1ra-815/2015 — art. 287 al.2 lit.b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 287 al.2 lit.b CP
- Temei legal
- art. 427 alin.1 pct. 10 CPP
1ra-815/2015 — art. 287 al.2 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul nr. 1ra-815/2015
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E 25 noiembrie 2015 mun. Chișinău Colegiul penal, în următoarea componență Președinte URSACHE Petru Judecători TOMA Nadejda și NICOLAEV Ghenadie examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului Novocșinov Vasile împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 martie 2015, în cauza penală privindu-l pe: Novocșinov Vasile Iurie, născut la 13 ianuarie 1992, originar și locuitor al s. Mălăieștii-Noi, raionul Criuleni Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 14.05.2014 – 30.12.2014;
Instanța de apel: 03.02.2015 – 21.04.2015;
Instanța de recurs: 10.06.2015 – 25.11.2015. A C O N S T A T A T : 1. Prin sentința Judecătoriei Criuleni din 30 decembrie 2014, procesul pe cauza penală de învinuirea lui Novocșinov Vasile Iurie în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal a fost încetat, din motivul că fapta constituie contravenție prevăzută de art. 78 alin.(3) Cod contravențional. Procesul contravențional în privința lui Novocșinov Vasile Iurie a fost încetat, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție a răspunderii contravenționale. Prin aceeași sentință, a fost încetat procesul pe cauza penală de învinuirea lui Saratean Nicolae Grigore, și procesul contravențional în privința acestuia, hotărîrile judecătorești în privința căruia nu se contestă. 2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, la 20 ianuarie 2014, aproximativ la ora 21.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflîndu-se în stradă în s. Mălăieștii Noi, raionul Criuleni, Novocșinov Vasile Iurie și Saratean Nicolae Grigore s-au bătut cu Calancea Iurie, în urma cărui fapt ultimului i-au fost cauzate vătămări corporale ușoare. 1 Astfel, acțiunile inculpatului Novocșinov Vasile Iurie au fost calificate în baza art. 78 alin.(3) Cod contravențional – vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale care a provocat o dereglare de scurtă durată a sănătății. 3. Sentința a fost contestată cu apel de către procurorul Rapeșco Ivan, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Novocșinov Vasile să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la 2 ani închisoare, și în temeiul art. 85 Cod penal să-i fie stabilită pedeapsa definitivă de 4 ani închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. În motivarea apelului a invocat ilegalitatea hotărîrii adoptate de către prima instanță, care nu a dat aprecierea corespunzătoare, potrivit art. 101 Cod de procedură penală, cumulului de probe administrate în cauza dată, ce dovedesc vinovăția inculpatului Novocșinov Vasile în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal. Totodată, a menționat că concluzia instanței de fond privind calificarea acțiunilor inculpatului drept contravenție este contrară prevederilor legale și practicii judiciare constante.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 martie 2015, a fost admis apelul procurorului, casată sentința total și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Novocșinov Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal la 2 (doi) ani închisoare. În temeiul art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe, prin adăugarea parțială la pedeapsa aplicată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 28 august 2012, i-a fost stabilită lui Novocșinov Vasile pedeapsa definitivă de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că, Novocșinov Vasile și Saratean Nicolae, la 20 ianuarie 2014, aproximativ la ora 21.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflîndu-se în stradă în satul Mălăieștii Noi, raionul Criuleni, după o înțelegere prealabilă, încălcînd grosolan ordinea publică și manifestînd o obrăznicie deosebită față de societate, în urma unui conflict spontan apărut, fără nici un motiv, intenționat, i-au aplicat lovituri cu pumnii și picioarele lui Calancea Iurie, cauzîndu-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr.141 din 24 martie 2014, vătămări corporale ușoare, produse cu un corp contondent. Acțiunile inculpatului Novocșinov Vasile au fost calificate în baza art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal (potrivit rechizitoriului), huliganismul, după indicii calificativi: acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, comis de două persoane. Vinovăția acestuia, fiind dovedită prin declarațiile părții vătămate Calancea I., a martorilor Perciuleac P. și Perciuleac S.; raportul de expertiză medico-legală nr. 141 D din 24.03.2014, potrivit căruia părții vătămate Calancea Iurie i-au fost cauzate vătămări corporale ușoare, produse cu un corp contondent (f. d. 37); procesul- 2 verbal de confruntare din 26.03.2014, efectuat între bănuitul Saratean Nicolae și bănuitul Novocșinov Vasile, potrivit căruia ultimul a recunoscut că în noaptea de 20 ianuarie 2014 i-a aplicat lovituri lui Calancea Iurie (f. d. 41). Colegiul penal a menționat că nerecunoașterea vinovăției de către inculpat, nu echivalează cu achitarea acestuia, deoarece probele prezentate în sprijinul învinuirii, cercetate și verificate în ședința instanței de apel, dovedesc cu certitudine săvîrșirea infracțiunii imputate. La fel, s-a reținut de către instanța de apel, că prima instanță nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 101, 384 alin.(3), 391 alin.(2) Cod procedură penală și nu a ținut seama de practica judiciară constantă cu privire la infracțiunile despre huliganism, astfel, stabilind o situație de fapt inexactă și a reținut o situație de drept incorectă, ca rezultat al aprecierii probelor. La stabilirea categoriei și termenului de pedeapsă inculpatului Novocșinov Vasile, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 și 85 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de persoana celui vinovat, care anterior a fost condamnat de 4 ori și a săvîrșit infracțiunea pe cazul dat în termen de probă, precum și lipsa circumstanțelor atenuante, care ar justifica aplicarea pedepsei mai blînde decît cea prevăzută de lege, sau aplicarea unei condamnări cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. Astfel, instanța de apel a considerat rațională și rezonabilă stabilirea unei pedepse cu închisoarea, în limitele prevăzute de sancțiunea art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal.
