1ra-742/2015 — art.287 alin.2 lit.b CP

1ra-742/2015 — art.287 alin.2 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra- 742/2015

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

05 august 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte Ursache Petru

judecători Toma Nadejda

Nicolaev Ghenadie

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de

procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Cojocaru Tudor, și de

părțile vătămate Sușițcaia Mirandolina și Sușițcaia Ecaterina, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 martie 2015, în

cauză penală în privința lui

Corețchi Maxim Boris, născut la 26.08.1983,

domiciliat în mun. Chișinău, bd. Moscova, 11,

ap.114;

Marcuța Elena Vasile, născută la 09.11.1983,

domiciliată în mun. Chișinău, str. Iazului, 2/4,

ap.35.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T:

încetat procesul penal privind învinuirea lui Corețchi Maxim Boris și Marcuța Elena

Vasile de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal.

Corețchi Maxim Boris și Marcuța Elena Vasile au fost recunoscuți vinovați în

comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod contravențional cu

eliberarea lor de răspundere contravențională în legătură cu expirarea termenului

de prescripție, cu încetarea procesului contravențional.

jurul orelor 20:00, Coretchi Maxim Boris de comun acord cu Marcuța Elena Vasile,

aflîndu-se pe str. Studeților 7/5, mun. Chișinău, în incinta cinematografului „Patria

Lukoil”, încâlcind grosolan ordinea publică, în prezența copiilor minori, au inițiat o

1

ceartă cu Sușițcaia Ecaterina Ion și Sușițcaia Mirandolina Ion, ofensîndu-le onoarea

și demnitatea personală, demonstrativ numindu-le cu cuvinte necenzurate, iar la

cerința colaboratorului de pază de a înceta acțiunile lor infracționale, nu au

reacționat. Ulterior, aflîndu-se pe teritoriul parcării cinematografului „Patria

Lukoil”, Marcuța Elena intenționat a apucat-o cu mîinile de păr pe Sușițcaia

Ecaterina, trăgând-o, moment în care, a intervenit Sușițcaia Mirandolina, în scopul

curmării acțiunilor huliganice ale acesteia. În acel timp, Corețchi Maxim,

demonstrînd un cinism și o obrăznicie deosebită, intenționat i-a aplicat multiple

lovituri cu pumnii în regiunea capului. Concomitent, în continuarea acțiunilor lor

infracționale, Marcuța Elena a apucat-o iarăși cu mîinile de păr pe Sușițcaia

Ecaterina, pe care o trăgea în continuu, intervenind Sușițcaia Mirandolina, în scopul

curmării acțiunilor acesteia, care însă a fost stopată de către Corețchi Maxim, care

intenționat i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii în regiunea capului cet. Sușițcaia

Mirandolina.

Ca urmare a acțiunilor huliganice, conform raportului de expertiză medico-

legală nr.104 D și nr. 105 D din 17.01.2013, cet. Sușițcaia Ecaterina, și respectiv,

cet. Sușițcaia Mirandolina i-au fost cauzate vătămări corporale ușoare.

La fel, potrivit rechizitoriului, la 05.01.2013, pe la orele 20:00, Marcuța Elena

de comun acord cu Corețchi Maxim, aflîndu-se pe str. Studenților, 7/5, mun.

Chișinău, în incinta cinematografului „Patria Lukoil”, încălcînd grosolan ordinea

publică, în prezența copiilor minori, au inițiat o ceartă cu Sușițcaia Ecaterina Ion și

Sușițcaia Mirandolina Ion, ofensîndu-le onoarea și demnitatea, demonstrativ

numindu-le cu cuvinte necenzurate, iar la cerința colaboratorului de pază de a

înceta acțiunile lor infracționale, nu au reacționat. Ulterior, aflîndu-se pe teritoriul

parcării cinematografului „Patria Lukoil”, Marcuța Elena, intenționat a apucat-o cu

mîinile de păr pe Sușițcaia Ecaterina, trăgând-o de păr. Tot în acel moment,

intervenise Sușițcaia Mirandolina, în scopul curmării acțiunilor huliganice ale

Elenei Marcuța, însă Corețchi Maxim, demonstrînd un cinism și o obrăznicie

deosebită, intenționat i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii în regiunea capului cet.

Sușițcaia Mirandolina. Concomitent, în continuarea acțiunilor lor infracționale,

Marcuța Elena a apucat-o iarăși cu mîinile de păr pe Sușițcaia Ecaterina, pe care o

trăgea în continuu, la care a intervenit Sușițcaia Mirandolina, în scopul curmării

acțiunilor acesteia, însă a fost stopată de către Corețchi Maxim, care intenționat i-a

aplicat multiple lovituri cu pumnii în regiunea capului cet. Sușițcaia Mirandolina.

