1ra-1198/2015 — art. 287 al. 3 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 287 al. 3 CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1 pct. 10 CPP
1ra-1198/2015 — art. 287 al. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul nr. 1ra-1198/2015
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
08 decembrie 2015 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte –Nicolae Gordilă,
Judecători –Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Catan, Iurie Diaconu,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de
avocatul Roibu Ioana în numele inculpatului Coadă Grigore, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2015, în
cauza penală privindu-l pe
Coadă Grigore Victor, născut la 10 august 1984,
originar al s. Valea Perjei, r-nul Cimișlia și domiciliat în
mun. Chișinău, str. Paris 49, ap. 13.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 31.10.2013 - 07.05.2015
instanța de apel: 22.05.2015 - 23.06.2015
instanța de recurs: 06.08.2015 - 08.12.2015
A C O N S T A TAT:
Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 07 mai 2015,
Coadă Grigore a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 287 alin. (3) Cod penal, și condamnat la închisoare pe un termen de 2 ani.
În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită lui Coadă Grigore, a fost
suspendată pe un termen de probă de 2 ani.
Procesul penal intentat în privința lui Coadă Grigore pe art. 152 alin. (1) Cod
penal, a fost încetat, pe motivul împăcării părții vătămate cu inculpatul.
Pentru a se pronunța, instanța de fond prin sentința în cauză a constat
că, inculpatul Coadă Grigore, la 11 iulie 2013, aproximativ la ora 23:00., aflîndu-se
la terasa barului ”Paprica Pub”, din mun. Chișinău, str. Alba Iulia, 184/4, având
intenția comiterii unui act de huliganism cu aplicarea armei de foc, încălcând
grosolan ordinea publică, însoțită de aplicarea violenței asupra persoanelor
precum și acțiunile care prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie
1
deosebită, a inițiat fară vreun motiv un conflict cu Dorin Jidovanu, care se
odihnea, împreună cu prietenii la terasa barului.
În vederea realizării intenției sale criminale, Grigore Coadă, încălcând
regulile sociale și morale de conviețuire, înjosindu-i onoarea și demnitatea lui
Dorin Jidovanu și atentînd la inviolabilitatea persoanei, demonstrativ, în prezența
altor persoane care se aflau la terasă, i-a aplicat lui Dorin Juidovanu o lovitură
peste mâna dreaptă, cauzându-i fractura subcapitală metacarpian 5 la mâna
dreaptă cu deplasarea fragmentelor care au fost cauzată în rezultatul acțiunii
traumatice a unui obiect contondent-dur, condiționează o dereglare a sănătății de
lungă durată și în conformitate cu raportul de expertiză medico-legală nr. 2003/D
din 21 august 2013 se califică ca vătămare corporală medie.
În continuarea acțiunilor sale criminale, Grigore Coadă încălcînd regulile
sociale și morale de conviețuire, manifestând necuviință, neobrăzare și
comportare batjocoritoare în privința lai Dorin Jidovan, încălcând relațiile sociale
ce asigură o ambiantă liniștită de conviețuire în societate, intentionat, a scos
revolverul de modelul ”Trooper 2,5” nr. 12-028732, care se afla asupra sa și care
potrivit raportului de expertiză nr. 5088/5089 din 29 august 2013 nu este armă de
foc, și a efectuat o tragere în direcția lui Dorin Jidovanu, dar nu l-a nimerit.
Sentința a fost atacată cu apel de către procuror, acesta considerînd-o
ilegală în latura aplicării față de inculpatul Coadă Grigore, a prevederilor art. 90
Cod penal, precum și contrară procedurii examinării cauzei în ordinea prevăzută
de art. 3641 Cod de procedură penală, deoarece inculpatul nu și-a recunoscut pe
deplin vina în comiterea infracțiunii încriminate.
Procurorul, a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței și pronunțarea
unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a aplica
inculpatului, în temeiul art. 287 alin. (3) Cod penal, o pedeapsă sub formă de 5 ani
închisoare, cu executarea pedepsei în penetenciar de tip închis, iar în temeiul art.
152 alin. (2) Cod penal, procesul penal să fie încetat din motivul împăcării
părților.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2015, a fost admis
apelul declarat de către procuror, casată parțial sentința Judecătoriei Buiucani,
mun. Chișinău din 07 mai 2015, în partea stabilirii pedepsei, rejudecată cauza și
pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță,
numindu-i pedeapsă lui Coadă Grigore, în temeiul art. 287 alin. (3) Cod penal,
sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în
penitenciar de tip semiînchis.
2
În motivarea soluției adoptate, Colegiul penal al Curții de Apel
Chișinău, a considerat că, instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de probe
prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,
concludenții, veridicități și coroborării și just a încadrat acțiunile inculpatului
Coadă Grigore în baza art. 287 alin. (3) Cod penal. În instanța de fond, inculpatul
Coadă Grigore, s-a împăcat cu partea vătămată, încetînd procesul penal în baza
art. 152 alin. (1) Cod penal.
