1ra-617/2015 — art. 287 alin. 3 CP

1ra-617/2015 — art. 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul 1ra-617/15

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

30 iunie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Petru Ursache,

Judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti, Ghenadie Nicolaev,

Nadejda Toma,

a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de avocatul

Colțov Angela în numele inculpatului Moldovanu Viorel, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 30 septembrie 2014

și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 februarie 2015, în

cauza penală în privința lui

Moldovanu Viorel Gheorghe,

născut la 19 mai 1964, originar din s. Ustea, r-nul

Glodeni, domiciliat în mun. Chișinău, str.

Voluntarilor, nr. 18/1, ap. 48

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

(instanța de fond);

(instanța de apel);

(instanța de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală

legal executată.

C O N S T A T Ă:

2014, Moldovanu Viorel a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal,

la 3 ani 6 luni închisoare.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 1 an.

1

Viorel fiind proprietarul și administratorul ÎI ”Moldovanu Viorel” la 26 mai

2013, la ora 0300, aflîndu-se în barul ”Camelot” din str. Voluntarilor, nr. 15 A,

mun. Chișinău, încălcînd grosolan ordinea publică și exprimînd o vădită lipsă

de respect față de societate, în prezența mai multor persoane, în urma unui

conflict, fără careva motive, a aplicat cu o bită mai multe lovituri părții

vătămate Zosim Oleg, cauzîndu-i acestuia conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 1313/D din 10 iunie 2013, vătămări corporale ușoare.

Angela în numele inculpatului, care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea

unei hotărîri de achitare.

În argumentarea soluției solicitate apelanta a invocat următoarele:

- concluziile instanței de fond privind vinovăția inculpatului sunt eronate,

și bazate pe presupuneri, deoarece la materialele cauzei nu există nici o probă

care ar confirma vinovăția inculpatului, totodată, nici unul din cei 4 martori

audiați în cadrul cercetării judecătorești nu a relatat că ar fi văzut ca inculpatul

să-i fi aplicat lui Zosim O. lovituri, toți au relatat că în acea seară pătimitul a

consumat în cantități mari băuturi alcoolice, iar despre faptul că Zosim O. a fost

bătut de Moldovanu V. au aflat de la pătimit;

- raportul de expertiză nr. 1313/D din 10.06.2013, demonstrează doar

faptul că la partea vătămată au fost depistate vătămări corporale ușoare, de cine

și în ce circumstanțe au fost produse aceste vătămări atît la urmărirea penală

cît și în instanța de judecată nu s-a stabilit;

- în cadrul urmăririi penale nu a fost efectuată nici o expertiză care ar fi

permis instanței de a concluziona că urmele brune-cenușii depistate la fața

locului în barul ”Camelot” la 27.05.2013, sunt urme de sînge. În același context,

consideră că sunt neîntemeiate concluziile primei instanțe precum că urmele

de pete brune – cenușii ridicate din barul ”Camelot” sunt identice cu cele brune

–roșii depistate pe haina părții vătămate;

februarie 2015, apelul declarat a fost respins ca nefondat.

de fapt și de drept concordă cu materialele cauzei și în baza ansamblului de

probe pertinente, utile, veridice și concludente, ce coroborează și se

completează, instanța de fond corect a stabilit vinovăția lui Moldovanu Viorel

2

în comiterea infracțiunii incriminate.

Argumentul apărării precum că instanța de fond nu a elucidat toate

circumstanțele cauzei și a ignorat probele prezentate de partea apărării, a fost

respins, deoarece, aceste mențiuni vin în susținerea poziției apărării și au ca

scop inducerea instanței în eroare și eschivarea inculpatului de la răspundere

penală.

În continuare instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul

apărării precum că instanța de fond eronat a considerat că între petele brune

cenușii ridicate din barul ”Camelot” și petele brune-cenușii de pe hainele părții

vătămate există legătură, or, aceste urme au fost ridicate din localul în care a

fost prezent partea vătămată și inculpatul, iar declarațiile părții vătămate și a

martorilor audiați suplinesc suportul probator că între urmele depistate prin

procesul verbal de cercetare la fața locului din 27.05.2013 și procesul-verbal de

ridicare a hainelor de la partea vătămată din 27.05.2013, există legătură cauzală.