Ca urmare a acțiunilor huliganice, conform raportului de expertiză medico-

legală nr.104 D și nr.l05 D din 17.01.2013, cet. Sușițcaia Ecaterina, și respectiv, cet.

Sușițcaia Mirandolina i-au fost cauzate vătămări corporale ușoare.

Astfel, Corețchi Maxim Boris și Marcuța Elena Vasile au fost învinuiți de către

organele de urmărire penală în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2)

lit. b) Cod penal – huliganism, acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanei, precum și acțiunile care prin conținutul lor, se deosebesc

printr-o obraznice deosebită, săvîrșită de două persoane.

2

Sușițcaia M. și Sușițcaia E.

3.1. În motivarea apelului procurorul a invocat următoarele argumente:

 instanța de fond nu a dat o apreciere justă probelor pertinente și

concludente, care au fost administrate și în coroborare, probează pe deplin

vinovăția adusă inculpaților;

 n-au fost apreciate la justa valoare declarațiile martorilor Catană Al. și

Catană V., care au menționat în ședința de judecată că ei nu au asistat integral și nu

au putut vedea toate amănuntele ce s-au petrecut la locul conflictului din parcarea

cinematografului „Lukoil Patria”, iar instanța de fond a pus accentul pe declarațiile

martorului Catană Al., care a indicat că nu l-a observat pe inculpatul Corețchi M. în

timpul derulării altercației fizice dintre părțile vătămate Sușițcaia M., Sușițcaia E.

cu inculpata Marcuța E.;

 declarațiile martorilor Catană Al. și Catană V. urmau a fi apreciate critic de

către instanța de fond, deoarece martorul Catană Al. a precizat la urmărirea penală

și în ședința de judecată că, după cîteva zile de la conflict, la el la domiciliu în or.

Căușeni, s-a prezentat inculpatul Corețchi M., care a discutat cu el anumite

circumstanțele altercației, fapt ce demonstrează influențarea acestui martor, iar

instanța nu a dat o apreciere obiectivă asupra acestui fapt;

 instanța a neglijat declarațiile obiective ale unicului martor ocular, Nacu I.

(nefiind influențată de nimeni), care a asistat tot timpul cît a durat conflictul și a

menționat rolul fiecăruia dintre inculpați la aplicarea violenței fizice și în mod

prioritar a indicat la prezența inculpatului Corețchi M.;

 acțiunile inculpaților, s-au realizat cu intenție directă, spre încălcarea

demonstrativă a ordinii publice, care s-au exprimat prin adresarea de cuvinte

necenzurate față de părțile vătămate, într-un loc public, în prezența mai multor

persoane și în mod special în prezența copiilor minori, cu recurgerea la aplicarea

violenței fizice față de părțile vătămate, iar inculpatul Corețchi M., dorind să-și

demonstreze superioritatea masculină, a demonstrat un cinism deosebit, și a

recurs la aplicarea violenței fizice față de două femei;

 intervenția inculpatului Corețchi M. pentru a o proteja pe Marcuța E.,

precum a fost interpretată de instanță, nu poate fi considerată ca fiind una legitimă,

iar leziunile corporale multiple cauzate părților vătămate de către inculpați,

demonstrează cinismul și obrăznicia cu care s-a acționat într-un loc public și cel

mai grav în prezența copiilor minori;

 instanța de fond la adoptarea soluției, a efectuat o apreciere unilaterală a

probelor administrate, doar din poziția inculpaților, lezînd și mai mult drepturile și

interesele legitime ale părților vătămate, încâlcind dreptul acestora la o

despăgubire morală prin adoptarea unei pedepse echitabile față de inculpați;

 instanța de judecată nejustificat s-a expus, precum că, acuzarea

neîntemeiat și incorect a redat în învinuirea adusă inculpaților, utilizarea sintagmei

„exprimarea a unei vădite lipse de respect față de societate", care a fost exclusă din

dispoziție art. 287 Cod penal, considerînd că, aceasta nu poate fi interpretată ca o

eroare, doar prin simpla utilizare a acestui calificativ în partea descriptivă a

3

ordonanței de punere sub învinuire, căci acuzarea a urmărit scopul redării laturii

subiective a acțiunilor inculpaților, care fiind conștienți de încălcarea grosolană a

ordinii publice, cu perseverență continuau comiterea acțiunilor lor huliganice;

