1ra-640/2015 — art.201/1 al.3 CP

1ra-640/2015 — art.201/1 al.3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra- 640/2015

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

22 iulie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Petru URSACHE

Judecători: Nadejda TOMA și Ghenadie NICOLAEV

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Asandei Dorin în numele inculpatului Boboc Viorel, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Ciocana mun.Chișinău din 19 noiembrie

2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 februarie

2015, în cauza penală privindu-l pe

Boboc Viorel Leonid, născut la

27.04.1980, originar din r-nul Ialoveni sat.

Ruseștii Noi, domiciliat în mun. Chișinău,

com. Bubuieci, str. B. Glavan, 5 B.

Termenul de examinare a cauzei:

Instanța de fond: 26.07.2013 – 19.11.2014,

Instanța de apel: 10.12.2014 – 26.02.2015,

Instanța de recurs: 06.05.2015 – 22.07.2015.

A C O N S T A T A T :

2014 Boboc Viorel Leonid a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.

149 alin. (1) Cod penal la 2 (doi) ani, 6 (șase) luni închisoare cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip deschis.

În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată

condiționat pe un termen de probă de 5 (cinci) ani.

1

inculpatul Boboc Viorel la 02 iunie 2014 aproximativ ora 13.00 în urma unui

conflict cu tatăl său biologic Boboc Leonid, aflîndu-se în mun. Chișinău com.

Bubuieci str. B.Glavan 5 B, intenționat l-a îmbrîncit pe scările de la intrare în

casa de locuit, acțiuni în urma căror Boboc Leonid a primit multiple leziuni și

la 18 iunie 2013 a decedat.

În rezultatul acțiunilor violente ale inculpatului Boboc Viorel, victimei

Boboc Leonid, conform raportului de expertiză medico-legală nr.1101 din 28

iunie 2013 i-au fost cauzate vătămări în formă de: traumă închisă a toracelui:

fracturi costale pe dreaptă cu hemoragii în țesuturile moi adiacente, hematom

retro-pleural în volum de 100 ml, au fost produse posibil în timpul și

circumstanțele indicate și se califică ca vătămare medie; traumă cranio -

cerebrală închisă, echimoze pe cap, hemoragii în țesuturile moi pericraniene,

hematom epidural (volum 60 ml evacuat operator) fractură liniară osului

occipital, hemoragii subarahnoidiene, hematom intracerebral ce au fost

produse posibil în timpul și circumstanțele indicate, au legătură cauzală

directă cu decesul și se califică ca vătămare gravă.

De către organul de urmărire penală inculpatul Boboc Viorel a fost pus

sub învinuire în baza art. 201/1 alin.(3) lit. a) și c) Cod penal ,,violența în

familie, adică acțiunea intenționată, manifestată fizic, comisă de un membru al

familiei asupra unui alt membru al familiei, care a cauzat vătămarea gravă a

integrității corporale, a provocat decesul victimei”.

avocatul Asandei D. în numele inculpatului.

3.1. Procurorul prin apelul declarat a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care Boboc Viorel să fie recunoscut culpabil în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 201/1 alin. (3) lit. a), c) Cod penal

stabilindu-i o pedeapsă de 6 ani închisoare cu executarea în penitenciar de tip

închis.

În motivarea apelului, procurorul a indicat că instanța de fond eronat a

ajuns la concluzia că vinovăția inculpatului Boboc Viorel în comiterea

infracțiunii incriminate de către organul de urmărire penală nu și-a găsit

confirmare pe deplin în ședința de judecată, încadrând acțiunile inculpatului

din art. 201/1 alin. (3) lit. a), c) Cod penal în art. 149 al. (1) Cod penal,

interpretând în mod eronat prevederile art. 201/1 Cod penal.

2

În opinia apelantului, acțiunile incriminate inculpatului conțin elementele

infracțiunii imputate de organul de urmărire penală. A mai indicat, că un șir de

probe administrate la cauza penală demonstrează, că în acțiunile inculpatului

se regăsește intenția indirectă, deoarece el a dorit să îl împingă pe tatăl său,

Boboc Leonid, reieșind din locul unde s-au aflat, a prevăzut consecințele

nefavorabile și a admis acest fapt, realizând acțiunea sa prejudiciabilă până la

capăt.

3.2. Avocatul Asandei D. prin apelul declarat a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care inculpatul Boboc V. să fie achitat, deoarece în

acțiunile acestuia nu se întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 149

al. (1) Cod penal.

