1ra-690/2015 — art.158 al.4, 188 al.1 CP

1ra-690/2015 — art.158 al.4, 188 al.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra - 690/2015

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

29 iulie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Petru URSACHE,

Judecători: Nadejda TOMA, Ghenadie NICOLAEV,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Prepelița Mihaela în numele inculpatului Scripnic Elisei, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20

februarie 2015, în cauza penală privindu-l pe

Scripnic Elisei Vladimir, născut la

01.06.1989, originar și domiciliat

r-nul Orhei, sat. Brănești.

Termenul de examinare a cauzei:

Instanța de fond: 03.12.2013 – 25.03.2014,

Instanța de apel: 18.04.2014 – 20.02.2015,

Instanța de recurs: 19.05.2015 – 29.07.2015

A C O N S T A T A T :

Scripnic Elisei a fost condamnat:

- în baza art.151 alin.(4) Cod penal la 12 ani închisoare.

- în baza art.188 alin.(1) Cod Penal la 6 ani închisoare.

În baza art. 84 alin.(1) Codul penal, prin cumul parțial a pedepselor

aplicate, inculpatului Scripnic Elisei i-a fost stabilită o pedeapsă definitivă de

15 ani închisoare, cu ispășirea în penitenciar de tip închis.

1

Termenul executării pedepsei fiind calculat din data de 25.03.2014, cu

includerea în acest termen a perioadei aflării sub arest de la 11.06.2013 pînă

la 24.03.2014 inclusiv.

la 19 aprilie 2013, în jurul orei 22.00, aflîndu-se în curtea casei de locuit din

str. Sfîntul Petru 15, mun. Chișinău, avînd scopul sustragerii bunurilor altei

persoane, prin aplicarea violenței periculoase pentru viață și sănătate, a

atacat-o pe Cernițîn Ecaterina, anul nașterii 1950, intenționat i-a aplicat o

lovitură cu un corp contondent dur și i-a sustras geanta în care se aflau bunuri

personale printre care documente, telefon mobil de model Nokia C2-01, în

care se afla cartela SIM cu nr.079248002.

În rezultatul loviturilor primite Ecaterinei Cernițîn i-au fost cauzate

vătămări corporale grave, periculoase pentru viață și sănătate, care ca rezultat

la 28.04.2013 au dus la decesul acesteia.

În drept acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 151 alin. (4)

Cod penal „adică, vătămare intenționată gravă a integrității corporale sau a

sănătății, care au provocat decesul victimei”, și art. 188 alin. (1) Cod penal

„adică, atacul săvîrșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor

însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate”.

avocatul Prepelița Mihaela în numele inculpatului Scripnic Elisei și inculpatul.

3.1. Avocatul Prepelița Mihaela în numele inculpatului, prin apelul

declarat a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

inculpatul să fie achitat din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

Apelantul a considerat că, probele anexate la dosar nu dovedesc cu

certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate și

anume, în viziunea apelantului, vinovăția inculpatului nu poate fi dovedită

prin următoarele probe: proces verbal de cercetare la fața locului din

19.04.2013; ordonanța și procesul verbal de ridicare a obiectelor depistate și

ridicate, din 11.05.2013 și din 22.04.2013; proces verbal de examinare a

obiectului, din 12.06.2013, 23.06.2013 și din 01.08.2013; proces verbal de

percheziție, din 20.06.2013; înregistrarea video;

Avocatul a mai menționat, că la materialele cauzei sunt anexate probe

care, de fapt, dovedesc nevinovăția inculpatului și anume: înregistrarea video

din care se vede înălțimea făptuitorului, hainele și încălțămintea acestuia,

declarațiile martorului Cernițîn Ion, Calcatinge Olga, Prodan Vasile.

2

De asemenea avocatul a menționat, că deși organul de urmărire prin

ordonanța din 18.10.2013 l-a scos de sub urmărirea penală pe Prodan V.,

ordonanța nu conține indicarea din ce motive s-a ajuns la o asemenea

concluzie, totodată în ordonanța menționată se face referire la probe, care

sunt puse la baza învinuirii și condamnării inculpatului. Consideră, că

ordonanța în cauză este ilegală și nemotivată.

Apelantul a subliniat că nu s-a ținut cont de faptul, că potrivit semnalului

de antene, inculpatul la momentul, cînd a fost comisă infracțiunea, de fapt se

afla în altă localitate dar nu în or. Chișinău.

După scoaterea de sub urmărirea penală a lui Prodan V., acesta a fost

recunoscut în calitate de martor pe cauza dată, iar Scripnic E. în calitate de

bănuit, în aceeași zi a avut loc și confruntarea între aceștia.

Declarațiile martorului Prodan Vasile sunt aceleași ca și cele făcute în

calitate de învinuit, declarații care, în viziunea apelantului, nu se confirmă prin

alte probe din dosar.