 încercarea instanței de a demonstra absența și neparticiparea inculpatului

Corețchi M. de la agresiunea fizică, care a avut loc în fața cinematografului, a avut

un singur scop, diminuarea adevărului obiectiv, stabilit prin probele administrate

și tendința instanței de a-i crea o înfățișare pozitivă inculpatului Corețchi M., fiind

caracterizat ca un înger păzitor a inculpatei Marcuța E., și care avea în atribuțiile

sale de bărbat dreptul de a aplica forța fizică față de două doamne;

 discrepanța vădită a gradului de leziuni corporale ale părților vătămate

comparativ cu leziunile corporale neînsemnate depistate la inculpați, ce

demonstrează suplimentar justețea declarațiilor depuse de părțile vătămate,

deoarece leziunile corporale nu puteau fi cauzate doar din altercația fizică avută

dintre părțile vătămate Sușițcaia M., Sușițcaia E. și inculpata Marcuța E., fără

intervenția activă a inculpatului Corețchi M.

Apelantul a considerat că, toate circumstanțe stabilite de instanța de judecată

nu pot fi apreciate ca fiind obiective pentru emiterea unei sentințe de încetare,

deoarece este bazată doar pe declarațiile învinuiților, neacordînd o justă apreciere

probelor în ansamblu.

A solicitat casarea integrală a sentinței Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău din

25.06.2014, cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit, pentru

prima instanță, prin care inculpații Corețchi Maxim Boris și Marcuța Elena Vasile să

fie recunoscuți vinovați de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2) lit.

b) Cod penal și stabilită pedeapsa:

 Marcuța Elena sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, în

penitenciar de tip semiînchis, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru

femei;

 Corețchi Maxim, 4 (patru) ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

3.2. În motivarea apelului părțile vătămate Sușițcaia M. și Sușițcaia E., au

invocat următoarele argumente:

 instanța de fond nu a dat o apreciere obiectivă și deplină circumstanțelor

de fapt și de drept, redînd unilateral prin sentință, doar poziția inculpaților,

neglijînd contradicțiile identificate pe parcursul cercetării judecătorești;

 instanța nu a ținut cont de faptul că, declarațiile învinuiților Corețchi M. și

Marcuța E. nu corespund circumstanțelor obiective declarate de martori și părțile

vătămate, și anume: motivul iscării incidentului, locul aflării participanților,

precum și faptul că, în conflict au participat exclusiv patru persoane, adică

inculpații și părțile vătămate;

 declarațiile martorilor Catană Al. și Catană V., urmau a fi apreciate critic,

deoarece au fost influențați de către inculpatul Corețchi M., fapt stabilit din

declarațiile martorilor indicați, care au redat aspecte generale asupra

circumstanțelor care au avut loc în seara de 05.01.2013 în jurul orelor 20:00,

4

precizînd totodată că, nu au asistat integral și nu au putut vedea toate amănuntele

care s-au petrecut în seara cu pricina;

 instanța nu s-a pronunțat asupra probei vizate prin prisma prevederilor

art.93-94 Cod de procedură penală privind pertinența sa;

 instanța, analizînd probele a ținut să demonstreze faptul că, părțile

vătămate sunt de vină de facto, deoarece prin comportamentul său au determinat

crearea conflictului, fără a ține cont însă de faptul că, inițiatorul acestuia a fost

însuși inculpata Marcuța E., care a solicitat intervenția inculpatului Corețchi M.,

ulterior, prezentîndu-l drept soțul său;

 instanța, nu a ținut cont nici de faptul că, în cadrul cercetării judecătorești

inculpatul Corețchi M. a comunicat că a sesizat Procuratura s. Rîșcani, mun.

Chișinău și Procuratura Generală, reclamînd faptul că a fost maltratat de către

Sușițcaia M., în circumstanțele date, inclusiv prin alegațiile sale la efectuarea

examenului medical în ziua incidentului și ulterior la CML, unde inculpatul Corețchi

M. a declarat că, a fost agresat de o doamnă necunoscută, care i-a aplicat lovituri în

regiunea capului cu o geantă grea, în care consideră că, a avut careva obiecte dure

contondente;

 instanța de fond urma a exclude neparticiparea inculpatului Corețchi M.