6.Împotriva hotărîrilor judecătorești pronunțate a declarat recurs ordinar

avocatul Colțov Angela, care invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 5),6),8)

Cod de procedură penală, solicită, casarea hotărîrilor contestate și pronunțarea

unei hotărîri prin care Moldovanu Viorel să fie achitat.

În motivarea cererii de recurs recurenta a menționat următoarele:

- hotărîrile contestate sunt bazate integral pe presupuneri și pe

interpretări eronate;

- în materialele cazuei nu se regăsește nici o expertiză sau investigație

care ar permite de a concluziona că în procesele-verbale de cercetare la fața

locului și de ridicare a hainelor de la partea vătămată sunt pete de sînge;

- concluziile instanțelor de fond și de apel că urmele de pete brune-cenușii

ridicate din barul „Camelot” sunt identice cu cele roșii brune depistate pe haina

părții vătămate, sunt neîntemeiate.

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel și anume:

- nici unul din martorii audiați nu a declarat că au văzut personal cum

inculpatul i-a aplicat lovituri părții vătămate, sau au văzut careva conflict între

partea vătămată și inculpat, toți au relatat că despre conflictul menționat au

aflat de la partea vătămată;

3

- instanțele de fond nu au dat nici o apreciere declarațiilor martorului

Solod Alexei, din care rezultă că partea vătămată Zosim O. i-a relatat a doua zi

în spital că l-a bătut sau Moldovanu sau altcineva și că nu-și amintește bine

unde concret a fost bătut în incinta barului sau în afară.

- instanțele de fond nu s-au pronunțat și asupra argumentului precum că

din declarațiile martorilor, Zosim Oleg, după ce ei toți au servit băuturi

alcoolice a fost condus pînă la ascensor aproximativ la orele 0200. După

învinuirea adusă fapta a avut loc la ora 0300, iar în aceasta oră neclarificată de

organul de urmărire penală Zosim Oleg, fiind în stare de ebrietate avansată

putea să fie implicat în alte conflicte, cu alte persoane nestabilite și într-adevăr

să vină în barul „Camelot” deja cu vătămări corporale.

-în speță lipsește una din laturile componente ale infracțiunii, iar obiectul

(presupusa bită) care a fost folosită pentru aplicarea loviturilor, nu există.

- conflictul a fost provocat anume de partea vătămată care era în stare de

ebrietate avansată și a tulburat ordinea publică, iar Moldovanu V., se afla la

locul de muncă, și a încercat să curme infracțiunea de huliganism din partea lui

Zosim O.;

- cauza a fost examinată în instanța de apel fără citarea părții vătămate.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului

ordinar declarat de avocat în numele inculpatului, menționînd că recurentul

solicită reaprecierea probelor, însă aceasta ține de soluționarea fondului cauzei

de către instanțele de fond și nu poate constitui temei pentru recurs, prin

urmare a solicitat respingerea, recursului declarat ca inadmisibil.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul urmează a fi

admis din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele motivelor de casare

prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în

baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului.

Raportînd prevederile legale enunțate la speța supusă judecării, Colegiul

constată că în argumentarea recursului, său avocata Colțov Angela a invocat

4

temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct.5), 6) Cod de procedură penală:

Cauza a fost judecată în instanța de apel fără citarea legală a unei părți; instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o

eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței, dar și temeiul de casare

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care prevede că

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel cînd nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

În acest context, Colegiul lărgit analizînd materialele cauzei, reieșind din

argumentele invocate de apărare în susținerea temeiniciei cerințelor sale,

conchide că, erorile de drept invocate de către avocatul Colțov A. în recurs sunt

prezente în cauză.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură

penală, instanța de recurs, judecînd recursul și constatînd existența temeiurilor

prevăzute la art. 390 Cod de procedură penală, poate pronunța o hotărîre de

achitare.

Faptul că legislatorul a prevăzut posibilitatea pronunțării de către

instanțele de judecată de orice nivel a unei hotărîri de achitare este în deplină

concordanță cu unul din principiile generale ale procesului penal, și anume

prezumția de nevinovăție, stipulat în art. 8 Cod de procedură penală, care

prevede că persoana acuzată de săvîrșirea unei infracțiuni este prezumată

nevinovată atîta timp cît vinovăția sa nu va fi dovedită, în modul prevăzut de

prezentul cod, într-un proces judiciar public, în cadrul căruia îi vor fi asigurate

toate garanțiile necesare apărării sale, și nu va fi constatată printr-o hotărîre

judecătorească de condamnare definitivă.