În opinia Colegiului penal, instanța de fond la stabilirea pedepsei
inculpatului Coadă Grigore, nu a ținut cont de prevederile art. 61 alin. (1) Cod
penal. Reeșind din circumstanțele stabilite, Colegiul penal al Curții de Apel
Chișinău a stabilit că, personalitatea inculpatului Coadă Grigore, poate fi
corectată și reeducată doar în condiții privative de libertare.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocata
Roibu Ioana în numele inculpatului Coadă Grigore, care face trimitere la temeiul
prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicită admiterea
recursului, casarea totală a deciziei și menținerea sentinței.
În motivarea cererii de recurs, avocata Roibu Ioana în numele inculpatului
indică că, instanța de apel rejudecînd cauza în partea stabilirii pedepsei a comis o
eroare de drept, deoarece nu a acordat deplină eficiență prevederilor 61, 75, 76
Cod penal.
Potrivit sentinței, la stabilirea pedepsei inculpatului, a ținut cont de
gravitatea acțiunilor săvîrșite, de motivul acestora, de persoana inculpatului, care
se caracterizează pozitiv, anterior nu a fost condamnat, are familie și un copil
minor la întreținere, este angajat în cîmpul muncii, de circumstanțele care
atenuează sau agravează răspunderea, considerînd că corectarea și reeducarea
acestuia este posibilă fără privarea lui de libertate. La fel instanța de fond a ajuns
la concluzia că, suspendarea executării pedepsei închisorii, cu stabilirea
termenului de probă, dându-i posibilitatea reală inculpatului sa își dovedească
corectarea prin comportamentul exemplar și muncă cinstită, va asigura scopurile
pedepsei penale.
Instanța de apel nu a constat careva circumstanțe agravante la stabilirea
pedepsei, dar a conchis că nu sunt temeiuri de suspendare a executării pedepsei
cu închisoare.
În motivarea soluției sale nu face referire la interdicțiile de aplicare a
prevederilor art. 90 Cod penal, în privința inculpatului.
Totodată, recurentul menționează că, judecarea cauzei penale în privința lui
Coadă Grigore, în instanța de fond, a avut loc în procedură simplificată, în baza
3
prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, acesta beneficiind de reducerea
cu 1/3 din limitele prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare.
Însă, instanța de apel la numirea pedepsei cu închisoare pe un termen de 3
ani inculpatului, în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, nu aplică prevederile art.
3641 pct. 8) Cod de procedură penală.
Recurentul, reiterează că, la stabilirea măsurii de pedeapsă inculpatului,
instanța de apel, în mod neîntemeiat a exclus aplicarea în privința lui Coadă
Grigore prevederile art. 90 Cod penal, numindu-i inculpatului o pedeapsă cu
închisoare pe termen de 3 ani, fără a ține cont de cumulul circumstanțelor
atenuante, care au fost stabilite de instanța de fond.
În conformitate cu art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,
procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de către
avocata Roibu Ioana în numele inculpatului Coadă Grigore, solicitînd respingerea
acestuia, cu menținerea hotărîrii contestate, menționînd netemeinicia cerințelor
solicitate, deoarece motivele invocate de recurent nu sunt aplicabile din punct de
vedere al prezenței unei erori de drept, prevăzute de art. 427 Cod de procedură
penală.
Judecând recursul ordinar în raport cu materialele cauzei și temeiurile
invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că, acesta urmează a fi admis din
următoarele considerente.
Potrivit art. 435 alin. (2) lit. a) Cod de procedură penală, judecând recursul,
instanța admite recursul, casează, parțial sau total, hotărârea atacată și menține
hotărârea primei instanțe, când apelul a fost greșit admis.
Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod
procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.
Din conținutul recursului declarat de către avocatul Roibu Ioana în numele
inculpatului Coadă Grigore, rezultă că recurentul, atacă decizia instanței de apel
sub aspectul temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură
penală – hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de
drept comisă de instanța de apel în cazul că, s-au aplicat pedepse individualizate contrar
prevederilor legale - temei care își găsește reflectare în decizia contestată.
Referitor la esența cauzei, Colegiul penal reține faptul că instanța de fond
corect a constatat vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 287 alin. (3) lit. b), 152 alin. (1) Cod penal.
În speță, chestiunea litigiului privind modificarea hotărîrii în partea stabilirii
pedepsei, constituie obiectul procesului prezent.
4
Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,
judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza
probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror
probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele
administrate de instanța de fond, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor
motivelor invocate în apel.
Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței
de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz,
la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției.
Potrivit pct. 14. 7 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr.22 din
12.12.2005 „Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”, cu
modificările ulterioare, una din chestiunile de drept pe care trebuie să le
soluționeze instanța de apel este: dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just.
