei noi infracțiuni în perioada termenului de probă atrage anularea suspendării, legea prevede o situație de excepție. Atunci cînd fapta este săvârșită din imprudență sau cînd a fost comisă o infracțiune intenționată mai puțin gravă, problema anulării sau menținerii condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei se soluționează de către instanța de judecată (alin.(11) art. 90 Cod penal). Prin această reglementare se lasă la discreția instanței de judecată să decidă asupra uneia dintre soluțiile prevăzute, cu motivarea obligatorie a deciziei luate. Drept urmare, nu este exclusă aplicarea suspendării condiționate a executării pedepsei chiar dacă infractorul a fost condamnat anterior cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. În acest caz, nu mai are loc anularea primei suspendări, ele fiind executate succesiv. Prin urmare, în speță, infracțiunea art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal fiind comisă în termenul de probă aplicat prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 07 octombrie 2010, făcînd parte, potrivit art.16 Cod penal, din categoria infracțiunilor mai puțin grave, instanța de fond conducîndu-se de prevederile art. 90 alin. (11) Cod penal și aplicînd art. 87 alin. (2) Cod penal, justificat a dispus executarea de sine stătătoare a pedepsei aplicate prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 07 octombrie 2010, nefiind aplicabile prevederile art. 90 alin.(9) Cod penal, la care face referire recurentul în recursul său. Mai mult ca atît, conform adeverinței eliberate de către Biroul de Probațiune mun. Chișinău, inculpatul Mordvin Vitalii, la 22 decembrie 2014 a fost scos de la evidență în legătură cu expirarea termenului de probă (f.d.178). Astfel, Colegiul constată că la aplicarea pedepsei inculpatului instanțele de fond au acordat deplină eficiență prevederilor articolelor 7, 61, 75, 85, 87 alin.(2) și 90 alin.(11) Cod penal și 364/1 alin.(8) Cod de procedură penală, a ținut cont de circumstanțele cauzei legate de scopul și motivele faptei, de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de persoana inculpatului, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, precum și de prevenirea de săvîrșirea a noi infracțiuni. Din acest punct de vedere se conchide că, de fapt, în cauză nu s-au comis erorile de drept prevăzute la pct. 6) și 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală la care se face referință, deci, nu persistă temeiul de casare a soluției adoptate, pedeapsa stabilită inculpatului fiind aplicată în limitele legii, din care considerente se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat. 5

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura Curții de Apel Chișinău, Constantin Miron, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 ianuarie 2015, în cauza penală în privința lui Mordvin Vitalii, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 23 septembrie 2015. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan Ion Guzun 6 7