În motivarea apelului înaintat, avocatul a indicat că acuzatorul de stat nu

a prezentat nici o probă ce ar confirma faptul aplicării intenționate de către

Boboc Viorel a loviturilor față de Boboc Leonid, cerințe obligatorii la

calificarea conform art. 201/1 Cod penal.

În opinia avocatului, nici un martor prezentat de către acuzator și audiat

în ședința de judecată nu a confirmat faptul aplicării intenționate a loviturilor

de către inculpat; instanța de fond n-a apreciat probele din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, ajungînd la concluzia

greșită că Boboc Viorel a comis infracțiunea, neținînd cont și de faptul că

inculpatul atît în timpul urmăririi penale cît și în instanța de judecată vina în

comiterea infracțiunii încriminate nu a recunoscut-o.

A mai indicat, că din analiza declarațiilor martorilor audiați, nu reiese că

inculpatul Boboc Viorel l-ar fi împins pe scări pe tatăl său, ba din contra, toți

martorii au indicat că victima Boboc Leonid era o persoană agresivă,

permanent se află în stare de ebrietate, nu era angajat în cîmpul muncii, era

scandalagiu, permanent o bătea pe soția lui, căreia i-a rupt mîina, coastele, la

fel martorii au comunicat că Boboc Leonid anterior l-a lovit cu toporul în cap

pe inculpatul Boboc Viorel.

2015, a fost respins apelul avocatului Asandei Dorin în numele inculpatului

Boboc Viorel, ca fiind neîntemeiat. Apelul declarat de procuror a fost admis,

casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță prin care Boboc Viorel a fost recunoscut vinovat și condamnat

3

în baza art.201/1 alin.(3) lit. a) și c) Cod penal la 5 ani închisoare, cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip închis.

reținută de instanța de fond nu corespunde probelor din dosar, care au fost

apreciate incorect, instanța de fond încadrând greșit acțiunile inculpatului

Boboc Viorel în baza art. 149 alin. (1) Cod penal, adică lipsirea de viață din

imprudență.

Instanța de apel a apreciat ca fiind eronate concluziile instanței de fond

precum că nu a fost dovedită vina lui Boboc Viorel în săvârșirea violenței în

familie, adică acțiunea intenționată, manifestată fizic, comisă de un membru al

familiei asupra unui alt membru al familiei, care a cauzat vătămarea gravă a

integrității corporale, a provocat decesul victimei.

În acest sens instanța de apel a menționat că lipsirea de viață din

imprudență constituie rezultatul indisciplinei, neatenției și lipsei de precauție

a făptuitorului, adică nu în prezența unui act de violență, ci în prezența unei

conduite greșite a făptuitorului într-o situație periculoasă, susceptibilă să

producă, în anumite împrejurări, consecințe sub formă de moarte cerebrală a

victimei.

Instanța de apel a indicat, că bagajul de cunoștințe teoretice și practice

ale inculpatului, deprinderile și abilitățile sociale, cunoașterea personalității

victimei și a comportamentului acesteia, îi permite lui Boboc Viorel să

conștientizeze pericolul pe care l-ar fi putut genera acțiunile sale și ar fi urmat

să prevadă consecințele negative ale conduitei sale, care se poate solda cu

decesul persoanei. În acest sens, instanța de apel a menționat că inculpatul

cunoștea despre faptul, că la momentul conflictului Boboc Leonid era în stare

de ebrietate, prin urmare, își ținea cu greu echilibrul, cunoștea că organismul

acestuia este slăbit, că este agresiv și nu conștientizează permanent acțiunile

sale. Prin urmare, Boboc Viorel urma să prevadă consecințele acțiunilor sale și

a conflictului iscat între el și tatăl său.

În susținerea concluziilor sale, instanța de apel a reținut probele

cercetate de instanța de fond și anume: declarațiile inculpatului Boboc Viorel

(f.d.135-137,Vol. I); declarațiile succesorului părții vătămate Tîrnovan Natalia

(f.d.127, Vol. I); declarațiile martorului minor Tataru Elena (f.d.27, 130, Vol. I);

declarațiile martorului Gavrilov Ludmila (f.d.131, Vol. I); declarațiile

martorului Boboc Liubovi (f.d. 121-122, Vol. I); declarațiile martorului Boboc

Ana (f.d. 123-124, Vol. I); declarațiile martorul Nazarco Liubovi (f.d.132, Vol.