din însuși declarațiile sale, dat fiind faptul că acesta a invocat obținerea de leziuni

corporale la ziua producerii incidentului, în circumstanțele cauzei invocate în actul

de sesizare;

 nu sunt de acord cu aprecierea instanței de judecată a faptului că, era

necesară intervenția lui Corețchi M. într-o ceartă de femei, prin faptul că, ultimul a

prezentat o legitimație de colaborator netitular al Ministerului Afacerilor Interne,

or, legitimarea acestuia a fost una întemeiată din considerentul circumstanțelor

conflictului, considerînd că acest argument urmează a fi apreciat critic de către

instanța de apel, deoarece potrivit informației MAI, prezentate de către procuror în

cadrul cercetării judecătorești, cu un an pînă la ziua incidentului lui Corețchi M. i-a

fost retrasă legitimația, cu excluderea ultimului din lista netitularilor MAI;

 instanța nu a dat apreciere declarațiilor inculpatului Corețchi M., făcute pe

parcursul urmăririi penale, declarînd că nu este angajat al MAI, nu deține careva

legitimație și nu a prezentat un asemenea act, pe cînd în declarațiile sale în fața

instanței de judecată a indicat că, a prezentat părții vătămate Sușițcaia M.

legitimația pe care o deținea în calitate de ajutor netitular al DSO MAI;

 instanța a neglijat comportamentul tendențios al inculpaților de a

intimida părțile vătămate prin faptul că, pentru obținerea unor scuze oficiale în fața

copilului a fost solicitată intervenția unei terțe persoane - Corețchi M., care fiind

bărbat a forțat partea vătămată Sușițcaia E. de a cere scuze, a bruscat-o, a insultat-o

și ulterior a prezentat o legitimație de colaborator al MAI, astfel fiind realizate

acțiuni directe privind identificarea identității părților vătămate prin notarea

numărului de înmatriculare a automobilului acestora, fapt confirmat prin

declarațiile ambilor inculpați;

 instanța de fond a invocat existența unui pericol real pentru viața și

sănătatea inculpatei Marcuța E. din partea părților vătămate Sușițcaia M. și

5

Sușițcaia E., neglijînd faptul că, atît din declarațiile inculpatei Marcuța E., a părților

vătămate și a martorilor audiați, inculpata Marcuța E. a părăsit incinta

cinematografului fără careva restricții sau piedici, ieșind chiar prima, cu mult

înaintea părților vătămate;

 nu au fost de acord cu concluzia instanței privind aprecierea critică a

declarațiilor martorului Nacu I., doar din considerentul că, acesta urma a acționa și

a solicita intervenția organelor de drept sau a solicita ajutoare, nefăcând însă

referință la careva alte date elucidate de martor, cu toate că acest martor a declarat

că, era convinsă de faptul că, Corețchi M. este polițist, și eventual a fost epuizată

această necesitate de a solicita ajutorul poliției;

 instanța absolut eronat a apreciat elementele infracțiunii de huliganism

oferind o apreciere unilaterală și subiectivă circumstanțelor cauzei, reținînd doar

ca fiind veridice declarațiile contradictorii ale inculpaților, însă a neglijat apărarea

drepturilor și intereselor legitime ale părților vătămate, care suplimentar la faptul

că, au fost maltratate fizic și înjosite într-un loc public în prezența mai multor

persoane, pînă într-un final au fost caracterizate de însuși instanță ca fiind cele care

au manifestat un comportament provocator;

 în conținutul sentinței, instanța concluzionează că, nu a existat intenția

directă la comiterea infracțiunii de huliganism din partea inculpaților, însă totuși

constată că, au fost aplicate de către inculpați vătămări corporale, adică ultimii au

comis contravenția prevăzută de art. 78 Cod contravențional, pe cînd în textul

părții motivante a sentinței, indică direct că, Corețchi M. nici nu a aplicat careva

lovituri părților vătămate, nefiind prezent la conflict, iar Marcuța E. s-a autoapărat.

Apelantele au considerat că, instanța în mod părtinitor și formal a apreciat și

calificat acțiunile inculpaților, și ilegal a încetat procesul penal.

Au solicitat, casarea integrală a sentinței instanței de fond, rejudecarea cauzei

cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță,

prin care inculpații Corețchi M. și Marcuța E. să fie recunoscuți vinovați de

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și stabilită

pedeapsa conform sancțiunilor prevăzute de legea penală.

au fost respinse, ca nefondate apelurile declarate de procuror și de părțile

vătămate Sușițcaia M. și Sușițcaia E., cu menținerea hotărîrii atacate.

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizînd obiectiv cumulul de

probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionînd

asupra încetării procesului penal privind învinuirea lui Corețchi Maxim și Marcuța

Elena de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu

recunoașterea acestora vinovați de comiterea contravenției prevăzute de art. 78

alin. (2) Cod contravențional – vătămare intenționată ușoară a integrității

corporale, maltratarea, aplicarea de lovituri, alte acțiuni violente, care au provocat

dureri fizice, cu eliberarea lor de răspundere contravențională în legătură cu

expirarea termenului de prescripție, cu încetarea procesului contravențional.