Reieșind din cele expuse apelantul a considerat, că la materialele cauzei

sunt anexate un șir de probe, care, de fapt, demonstrează nevinovăția

inculpatului și care arată că constituția fizică, precum și îmbrăcămintea

persoanei care a comis faptele nu coincid cu ale inculpatului. Mai mult decît

atît, din materialele cauzei reiese că inculpatul în ziua, cînd a fost săvîrșită

infracțiunea, se afla în Ocolul Silvic Grătiești.

Apelantul de asemenea a menționat, că declarațiile martorilor Calcatinge

Olga și Prodan Vasile, urmau a fi apreciate critic de către instanța de fond,

deoarece ei sunt concubini și au avut interes personal de a-l ajuta pe Prodan

Vasile să se eschiveze de la răspunderea penală, totodată urmărind scopul de

a-l învinovăți pe Scripnic Elisei în comiterea infracțiunilor.

Deși a fost solicitată efectuarea percheziției la domiciliul lui Prodan

Vasile, pentru depistarea îmbrăcămintei asemănătoare cu cea văzută pe

înregistrarea video în apropiere locului faptei, organul de urmărire penală nu

a admis această cerere, prin ce a încălcat principiul contradictorialității

procesului penal.

Faptul că telefonul mobil al victimei a fost găsit la inculpat, nu atestă, că el

este persoana care a comis infracțiunea. De asemenea comiterea infracțiunii

de vătămare intenționat gravă a integrității corporale și sănătății, care au dus

la decesul victimei, nu poate fi incriminată lui Scripnic Elisei, atîta timp cît nu

este dovedit că inculpatul s-a aflat la momentul comiterii infracțiuni la locul

faptei.

3

3.2. Inculpatul Scripnic Elisei prin apelul declarat a solicitat casarea

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță prin care să fie achitat, deoarece este nevinovat, faptele

incriminate nu le-a comis, iar la data și ora cînd s-a produs atacul tâlhăresc, nu

se afla la locul infracțiunii, ci se afla în afara or. Chișinău, în comuna Grătiești.

Declarațiile date de martorul Prodan Vasile și concubina sa Calcatinge Olga nu

corespund realității și urmează a fi apreciate critic.

2015 apelurile declarat de inculpatul Scripnic Elisei și avocatul Prepelița

Mihaela, au fost respinse ca neîntemeiate.

aprecierii probelor administrate, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală, instanța de apel a ajuns la concluzia că prima instanță corect a apreciat

probele administrate, din punctul de vedere al pertinenței, concludenței,

veridicității și coroborării lor, din care motive nu se impune necesitatea de a

se da o nouă apreciere a probelor din dosar, iar motivele invocate de apelanți

au fost obiect de studiu la cercetarea judecătorească, care a fost înfăptuită sub

toate aspectele, complet și obiectiv prin prisma principiului

contradictorialității și nemijlocirii.

Afirmația apelanților, că partea acuzării nu a prezentat probe ce ar

dovedi vinovăția lui Scripnic Elisei pe învinuirile aduse în baza art. 151 alin.

(4) și art. 188 alin. (1) Cod penal, instanța de apel le-a considerat declarative,

deoarece la materialele cauzei au fost acumulate probe ce au fost cercetate și

verificate prin prisma principiului nemijlocirii și a contradictorialității cum ar

fi: declarațiile succesorului părții vătămate Cernițîn Valeriu (f.d. 62, Vol II);

declarațiile martorului Cernițîn Ion (f.d. 63, Vol. II); declarațiile martorului

Chironeț Gheorghe (f.d. 68, Vol. II); declarațiile martorului Lupașcu Ion (f.d.

69, Vol. II); declarațiile martorului Beșelea Gheorghe (f.d. 74, Vol. II);

declarațiile martorului Prodan Vasile (f.d 72, Vol. II); declarațiile martorului

Calcatinge Olga (f.d. 71, Vol. II); declarațiile martorului Mălai Gheorghe (f.d.

75, Vol. II); procesul-verbal de cercetare la fața locului, din 19.04.2013 (f.d.

24-27, Vol.I); ordonanța și procesul-verbal de ridicare, din 11.05.2013. (f.d.36-

37, Vol.I); ordonanța și procesul-verbal de ridicare, din 22.04.2013. (f.d.47-48,

Vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectului, din 12.06.2013. (f.d. 93,

Vol.I); procesul-verbal de percheziție din 20.06.2013. (f.d. 124, Vol.I);

procesul-verbal de examinare a obiectului din 23.06.2013, ordonanța de

recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 23.06.2013

4

și 24.06.2013.(f.d. 125-130, Vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectului

din 01.08.2013. (f.d.50, Vol.I).

Instanța de apel, în urma verificării materialelor cauzei, a stabilit că inițial

cauza penală a fost intentată în privința lui Scripnic Elisei Vladimir și Prodan

Vasile Ion, care aveau în cauza dată calitatea de bănuiți, însă în cadrul

efectuării acțiunilor de urmărire penală, organul de urmărire penală a

constatat că Prodan Vasile Ion urmează a fi scos de sub urmărire penală pe

cauza penală nr. 2013020955, din motivul că fapta nu a fost săvârșită de

acesta (f.d. 169-171, Vol. I).