I); declarațiile martorul Buzincu Maria (f.d.133, Vol. I); declarațiile martorului

4

Vartic Iurie (f.d. 138, Vol. I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 03

iunie 2013, prin care s-a cercetat gospodăria din mun. Chișinău com. Bubuieci

str. B. Glavan, 5 B cu foto-tabel (f.d. 10-12, Vol. I); raportul de expertiză

medico-legală nr. 1101 din 28.06.2013 de examinare medico-legală a

cadavrului cet. Boboc Leonid Nicolae, conform căruia moartea acestuia a

survenit la 18.06.2013 orele 12:15 min. în rezultatul hemoragiilor

intracerebrale cauzate de trauma cranio - cerebrală închisă, ce se confirmă

prin modificările patologice respective depistate la necropsie și adeverite de

rezultatele histopatologice (f.d. 40-44, Vol. I); raportul de expertiză medico-

legală în comisie nr. 63 din 30.05.2014 prin care s-au confirmat concluziile din

raportul de expertiză medico-legală nr. 1101 din 28.06.2013 (f.d. 146-161,

Vol. I); raportul de expertiză psihiatrică legală ambulatorie nr. 482 a - 2013

din 12.07.2013 (f.d. 50-52, Vol. I).

Instanța de apel a constatat că, de fapt, inculpatul Boboc Viorel la 02 iunie

2013, aproximativ la ora 13.00, în urma unui conflict cu tatăl său biologic,

Boboc Leonid Nicolae, aflîndu-se în mun. Chișinău com. Bubuieci, str. B.

Glavan 5 B, intenționat l-a îmbrîncit pe scările de la intrare în casa de locuit, în

urma căror acțiuni Boboc Leonid a primit multiple leziuni și la 18 iunie 2013 a

decedat. În rezultatul acțiunilor violente ale lui Boboc Viorel, victimei Boboc

Leonid Nicolai, în conformitate cu raportul de expertiză medico-legală nr.

1101 din 28 iunie 2013 i-au fost cauzate vătămări în formă de traumă închisă

a toracelui, fracturi costale cu hemoragii în țesuturile moi adiacente, hematom

retro-pleural în volum de 100 ml posibil în timpul și în circumstanțele

indicate și se califică ca vătămare medie, traumă cranio-cerebrală închisă,

echimoze pe cap, hemoragii în țesuturile moi pericraniene, hematom epidural

(volum 60 ml) fractura liniară a osului occipital, hemoragii subarahnoidiene,

hematom intracerebral posibil în timpul și circumstanțele indicate au legătura

cauzală directă cu decesul și se califică ca vătămare gravă.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că probele cercetate în ședința de

judecată demonstrează cert vinovăția inculpatului Boboc Viorel în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 201/1 alin. (3) lit. a) și c) Cod penal în acest sens

fiind întrunite elementele infracțiunii de violența în familie, adică acțiunea

intenționată, manifestată fizic, comisă de un membru al familiei asupra unui alt

membru al familiei, care a cauzat vătămarea gravă a integrității corporale, a

provocat decesul victimei.

5

Argumentele apărării invocate în apel, precum că intenția lui Boboc

Viorel nu este demonstrată, instanța de apel le-a considerat neîntemeiate,

deoarece inculpatul urma să prevadă consecințele negative care pot surveni,

ținînd cont și de starea de ebrietate a victimei și dezechilibrul acesteia. În

acest sens instanța de apel a menționat, că conform raportului de expertiză

medico-legală în comisie nr. 63 din 30.05.2014, s-au confirmat concluziile din

raportul de expertiză medico-legală nr. 1101 din 28 iunie 2013, și s-a mai

stabilit că legătura cauzală dintre acțiunile/inacțiunile personalului medical și

decesul lui Boboc Leonid nu există, careva fracturi de coaste vechi nu avea,

reieșind din caracterul morfologic și localizarea leziunilor corporale depistate

la Boboc Leonid, precum și din circumstanțele cazului constatate din

materialele prezente în cauza penală, formarea lor în rezultatul căderii pe

scări este mult mai probabilă decît în urma căderii de pe pat.

Astfel, afirmațiile lui Boboc Viorel precum, că tatăl său avea fracturi vechi

ale coastelor și nu au fost produse de cădere nu și-au găsit confirmare

probatorie.