Alin. (2) al aceluiași articol, stipulează că, nimeni nu este obligat să

dovedească nevinovăția sa, iar concluziile despre vinovăția persoanei de

săvîrșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în

probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se

interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului.

Potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) Cod de procedură penală, procesul

penal are ca scop protejarea persoanei, societății și statului de infracțiuni,

precum și protejarea persoanei și societății de faptele ilegale ale persoanelor cu

5

funcții de răspundere în activitatea lor legată de cercetarea infracțiunilor

presupuse sau săvîrșite, astfel ca orice persoană care a săvîrșit o infracțiune să

fie pedepsită potrivit vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie

trasă la răspundere penală și condamnată.

Alin.(3) al aceluiași articol stabilește că organele de urmărire penală și

instanțele judecătorești în cursul procesului sînt obligate să activeze în așa mod

încît nici o persoană să nu fie neîntemeiat bănuită, învinuită sau condamnată.

Reieșind din aceste prevederi legale, care sunt principii unanim

recunoscute, inclusiv de tratatele internaționale în domeniul drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte,

jurisprudența națională a stabilit o practică judiciară potrivit căreia vinovăția

persoanei în săvîrșirea faptei se consideră dovedită numai în cazul, cînd

instanța de judecată, călăuzindu-se de principiul prezumției nevinovăției,

cercetînd nemijlocit toate probele prezentate, iar îndoielile, care nu pot fi

înlăturate, fiind interpretate în favoarea inculpatului și în limita unei proceduri

legale, a dat răspunsuri la toate chestiunile prevăzute în art.385 Cod de

procedură penală.

În această ordine de idei Colegiul menționează și prevederile art. 389 alin.

(1) Cod de procedură penală, care stabilesc că, sentința de condamnare se

adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția

inculpatului în săvîrșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe

cercetate de instanța de judecată, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol,

sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri.

Revenind la speța supusă judecării Colegiul relevă că, în conformitate

cu prevederile art. 113 Cod penal, atît prima instanță, cît și cea de apel, era

obligată să deducă din actele cauzei „...determinarea și constatarea juridică a

corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvîrșite și semnele

componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală”.

În acest context, Colegiul lărgit menționează că, temeiul de casare invocat

de recurent în art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală referitor la faptul

că „nu sînt întrunite elementele infracțiunii” este prezent atunci, cînd instanța ce

a judecat cauza a comis în această parte o eroare de drept, cum ar fi situația prin

care în hotărîrea judecătorească s-a făcut referire la săvîrșirea infracțiunii, dar

nu inculpatul este făptuitorul aceastei infracțiuni.

6

Astfel, Colegiul reține că, temeiul la care se face trimitere în recurs, este

prezent în speța examinată din punctul de vedere al existenței erorii de drept

care, cu certitudine determina necesitatea casării hotărîrilor pronunțate de către

instanța de fond și apel în cauza lui Moldovanu Viorel.

Or, temeiurile invocate de recurent la pct. 6 al prezentei decizii, conțin

indicii în sensul că, fapta incriminată lui Moldovanu Viorel, nu a fost săvîrșită

de acesta. La fel, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora, instanțele de

judecată și-au motivat soluția de constatare a elementelor constitutive ale

infracțiunii, nu deduc din starea reală de fapt incriminată inculpatului.

Analizînd, în conformitate cu prevederile legale enunțate anterior, probele

prezentate de acuzare instanțelor de judecată, Colegiul lărgit constată că, în

cadrul examinării cauzei n-au fost administrate probe pertinente, concludente,

utile și, mai cu seamă, suficiente, care ar confirma faptul că inculpatul

Moldovanu Viorel a săvîrșit infracțiunea de huliganism.

Astfel, Colegiul reține că, în speță organul de urmărire penală și instanțele

de judecată au constatat că a fost săvîrșită o faptă prejudiciabilă, deoarece

potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 1313/D din 17.06.2013, la

partea vătămată Zosim Oleg, s-a constatat traumă cranio-cerebrală închisă,

manifestată prin comoție cerebrală, adică leziuni corporale ușoare.

Totodată Colegiul consideră că în cadrul urmăririi penale și ulterior în

cadrul examinării cauzei în instanțele de judecată n-au fost aduse probe

concludente, care ar stabili cu certitudine faptul cînd, unde, în ce circumstanțe

și de către cine a fost cauzată vătămarea corporală depistată la partea

vătămată, nefiind acumulate probe suficiente pentru a stabili faptul că

anume Moldovanu Viorel, în timpul și circumstanțele indicate în rechizitoriu

a săvîrșit infracțiunea ce i se încriminează.