În acest aspect, motivele invocate de recurent la pct. 5 al prezentei decizii,
referitor la individualizarea pedepsei, instanța de recurs le consideră întemeiate,
deoarece instanța de apel nu a respectat criteriile generale de individualizare a
pedepsei, ceea ce denotă ineficiența condamnării inculpatului la 3 ani închisoare.
7.1. Așadar, instanța de apel, casând sentința în partea stabilirii pedepsei,
și aplicînd în privința inculpatului a unei noi pedepse sub formă de închisoare pe
un termen de 3 ani, a apreciat din nou circumstanțele atenuante și agravante ale
cauzei stabilite de instanța de fond, însă, fără a stabili altele, nu a ținut pe deplin
cont de regulile de individualizare a pedepsei și nu s-a expus argumentat asupra
circumstanțelor cauzei, care ar da posibilitatea de a agrava pedeapsa.
Așadar, potrivit sentinței, instanța de fond, făcînd trimitere la prevederile
art. 61, 75 Cod penal, a indicat în hotărîre mai multe circumstanțe atenuante, care
au permis a-i numi inculpatului o pedeapsa pe un termen de 2 ani închisoare,
suspendată pe un termen de probă de 2 ani.
Prevederile art. 75 alin. (1) Cod penal, cer ca pedeapsa aplicată să fie nu
numai echitabilă și legală, ci și individualizată. Individualizarea pedepsei constă
în obligația instanței de a stabili măsura pedepsei concrete infractorului, necesară
și suficientă pentru realizarea scopurilor legii penale și pedepsei penale.
În acest sens, Colegiul penal reține, că instanța de fond la stabilirea categoriei
și termenului pedepsei, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (1) Cod penal,
a ținut cont de toate circumstanțele cauzei, atît atenuante cît și agravante,
numindu-i inculpatului o pedeapsă legală și echitabilă, capabilă să atingă scopul
restabilirii echității sociale, corectarea acestuia, precum și prevenirea săvîrșirii de
noi infracțiuni atît din partea inculpatului, cît și a altor persoane.
5
Totodată instanța de fond la aplicarea pedepsei a ținut cont de prevederile
art. 3641 pct. 8) Cod de procedură penală, care indică că, Inculpatul care a
recunoscut săvîrșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe
baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime
a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare (f.d. 132 vol. I).
Astfel, instanța de apel casând sentința în sensul agravării pedepsei stabilite
inculpatului, și-a argumentat decizia prin faptul că instanța de fond, nu a ținut
seama de toate circumstanțele cazului, de criteriile generale de individualizare a
pedepsei, precum si de scopul pedepsei penale.
O asemenea argumentare nu poate servi temei de înăsprire a pedepsei, ori,
aceste circumstanțe au fost luate în considerație la individualizarea pedepsei de
către instanța de fond, iar alte circumstanțe ce ar servi temei de înăsprire a
pedepsei nu au fost stabilite.
Nu corespunde realității nici afirmația instanței de apel, precum că instanța
de fond nu a ținut cont de prevederile art. 61 alin. (1) Cod penal, deoarece pe
lîngă faptul că pedeapsa penală este o măsură de constrîngere statală, totodată
este și o măsură de corectare, infractorul fiind ajutat să se corecteze și făcut să
înțeleagă că trebuie să respecte legile și normele de conviețuire socială.
În acest context, Colegiul penal, remarcă asupra următoarelor aspecte, ce au
însemnătate asupra cazului în speță:
- dosarul a fost examinat prin prisma prevederilor art. 3641 Cod de procedură
penală;
- prejudiciu material lipsește;
- careva consecințe grave în legătură cu incidentul în cauză n-au survenit;
- inculpatul se caracterizează pozitiv, anterior nu a fost condamnat;
Cele menționate în ansamblul lor esențial reduc gradul de pericol social al
infracțiunii comise, considerînd că corectarea și reeducarea acestuia este posibilă
fără privarea lui de liberate.
Astfel, la individualizarea pedepsei, conform criteriilor generale de
individualizare a pedepsei, instanța de apel nu a respectat toate cerințele
prevăzute de legea penală ce asigură aplicarea față de inculpat a unei pedepse
echitabile, legale și individualizate, fapt ce constituie temei de casare a deciziei.
În consecință, Colegiul va admite recursul ordinar, întrucît hotărîrea atacată
nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse
individualizate contrar prevederilor legale – temei pentru recurs prevăzut de art.
427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală.
6
În conformitate cu prevederile art. 431, 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de
procedură penală, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar, declarat de avocatul Roibu Ioana în numele
inculpatului Coadă Grigore, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 23 iunie 2015, și menține sentința Judecătoriei Buiucani, mun.
Chișinău din 07 mai 2015, conform căreia:
Coadă Grigore Victor, a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, și condamnat la 2 ani închisoare. În
temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită lui Coadă Grigore a fost suspendată
pe un termen de probă de 2 ani.
Decizia este irevocabilă.
Publicată integrală la 30 decembrie 2015.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Ion Guzun
Elena Covalenco
Liliana Catan
Iurie Diaconu
7