Cu privire la pedeapsa stabilită inculpatului, instanța de apel a

concluzionat că corectarea și reeducarea va fi echitabilă și rezonabilă cu

aplicarea în privința lui Boboc Viorel a pedepsei penale cu închisoarea în

limita minimă a sancțiunii prevăzute de art. 201/1 al. 3 Cod penal - 5 ani

închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, ținînd cont în

acest sens de prevederile art. 61, 75 Cod penal, precum și de faptul, că

infracțiunea săvîrșită este una deosebit de gravă, de personalitatea

inculpatului, care pentru prima dată este atras la răspundere penală, are un

copil minor la întreținere, de faptul că a fost provocat de către victimă, de

circumstanțele atenuante, cum ar fi ilegalitatea și imoralitatea acțiunilor

victimei, care a provocat comiterea infracțiunii; de lipsa circumstanțelor

agravante.

Asandei Dorin în numele inculpatului, solicitînd casarea hotărârilor

instanțelor de fond și de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul

Boboc V. să fie achitat din motiv că în acțiunile sale nu sunt întrunite

elementele infracțiunii incriminate, invocînd drept temei prevederile art. 427

alin.(1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, indicînd în acest sens următoarele

argumente:

6

- instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate de

avocat în cererea de apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii și este

expusă neclar, instanța a admis erori grave de fapt care au afectat soluția;

- instanțele ierarhic inferioare nu au apreciat probele din punct de vedere

al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor, ajungînd la o concluzie greșită privind

condamnarea inculpatului în baza art. 201/1 alin.(3) lit. a) și c) Cod penal, iar

la calificarea acțiunilor inculpatului de către instanța de fond în baza art. 149

Cod penal, adică lipsirea de viață din imprudență, în opinia recurentului,

instanța nu a ținut cont de faptul că acuzatorul de stat nu a prezentat în acest

sens probe, ce ar confirma că inculpatul a îmbrîncit victima;

- în acțiunile inculpatului nu sunt întrunite elementele infracțiunii

prevăzute de art. 201/1 alin.(3) lit. a) și c) Cod penal, nespecificînd expres

care dintre elementele infracțiunii nu sunt întrunite.

procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra

recursului declarat, solicitînd declararea inadmisibilității acestuia, pe motivul,

că hotărîrile contestate nu conțin erori de drept prevăzute de art. 427 Cod

procedură penală.

materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 427 alin. 1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul

normei vizate.

Potrivit art. 432 alin.(1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal menționează că, erorile de drept pot fi erori de drept formal

sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs

verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată

și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept

formal și material.

7

Cu referire la motivele recursului prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8)

Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că temeiurile invocate de

recurent nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat

fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile

art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea

adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat,

aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că

instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Colegiul penal consideră, că argumentele aduse de recurent în susținerea

solicitărilor sale cu referire la temeiurile de recurs prevăzute în art. 427 alin.

1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, au constituit obiect de examinare în

instanța de apel, și asupra acestora instanța s-a expus detaliat și motivat, așa

cum este indicat în pct. 5 al prezentei decizii, motivare pe care instanța de

recurs o susține și repetarea căreia nu o consideră necesară.

Colegiul penal de asemenea subliniază că, potrivit prevederilor art. 27

alin.(1) Cod de procedură penală, judecătorul și persoana care efectuează

urmărirea penală apreciază probele în conformitate cu propria lor convingere,

formată în urma cercetării tuturor probelor administrate.

Instanța de recurs ordinar constată, că prima instanță și instanța de apel

au apreciat probele din dosar potrivit prevederilor art.101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității

și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de

drept, ajungînd la concluzia corectă privind condamnarea inculpatului Boboc

Viorel, deoarece în acțiunile lui sunt întrunite elementele infracțiunilor

prevăzute de art. 201/1 alin.(3) lit.a), c) Cod penal.

8

Colegiul penal menționează că, reaprecierea probelor, în modul propus

de către autorul recursului, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de

procedură penală.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile

invocate de recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de

procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel

de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea

atacată este legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil

ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Asandei Dorin

în numele inculpatului Boboc Viorel, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 26 februarie 2015, în cauza penală privindu-l pe

Boboc Viorel, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la data de 21 august 2015.

Președinte Petru URSACHE

Judecător Nadejda TOMA

Judecător Ghenadie NICOLAEV

9