Astfel, în susținerea învinuirilor aduse inculpatului de către partea

acuzării au fost prezentate următoarele probe:

Declarațiile părții vătămate Zosim Oleg, date în cadrul urmăririi penale, care

a declarat ”La 27.05.2013, aproximativ la ora 0300 am venind din curtea casei

unde m-am odihnit cu vecinii Solod Vitalii și Crețu Nicolae. După ce am intrat

în local, aflîndu-mă în mijlocul localului de mine s-a apropiat Moldovanu

Viorel, care avea o bită în mîna stîngă. După ce s-a apropiat de mine a spus doar

că l-am săturat, apoi aplicîndu-mi o lovitură cu bita în regiunea picioarelor, eu

7

am căzut jos, imediat mi-a aplicat o lovitură în regiunea spatelui, și apoi mi-a

mai aplicat o lovitură în regiunea capului, eu mi-am pierdut cunoștința.

Ulterior de unul singur am ieșit din bar și m-am îndreptat spre domiciliu”.

În cadrul cercetării judecătorești partea vătămată nu a fost audiată, fiind

date citirii declarațiile acestuia, deși atît în instanța de fond cît și în cea de apel

la soluționarea chestiunii privind examinarea cauzei în lipsa părții vătămate,

atît inculpatul cît și avocatul acestuia și-au exprimat dezacordul cu acest fapt,

solicitînd asigurarea prezenței părții vătămate pentru a fi audiat, pe motiv că

careva probe pe lîngă declarațiile acestuia acuzarea nu a prezentat, iar sentința

de condamnare a fost bazată în exclusivitate pe declarațiile lui Zosim Oleg și

pe declarațiile martorilor, care au aflat despre faptul că Zosim Oleg a fost

maltratat tot de la partea vătămată.

Declarațiile martorului Zosim Ludmila, care a relatat că într-o dimineață de

mai pe la ora 0400 a venita acasă feciorul său Zosim Oleg, care nu putea descuia

ușa, deoarece era bătut. Oleg i-a povestit că a fost lovit cu bita de către șeful

barului ”Camelot” Moldovanu Viorel.

Declarațiile martorilor Solod Alexei, Nacu Daniel și Solod Vitalie, din care

rezultă că la 26 mai 2013 împreună Zosim Oleg, au consumat bături alcoolice la

etajul 10 al blocului locativ din str. Voluntarilor, nr. 16/1, mun. Chișinău, pînă

aproximativ la orele 0200, după care toți au plecat acasă. Oleg, care era în stare

avansată de ebrietate, la fel a plecat spre apartamentul său. Despre faptul că

partea vătămată în acea seară a fost maltratat, au aflat ulterior de la Zosim Oleg.

Din conținutul declarațiilor este clar că martorii nominalizați nu au văzut

ca inculpatul să-i fi aplicat victimei careva lovituri, iar despre conflict au aflat

din spusele părții vătămate.

Alte probe prezentate de partea acuzării, care ar dovedi vinovăția

inculpatului sunt: procesul-verbal de cercetare la fața locului din 27.05.2013

(f.d.13-16), procesul-verbal de ridicare a hainelor de la partea vătămată din

27.05.2013(f.d.22-24); raportul de expertiză medico-legală nr. 1313/D din

17.06.2013 (f.d.35-36).

Așadar, analizînd probatoriul administrat, Colegiul penal relevă că

procurorul în susținerea acuzațiilor înaintate lui Moldovanu V. a adus doar

declarațiile a 4 martori (Zosim L., Solod A., Nacu D. și Solod V.), care de altfel,

8

nu au fost prezenți în momentul conflictului și nu au văzut cine, unde, cu ce și

cîte lovituri i-a aplicat lui Zosim Oleg.

Prin urmare, rezultă că toate cele 4 persoane audiate în calitate de martori

în cadrul cercetării judecătorești, au relatat că cunosc din spusele lui Zosim

Oleg despre faptul că acesta a fost maltratat de Moldovanu Viorel.