La 19 mai 2015, prin intermediul oficiului poștal, avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului Novocșinov V., depune recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd casarea acesteia și menținerea sentinței primei instanțe, invocînd temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct.10) Cod de procedură penală. Recursul a fost depus în termenul prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală. În motivarea recursului invocă faptul nerespectării criteriilor de individualizare a pedepsei, prevăzute la art. 75 Cod penal, avînd în vedere, că inculpatul Novocșinov V. s-a căit sincer de faptele comise, a solicitat menținerea sentinței primei instanțe, fără a i se agrava situația în apel și a avea posibilitatea, fiind la libertate, de a demonstra prin comportamentul său încrederea acordată. Consideră că, în privința inculpatului este posibilă aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, reieșind din faptul că partea vătămată a solicitat respingerea apelului procurorului, cu menținerea sentinței, deoarece inculpatul i-a restituit prejudiciul material cauzat și că nu are pretenții materiale față de ultimul.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. 3 Recurentul invocă drept temei prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel dacă s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Colegiul penal menționează că potrivit prevederilor art. 75 Cod penal, prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială. Reieșind din prevederile legale enunțate, precum și din conținutul hotărîrii atacate, instanța de recurs consideră că, instanța de apel corect a stabilit pedeapsa inculpatului, și anume, privativă de libertate, ținînd cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, motivîndu-și soluția în acest sens, așa cum este indicat în pct. 5 al prezentei decizii. Referitor la alegațiile recurentului, precum că, în privința inculpatului este posibilă aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, reieșind din faptul solicitării de către partea vătămată a respingerii apelului procurorului, cu menținerea sentinței, indicînd că prejudiciul material cauzat i-a fost restituit și nu are pretenții materiale față de inculpat, Colegiul penal le consideră neîntemeiate și menționează că, în conformitate cu art. 79 alin.(1) Cod penal, ținînd cont de circumstanțele excepționale ale cauzei, legate de scopul și motivele faptei, de rolul vinovatului în săvîrșirea infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după consumarea infracțiunii, de alte circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și de contribuirea activă a participantului unei infracțiuni săvîrșite în grup la descoperirea acesteia, instanța de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de legea penală pentru infracțiunea respectivă, sau una mai blîndă, de altă categorie, ori poate să nu aplice pedeapsa complementară obligatorie. Minoratul persoanei care a săvîrșit infracțiunea se consideră circumstanță excepțională. Colegiul penal menționează că, la baza aplicării pedepsei mai blînde decît cea prevăzută de lege, sunt atît criteriile generale de individualizare, care au un caracter special, cît și circumstanțele legate de aceste criterii, inclusiv circumstanțele atenuante care micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei. 4 În speța dată, instanța de recurs constată lipsa circumstanțelor excepționale ale cauzei, și mai mult ca atît, că instanța de apel a reținut în partea descriptivă a deciziei sale „lipsa circumstanțelor atenuante, care ar justifica aplicarea pedepsei mai blînde decît cea prevăzută de lege, sau aplicarea unei condamnări cu suspendarea condiționată a executării pedepsei”. Astfel, Colegiul penal consideră că pedeapsa stabilită inculpatului Novocșinov Vasile de către instanța de apel este în limitele legii și nu există temei pentru aplicarea pedepsei mai blînde decît cea prevăzută de lege în baza art. 79 Cod penal. Reieșind din cele expuse supra, instanța de recurs reține că temeiul invocat de recurent prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind stabilite asemenea erori de drept în speța examinată. Prin urmare, hotărîrea atacată este legală și întemeiată. În consecință, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursul ordinar, declarat de avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului Novocșinov Vasile se declară inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin.(1), (2) pct. 4) Cod procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului Novocșinov Vasile împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 martie 2015 în cauza penală în privința lui Novocșinov Vasile, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 21 decembrie 2015. Președinte URSACHE Petru Judecători TOMA Nadejda NICOLAEV Ghenadie 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.