6

Colegiul penal a constatat că, inculpații Corețchi Maxim și Marcuța Elena, de

către organul de urmărire penală au fost învinuiți de săvîrșirea infracțiunii de

huliganism cu agravantă prevăzută de art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, adică

pentru comiterea unor acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea

unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților

autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile

care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită,

săvîrșite de două sau mai multe persoane.

În raport cu învinuirea adusă instanța de apel a reținut următoarele probe pe

care pe care le-a verificat suplimentar, și anume: declarațiile inculpatului Corețchi

M.; a părților vătămate Sușițcaia M., Sușițcaia E.; a martorilor Matuseac M., Catană

Al., Catană V. și Nacu I.;raportul de constatare medico-legală nr.125 din 09.01.2013,

potrivit căruia, în rezultatul examenului medico-legal al lui Corețchi M., s-a

constatat edem al țesuturilor moi regiunea frontală din stînga, care a fost cauzat în

rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, vătămări ce se califică ca neînsemnate; raportul de

constatare medico-legală nr.129 din 09.01.2013, potrivit căruia, în rezultatul

examenului medico-legal al lui Marcuța E., s-a constatat edem al țesuturilor moi ale

capului, excoriație la nivelul articulației sterno-claviculare pe stînga, care au fost

cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în

timpul și circumstanțele indicate, vătămări ce se califică ca neînsemnate; raportul

de constatare medico-legală nr.139 din 09.01.2013, potrivit căruia, în rezultatul

examenului medico-legal al lui Sușițcaia M. și a documentelor medicale prezentate,

la aceasta s-a constatat traumă cranio - cerebrală închisă manifestată prin comoție

cerebrală care a fost cauzată în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect

contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care condiționează o

dereglare a sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca

vătămare corporală ușoară; raportul de constatare medico-legală nr.138 din

09.01.2013 și tabelul fotografic anexă, în rezultatul examenului medico-legal al lui

Sușițcaia E. și documentelor medicale prezentate s-a constatat traumă cranio -

cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, echimoză și excoriații la

nivelul mîinii drepte dorsal, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a

unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate,

condiționează o dereglare a sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu în

comun se califică ca vătămare corporală ușoară; raportul de expertiză medico-

legală nr.105/D din 23.01.2013, potrivit căruia, analizînd documentele medicale

prezentate pe numele lui Sușițcaia M. s-a constatat traumă cranio- cerebrală

închisă manifestată prin comoție cerebrală, care au fost produse prin acțiunea

traumatică a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele

indicate, ce condiționează o dereglare a sănătății de scurtă durată, în baza acestui

criteriu, calificându-se ca vătămare corporală ușoară. Concomitent, în acesta se

indică că, nu este posibil de stabilit cu certitudine puterea de acționare în

momentul cauzării leziunilor corporale. Ar fi posibilă cauzarea vătămărilor

7

corporale stabilite în rezultatul unor singure leziuni; raportul de expertiză medico-

legală nr.104/D din 23.01.2015, potrivit căruia, analizînd datele documentelor

medicale prezentate pe numele lui Șușițcaia Ecaterina, la aceasta s-a constatat o

traumă cranio - cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, echimoză și

excoriații la nivelul mîinii drepte dorsal, care au fost produse prin acțiunea

traumatică a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele

indicate, care condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui

criteriu se califică ca vătămară corporală ușoară. Concomitent, în acesta se indică

că, nu este posibil de stabilit cu certitudine puterea de acționare în momentul

cauzării vătămărilor corporale. Este posibilă cauzarea lor în rezultatul unei singure

leziuni.

Indicînd în motivarea soluției elementele infracțiunii de huliganism din

literatura de specialitate, în raport cu materialele cauzei, instanța de apel a conchis

că instanța de fond corect a concluzionat că în speța dată nu sunt întrunite

elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Referitor la argumentele procurorului și a părților vătămate indicate în

susținerea solicitărilor sale, instanța de apel le-a considerat neîntemeiate din

următoarele motive:

 Instanța de fond a apreciat la justa valoare declarațiile inculpaților

Corețchi M. și Marcuța E., a martorilor Catană Al. și Catană V., precum și a

martorului Nacu I., care fiind unicul martor ocular, care a asistat tot timpul cît a

durat conflictul, s-a expus doar asupra existenței unei cerți, în care au fost

exclamate înjurături, fără însă a indica de la cine anume acestea veneau. Astfel, că

din declarațiile acestui martor în coroborare cu declarațiile celorlalți martori,

instanța de judecată a fost în imposibilitate de a stabili cine anume a inițiat

conflictul, precum și faptul constatării cu certitudine că, în cazul dat inculpații au

avut intenția directă de a profera expresii indecente, de a aborda o ținută lipsită de

pudoare, de a efectua gesturi obscene etc., de a încălca insistent și demonstrativ

regulile morale, de a manifesta dispreț și batjocură față de persoanele aflate în

stare de neputință prin purtare nerușinată în prezența altor persoane, trezind

indignarea acestora, de a încălca grosolan ordinea publică și nici că, acțiunile

inculpaților erau orientate spre public sau spre reacția publicului prin jignirea

demnității publice și încălcarea grosolană a ordinii publice or, venind cu o

învinuire, acuzarea urmează să probeze cert și indubitabil prin probe pertinente,

admisibile, concludente și utile nu doar faptul cauzării părților vătămate a

leziunilor corporale ușoare, ci și întrunirea cumulativă a tuturor elementelor

infracțiunii de huliganism, și anume încălcarea intenționată și grosolană a ordinii

publice, exprimată printr-o vădită lipsă de respect față de societate;

 Din declarațiile martorului Nacu I., instanța de apel a dedus că, aceasta a

fost martoră la aplicarea de către Corețchi M. a loviturilor cet. Sușițcaia M., fără

însă, a cunoaște în ce regiune acestea au fost aplicate și nici cîte lovituri au fost

aplicate, deoarece nu a asistat la întreg conflictul, după cum afirmă acuzatorul, ea

necunoscând motivul sau inițiatorii cerții, astfel încât, declarațiile acesteia nu pot fi

puse la baza unei sentințe de condamnare;

8

 Declarațiile martorului Nacu I. se deosebesc în mare parte de declarațiile

martorilor Catană Alexandru și Catană Victoria, așa încât, niciuna din aceste

declarații nu dovedesc comiterea de către inculpați a infracțiunii imputate,

argumentele apelanților fiind axate pe interpretarea subiectivă a declarațiilor

martorilor și aprecierea acestora care însă, este axată pe presupuneri;

 Probele la care fac trimitere apelanții nu dovedesc indubitabil comiterea

de către inculpați a infracțiunii de huliganism, deoarece, coroborând declarațiile

martorilor, ale inculpaților și ale părților vătămate, instanța a constatat că, deși, în

unele aspecte acestea sunt similare, în mare parte acestea sunt contradictorii;

 Simpla probare a aplicării violenței fizice de către inculpați ce au cauzat

vătămarea ușoară a integrității corporale a părților vătămate, în opinia instanței de

apel, nu denotă că, acțiunile acestora pot fi încadrate în infracțiunea prevăzută de

art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, chiar dacă altercația a avut loc în spațiu public,

relevantă pentru încadrarea acțiunilor în elementele constitutive ale infracțiunii de

huliganism, fiind intenția persoanei la comiterea acesteia, care trebuie să fie una

directă, adică persoana trebuie să conștientizeze că încalcă grosolan ordinea

publică, exprimând astfel, o vădită lipsă de respect față de societate și dorind acest

fapt, intenție ce nu a fost probată în cazul dat;

 Instanța de apel a apreciat critic obiecțiile apelanților privitor la

declarațiile martorilor Catană Al. și Catană V., bazate pe faptul că, aceștia nu au

asistat integral și nu au putut vedea toate amănuntele care s-au petrecut la locul

conflictului, precum și faptul că, Corețchi M. a influențat asupra acestor martori,

avînd o întrevedere cu Catană Al., deoarece aceste circumstanțe nu denotă

caracterul neveridic al declarațiilor făcute de aceștia, iar partea acuzării nu a

dovedit că, declarațiile martorilor au fost în vreun mod influențate, regizate,

modificate sau falsificate, astfel încât, aserțiunile referitoare la neveridicitatea

acestora nu pot fi reținute în detrimentul inculpaților;

 Irelevante au fost considerate declarațiile invocate de apelante ale

martorului Catană Al., în ce privește cunoașterea sau nu a inculpatului Corețchi M.,

locul parcării automobilului de către acesta din urmă, precum și în legătură cu

prezentarea legitimației, care au fost invocate doar în scopul mimării caracterului

neveridic al declarațiilor făcute, deși extrasele din declarații nu prezintă

importanță pentru soluționarea cauzei;