La acest capitol Colegiul lărgit constată că acuzarea n-a adus în calitate de

probe declarațiile cărorva martori oculari, or, prin rechizitoriu inculpatului i

s-a incriminat ”… încălcînd grosolan ordinea publică și exprimînd o vădită lipsă de

respect față de societate,(…) în prezența mai multor persoane, a aplicat cu o bită mai

multe lovituri lui Zosim Oleg (…)”

În acest context instanța de recurs ține să menționeze că, unicul martor

ocular care a fost identificat de organul de urmărire penală - Jardan Vasilii,

care ar fi putut să aducă careva lumină în situația dată, nu a fost audiat în cadrul

cercetării judecătorești, iar acuzatorul de stat a refuzat la proba cu martorul

menționat (f.d.169). Or, la urmărirea penală martorul nominalizat a declarat, că

în acea seară l-a văzut pe Oleg Zosim, care se certa cu proprietarul barului pe

nume Viorel și îl numea cu cuvinte necenzurate pe ultimul, dar Viorel îi spunea

să iasă din local. Nu a văzut ca aceștia să-și aplice lovituri unul altuia.

În aceste condiții Colegiul penal constată că, deși de către organul de

urmărire penală și procuror a fost stabilit, faptul prezentei la Zosim Oleg a

vătămării corporale ușoare sub formă de traumă cranio-cerebrală, faptul că

această traumă a fost cauzată anume de Moldovanu Viorel în locul și

circumstanțele indicate în rechizitoriu, acuzarea nu a probat-o prin probe

pertinente, utile și veridice.

La acest capitol, Colegiul lărgit ține să menționeze că potrivit declarațiilor

părții vătămate date în cadrul urmăririi penale, rezultă că inculpatul i-a aplicat

loviturile cu o bită în regiunea picioarelor, spatelui și capului în mijlocul

localului.

Însă, concluziile raportului de expertiză nr. 1313/D din 17.05.2013 și

conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului din 27.05.2013, nu

confirmă declarațiile părții vătămate, dar din potrivă vin în contradicție cu cele

relatate de Zosim Oleg.

Așadar, în cazul în care Moldovanu V. i-ar fi aplicat lovituri cu ”bita” în

regiunea spatelui și picioarelor (după cum afirmă Zosim O.), pe suprafața

9

corpului părții vătămate în locurile indicate de acesta, ar fi rămas careva urme

(escoreații, vînătăi, echimoze), pe cînd conform concluziei raportului de

expertiză medico-legală nr. 1313/D din 17 iunie 2013, la partea vătămată s-a

depistat doar traumă cranio-cerebrală, alte careva vătămări sau leziuni la

Zosim Oleg nu au fost localizate (f.d.35-36).

În continuare Colegiul penal relevă și faptul că, Moldovanu Viorel atît la

urmărirea penală cît și în cadrul cercetării judecătorești nu a recunoscut vina

declarînd că ”într-o noapte în timp ce mă aflam în local în calitate de barmen a

intrat o persoană pe nume Oleg, care era într-o stare de ebrietate avansată și

ținea în mînă un bacal de bere și încerca să intre în local. Văzîndu-l și știind că

este un tip care face numai probleme, i-am ieșit în întîmpinare și l-am dat afară

încuindu-i poarta în față. Atunci el a început să mă înjure (…) În timpul cînd

eu mă certam cu Oleg s-a apropiat un băiat pe nume Vasile, care m-a rugat

să-i dau drumul înăuntru (…) Cînd i-am dat drumul lui Vasile, Oleg a vrut să

intre cu forța, eu am dovedit să încui poarta. Oleg în local nu s-a aflat, el a

intrat vre-o doi pași de la ușa de la intrare, la care eu l-am scos afară”(f.d.48).

Analizînd declarațiile părții vătămate și cele ale inculpatului în

coroborare cu procesul verbal de cercetare la fața locului din 27.05.2013 (f.d.13-

15) Colegiul constată că, declarațiile ultimului sunt prioritare, or în cadrul

efectuării acestei măsuri operative de investigare potrivit actului nominalizat

pe podeaua din barul ”Camelot”, s-a depistat ”lîngă ușa din termopan din

interiorul barului la distanța de 3 cm. o urmă de culoare brună, posibil lăsată de

încălțăminte(…), lîngă ușorul ușii la distanța de 2 cm. și 30 cm. cîte o picătură de

culoare brună cenușie. Pe podea între ușile din termopan și cea metalică - 2 picături

sub formă de cerc de culoare roșie. Spre ieșire din local spre stradă - 11 picături de

culoare roșii-cenușii sub formă de cărărușă.”

Prin urmare, ținînd cont de faptul că această măsură operativă de

investigare a avut loc la 27 mai 2013 ora 0715 adică doar după 4 ore după

presupusa maltratare a părții vătămate în mijlocul sălii (după cum afirmă

Zosim O.) este inexplicabil faptul de ce nu au fost depistate careva urme de

sînge anume în locul unde indică victima că a fost maltratat și unde după cum

susține acesta a căzut jos și și-a pierdut cunoștința.

10

În același timp, instanța de recurs remarcă și faptul că potrivit învinuirii

lui Moldovanu Viorel i s-a incriminat ”a aplicat cu o ”bită”, mai multe lovituri

lui Zosim Oleg”.

La acest capitol Colegiul la fel remarcă faptul că acuzatorul de stat nu a

prezentat nici o probă în acest sens, care ar confirma că părții vătămate i-au fost

cauzate vătămările corporale cu careva obiecte cum ar fi ”bita”, or fiind

efectuată percheziția atît în incinta barului ”Camelot” cît și la domiciliul

inculpatului un astfel de obiect nu a fost depistat(f.d.63,68-69).

Prin urmare, în speță nu a fost confirmat faptul că inculpatul i-a aplicat

părții vătămate careva lovituri cu un obiect ca ”bita”, ba mai mult, nu s-a

confirmat în general prezența în mîinile acestuia a unui asemenea obiect.

Despre existența ”bitei” vorbește doar partea vătămată, alte careva probe

pertinente de către acuzare nu au fost prezentate.

Un alt argument invocat de apărare este acela că instanțele de fond și de

apel pripit și neîntemeiat au concluzionat că în procesul-verbal de cercetare la

fața locului și în procesul-verbal de examinare a obiectului din 27 mai 2015, este

vorba de ”urme de sînge”.

La acest capitol Colegiul, analizînd minuțios materialele cauzei constată

că argumentele invocate de apărare în acest sens sunt întemeiate din

următoarele considerente. Reieșind din mențiunile făcute în procesul-verbal de

cercetare la fața locului și în procesul-verbal de examinare a obiectului din

27.05.2015 s-a stabilit că, în ambele acte este menționat: în primul ”urmă de

culoare brună”, ”picătură de culoare brună-cenușie”, și respectiv în al doilea act

”picături de culoare brună - cenușie” și ”urme de culoare brune-cenușii”. Așadar,

Colegiul constată că în materialele cauzei atît la etapa urmăririi penale cît și

cadrul cercetării judecătorești nu a fost dispusă efectuarea unei expertize, care

ar fi permis instanțelor ierarhic inferioare de a conchide că, urmele de culoare

brune cenușii depistate în barul ”Camelot” și cele de pe hainele ridicate de la

partea vătămată - sunt urme de sînge, sau aceste urme sunt identice după

componență. În acest context instanța de recurs remarcă că, chiar și în cazul în

care, să admitem că urmele brune-cenușii depistate la intrarea în barul

”Camelot” sunt urme de sînge, la materialele cauzei nu există nici o probă

(raport de constatare tehnico științific, raport de expertiză, etc.,) care ar

confirma că aceste urme de sînge sunt identice după componența biochimică

11

cu sîngele lui Zosim O., or, barul ”Camelot” fiind un local public este zilnic

vizitat de un număr mare de persoane.

Tot aici Colegiul penal menționează că reieșind din declarațiile martorilor

Solod A., Nacu D. și Solod V. rezultă că ei împreună cu Zosim O. au servit

băuturi alcoolice la etajul 10 al blocului locativ din str. Voluntarilor, nr. 16/1,

pînă la aproximativ la orele 0200-0215, după care ultimul fiind în stare de

ebrietate avansată a fost condus pînă la ascensor. Conform rechizitoriului

Moldovanu Viorel a fost învinuit de faptul că ”…la 26 mai 2013 ora 0300 în

incinta barului ”Camelot” situat în str. Voluntarilor nr. 15/A, cu o bită i-a aplicat

lovituri lui Zosim Oleg…” Astfel, instanța de recurs atestă că atît organul de

urmărire penală cît și instanțele de fond nu au constatat ce a urmat după ce

Zosim O. s-a despărțit cu Solod A., Solod V. și Nacu D. la ora 02 00 și pînă la ora

0300, cînd acesta a venit în barul ”Camelot” ținînd cont de faptul că de la blocul

locativ în care partea vătămată a servit băuturi alcoolice și pînă la presupusul

loc al maltratării este o distanță de 200-300 m.