 Privitor la referirile acuzatorului de stat precum că, instanța de fond s-a

axat doar pe aceea că, inculpatul Corețchi M. nu a fost observat în timpul derulării

altercației fizice de către martorul Catană Al., au fost considerate eronate, deoarece

aceste declarații au fost examinate în cumul cu celelalte probe prin prisma

prevederilor art. 8 Cod de procedură penală și art. 6 al CEDO;

 Argumentele apelanților referitoare la faptul că, inculpații cu intenție

directă au încălcat demonstrativ ordinea publică, acțiune ce s-a exprimat prin

adresarea de cuvinte necenzurate față de părțile vătămate, într-un loc public, în

prezența mai multor persoane și în mod special, în prezența copiilor minori, nu au

putut fi reținute de instanța de apel, deoarece aceste circumstanțe nu se confirmă

prin declarațiile martorilor, ci doar prin declarațiile părților vătămate, ce nu pot

9

puse la baza condamnării din cauza interesului pe care acestea îl au în raport cu

obiectul prezentului litigiu;

 Instanța de apel a conchis că, acuzarea nu a probat că unica intenție a

inculpatului Corețchi M. a fost să-și demonstreze superioritatea masculină,

demonstrând un cinism deosebit prin recurgerea la aplicarea violenței fizice față

de două doamne - lipsa probelor în acest sens, trezind dubii întemeiate referitoare

la acest capăt de învinuire, organul de urmărire penală neprobând indubitabil

intenția inculpatului or, întinderea leziunilor corporale cauzate părților vătămate

de inculpați nu demonstrează, contrar argumentelor apelantului, cinismul și

obrăznicia cu care s-a acționat într-un loc public și în prezența copiilor minori, ci

doar se presupune acest fapt, presupunere ce nu poate susține temeinicia acuzării;

 Nu și-a găsit confirmare invocarea de către apelanți a aprecierii de către

instanța de fond unilateral a probelor administrate, doar din poziția inculpaților și

lezarea în acest mod a drepturilor părților vătămate;

 Irelevantă și injustă a fost considerară și obiecția acuzatorului referitoare

la concluzia instanței de fond pe marginea utilizării sintagmei „exprimarea a unei

vădite lipse de respect față de societate”, excluse din dispoziție art. 287 Cod penal;

 Referitor la neglijarea de către instanța de fond a contradicțiilor

identificate pe parcursul cercetării judecătorești, și anume că, declarațiile

inculpaților nu corespund circumstanțelor obiective declarate de martori și părțile

vătămate, și anume, motivul iscării incidentului, locul aflării participanților,

precum și faptul că, în conflict au participat exclusiv patru persoane, adică

inculpații și părțile vătămate, instanța de apel a menționat că contradicțiile

existente, inclusiv între declarațiile martorilor audiați în cadrul prezentei pricini,

nu pot fi interpretate în detrimentul inculpaților în condițiile în care dubiile

urmează a fi interpretate în conformitate cu prevederile art. 8 Cod de procedură

penală;

 Instanța de apel a conchis că, prin sentința contestată nu a avut loc

învinovățirea părților vătămate în inițierea conflictului și îndreptățirea inculpaților

în acest sens, ci doar invocarea lipsei probelor referitoare la inițiatorul conflictului,

ce ar dovedi intenția directă a inculpaților de a comite infracțiunea imputată,

reiterând în acest sens că, din cele sus-menționate în speță, nu a fost probată

existența laturii subiective, la fel ca și a obiectului juridic special;

 Invocarea de către apelante a faptului că, instanța a realizat denaturat

circumstanțele obiective stabilite prin probele administrate în vederea excluderii

lui Corețchi M. din altercația ce a avut loc și justificarea prezenței acestuia, nu a fost

reținut ca temei de casare a sentinței în condițiile lipsei unor probe, ce ar confirma

cert și indiscutabil scenariul prezentat de către părțile vătămate, iar recunoașterea

lui Corețchi M. vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 78 Cod

contravențional, în circumstanțele în care nu a fost probată comiterea de către

acesta a infracțiunii de huliganism, exclude argumentele invocate de apelante

referitoare la acțiunile acestuia din urmă;

 Aprecierea de către apelante ca fiind dubioasă opinia instanței asupra

necesității intervenției lui Corețchi M. într-o ceartă între femei și valabilitatea sau

10

nu a legitimației pretins prezentate de acesta, despre care declară doar părțile

vătămate, martorii înțelegând că, acesta este polițist doar din cuvinte, Colegiul a

considerat-o una eronată, deoarece însăși prezența acestuia și acțiunile întreprinse

ulterior, nu califică aceste acțiuni ca fiind infracțiune în lipsa unor probe

indubitabile;

 Instanța nu a reținut, după cum au cerut apelantele, declarațiile acestora

precum că, Sușițcaia E. a fost bruscată, insultată de către Corețchi M. pentru

obținerea unor scuze oficiale în fața copilului, deoarece un atare comportament nu

a fost observat de martori, iar declarațiile referitoare la notarea numărului de

înmatriculare a automobilului părților vătămate nu denotă că, aceștia au comis

infracțiunea de huliganism.

procuror și părțile vătămate Sușițcaia M. și Sușițcaia E., care sunt identice după

conținut, cu invocarea acelorași argumente, indicînd temeiul de drept prevăzut în

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală – „instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția”, și solicitînd casarea acesteia, cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, de un alt complet de judecată.