Prin urmare, Colegiul constată că în speță nu au fost verificate și alte

versiuni, or Zosim Oleg fiind în stare de ebrietate avansată putea să fie implicat

și în alte conflicte, cu alte persoane nestabilite, în perioada cuprinsă între ora

0200 și 0300.

La acest capitol Colegiul penal reține și declarațiile martorului Solod

Vitali, date în cadrul ședinței instanței de fond, unde acesta a relatat ”Zosim

Oleg a spus că l-a bătut sau Moldovanu Viorel, el nu ținea minte ce s-a

întîmplat. A spus că sau l-a bătut în bar, sau lîngă bar, nu ține minte”,

(f.d.175-verso).

Luînd în considerație declarațiile acestui martor, Colegiul relevă că

instanțele de fond neîntemeiat și-au bazat concluziile privind vinovăția lui

Moldovanu Viorel, doar pe depozițiile părții vătămate, în lipsa altor probe

concludente, deoarece declarațiile date de Zosim Oleg la urmărirea penală sunt

contradictorii și imprecise. Așadar, Zosim O. a declarat ”am intrat în barul

”Camelot” venind din curtea casei unde m-am odihnit împreună cu vecinii Solod

Vitali și Crețu Nicolae” , declarații care nu corespund realității, acesta indicînd

greșit atît locul unde a consumat băuturile alcoolice cît și cercul de persoane cu

care în acea seară s-a odihnit. Astfel, în realitate Zosim Oleg a consumat

12

băuturile alcoolice cu totul în alt loc (scara etajului 10 al blocului locativ din str.

Voluntarilor 16/1) și în compania altor persoane (Solod Alexei și Nacu Daniel).

Generalizînd cele menționate mai sus Colegiul penal relevă că, deși

instanțele de fond și apel au constatat că a fost săvîrșită o faptă prejudiciabilă -

și anume cauzarea lui Zosim Oleg a leziunilor corporale ușoare, probele care

au fost prezentate în susținerea acuzării enunțate la pct. 8 al prezentei decizii,

sunt insuficiente pentru a demonstra săvîrșirea infracțiunii prevăzute la art. 287

alin. (3) Cod penal – huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care

încalcă grosolan ordinea publică și prin conținutul lor se deosebesc printr-un

cinism și obrăznicie deosebită, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei,

cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății,

de către inculpatul Moldovanu Viorel.

În final, pornind de la relevanțele dispozițiilor art. 93 alin. (1) Cod penal,

instanța de recurs enunță, că probele sunt elementele de fapt dobîndite în

modul stabilit de Codul de procedură penală, care servesc inclusiv la

identificarea făptuitorului.

Prin sarcina probațiunii (onus probanti), se înțelege obligația procesuală

ce revine participanților la procesul penal de a dovedi împrejurările care

formează obiectul probațiunii și, ținînd cont de prevederile art. 8 alin.(2) Cod

de procedură penală, Colegiul conchide că, sarcina de a proba, revine

întotdeauna celui care acuză(organului de urmărire penală, procurorului), care

sunt obligați să colecteze suficiente probe pentru dovedirea vinovăției

persoanei.

În consecință Colegiul penal lărgit ținînd cont de prevederile art. 8 și 389

alin. (1) Cod de procedură penală, deduce că pentru a proba învinuirile în

săvîrșirea de către Moldovanu Viorel a infracțiunii incriminate acuzarea a

prezentat doar declarațiile părții vătămate, care sunt contradictorii, astfel că, în

prezența acestor circumstanțe, instanța de recurs conchide că nu există careva

suport de fapt și de drept pentru condamnarea lui Moldovanu Viorel, de aceea

consideră necesar să admită recursul declarat și să caseze total sentința primei

instanțe și decizia instanței de apel, cu achitarea acestuia de sub învinuirea

săvîrșirii infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, pe motiv că fapta

nu a fost săvîrșită de inculpat.

13

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Colțov Angela în numele

inculpatului Moldovanu Viorel, casează total sentința Judecătoriei Ciocana,

mun. Chișinău din 30 septembrie 2014 și decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 03 februarie 2015, și dispune achitarea lui Moldovanu Viorel

Gheorghe de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.

(3) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de inculpat.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 30 iulie 2015.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

Ghenadie Nicolaev

Nadejda Toma

14