În motivarea recursurilor recurenții indică aceleași motive, care au fost

indicate și în cererile de apel, considerînd că instanța de apel n-a dat răspuns

asupra motivelor invocate, iar motivarea deciziei instanței de apel s-a redus la

aprecierile date de către prima instanță, fiind ulterior investite cu putere

probatorie în instanța de apel.

penală, inculpații au depus referințe, prin care și-au expus opinia lor asupra

recursurilor declarate de procuror și părțile vătămate, solicitînd respingerea

acestora, ca inadmisibile, cu menținerea hotărîrii atacate.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestora din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În susținerea argumentelor sale recurenții invocă două dintre temeiurile

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume că : 1)

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel; 2)

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, considerînd că

ambele sunt aplicabile în speța dată.

Analizînd decizia atacată, Colegiul constată că temeiurile invocate de către

recurenți, prevăzute de norma citată supra, nu și-au găsit confirmare la examinarea

recursurilor declarate, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a

respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și

în hotărîrea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile

11

declarate de către procuror și părțile vătămate Sușițcaia M. și Sușițcaia E., aceasta

cuprinzînd motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

În această ordine de idei, instanța de recurs menționează că, potrivit normelor

art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecînd apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de

apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după

caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției

date.

Astfel, din materialele cauzei penale, Colegiul penal constată că inculpații

Corețchi Maxim Boris și Marcuța Elena Vasile au fost puși sub învinuire în baza art.

287 alin.(2) lit. b) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiunile care, prin

conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvîrșită de două persoane,

însă instanța de fond a încetat procesul penal în privința inculpaților, cu

recunoașterea acestora vinovați de comiterea contravenției prevăzute de art. 78

alin.(2) Cod contravențional și eliberați de răspunderea contravențională în

legătură cu expirarea termenului de prescripție, cu încetarea procesului

contravențional.

Colegiul penal consideră că instanța de apel legal și întemeiat a menținut

hotărîrea primei instanțe, constatînd că instanța de fond corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept, analizînd obiectiv cumulul de probe prin рrisma

art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

veridicității și coroborării lor, corect concluzionînd asupra nevinovăției

inculpaților de săvîrșirea infracțiunii imputate, motivîndu-și soluția în acest sens

(pct.5 din prezenta decizie).

Mai mult ca atît, instanța de recurs menționează că temeiurile invocate de

către recurenți, precum și argumentele acestora au constituit obiect de examinare

la judecarea cauzei în instanța de fond și cea de apel, și asupra acestora instanțele

judecătorești s-au expus argumentat în hotărîrile pronunțate.

În aceste condiții Colegiul ajunge la concluzia că n-a fost constatată prezența

în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.

Reieșind din cele expuse supra, instanța de recurs consideră neîntemeiate

alegațiile recurenților, care sunt identice după conținut, însă în care nu se indică la

concret asupra căror motive invocate în apeluri n-a dat răspuns instanța de apel, ci

doar este exprimat dezacordul cu expunerile instanței asupra tuturor motivelor

invocate în cererile de apel declarate de procuror și părțile vătămate (recurenți).

12

Astfel, instanța de recurs reține, că temeiurile invocate de recurenți prevăzute

la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la

examinarea recursului, nefiind stabilite asemenea erori de drept în speța

examinată. Prin urmare, hotărîrea atacată este legală și întemeiată.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.

414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursurile ordinare declarate de

procuror și părțile vătămate Sușițcaia M. și Sușițcaia E., se declară inadmisibile,

fiind vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Cojocaru Tudor, și de părțile

vătămate Sușițcaia Mirandolina și Sușițcaia Ecaterina împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 11 martie 2015, în cauză penală în privința lui

Corețchi Maxim Boris și Marcuța Elena Vasile, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la data de 24 august 2015.

Președinte Ursache Petru

Judecător Toma Nadejda

Judecător Nicolaev Ghenadie

13