Instanța a respins ca nefondate și lipsite de temei afirmațiile apărării

precum că vina inculpatului Scripnic Elisei în comiterea infracțiunii de

tâlhărie, nu este demonstrată prin careva probe pertinente, concludente și

utile, deoarece conform procesului-verbal de examinare a obiectului din

12.06.2013 (f.d. 93, Vol. I), în urma examinării descifrărilor telefonice

parvenite de la Compania de telefonie mobilă SA "Orange" și SA "Moldcell", s-a

stabilit că în telefonul cu numărul de IMEI:357418044251410 s-a aflat cartela

SIM cu nr. 79248002 (care conform materialelor aparține victimei Cernițîn

Ecaterina) pînă la data de 19.04.2013 ora 06.35, după care a fost introdusă

cartela SIM cu nr. 078907855 (care conform materialelor cauzei aparține

inculpatului Scripnic Elisei), cu raza în celula din Grătiești, și de pe care au fost

efectuate mai multe apeluri telefonice de intrare și ieșire.

Conform declaraților martorului Loghin Maria s-a stabilit că în acea

perioadă feciorul său, Scripnic Elisei locuia împreună cu aceasta în sat.

Hulboaca, com. Grătiești, mun. Chișinău, în una din zile Scripnic Elisei a plecat

la Chișinău, fiind sunat de prietenul său Prodan Vasile, dimineața cînd s-a

întors avea la el un telefon mobil, întrebându-l de unde-l are, acesta i-a

comunicat că i l-a dat cineva, însă cine anume nu i-a spus, totodată aceasta a

comunicat că feciorul ei se mai ducea la Chișinău, însă nu cunoaște cu ce scop.

Argumentul că declarațiile martorilor Calcatinge Olga și Prodan Vasile

urmează a fi apreciate critic, pentru că martorul Prodan Vasile a fost inițial

bănuit de comiterea atacului tâlhăresc iar Calcatinge Olga este concubina

acestuia, instanța de apel a considerat că nu poate fi reținut, deoarece aceste

declarații coroborează și se completează prin ansamblul de probe

administrate în cauza penală. Aceste declarații au fost făcute sub jurământ și

avertizare de răspundere penală în baza art. 312-313 Cod penal.

Instanța de apel a remarcat că inculpatul Scripnic Elisei pe tot parcursul

urmăririi penale cât și cercetării judecătorești, nu a avut o poziție unică cu

privire la modul obținerii telefonului mobil ce a aparținut victimei, declarând

5

inițial că l-a procurat de la piață, iar ulterior a declarat că la procurat de la

Prodan Vasile, ambele versiuni fiind eronate și combătute prin materialul

probator.

Din cele relatate mai sus, instanța de apel a conchis, că afirmațiile

apărării au fost combătute în totalitate, iar poziția inculpatului față de acuzația

adusă este una evidentă, de apărare.

Cu referire la pedeapsa aplicată, instanța de apel a menționat, că instanța

de fond corect a individualizat pedeapsa inculpatului, iar în raport cu criteriile

de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 75 Cod penal, s-a ținut cont de

gradul pericolului social crescut al faptelor săvârșite de inculpat, care se

atribuie la categoria celor grave și deosebit de grave; modul cum a fost comis -

atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor însoțit de

violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, rezultat cu

vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care au

provocat decesul victimei; de datele și elementele ce caracterizează persoana

inculpatului care anterior a mai fost judecat inclusiv pentru comiterea

infracțiunilor cu aplicarea violenței; careva circumstanțe atenuante nu au fost

stabilite, ca circumstanțe agravante au fost reținute: săvârșirea infracțiunii de

către o persoană care anterior a fost condamnată pentru o infracțiune similară

sau pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză cît și provocarea prin

infracțiune a unor urmări grave, în sensul dat instanța de apel a considerat că

corijarea și reeducarea inculpatului Scripnic Elisei este posibilă doar prin

privarea lui de libertate, iar pedeapsa aplicată se apreciază a fi una echitabilă

în raport cu faptele comise.

declară recurs ordinar avocatul Prepelița Mihaela în numele inculpatului,

solicitând casarea deciziei instanței de apel și a sentinței, cu pronunțarea unei

hotărîri de achitare în privința inculpatului.

Recurentul a menționat argumente identice celor indicate în apelul

depus, reflectate în pct. 3.1 al prezentei decizii, invocînd în calitate de temei de

drept prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală.

În motivarea recursului avocatul subliniază că, instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. Probele care au stat la

baza sentinței de condamnare, nu indică direct la faptul că acțiunile

incriminate inculpatului au fost comise de acesta, astfel, în opinia

recurentului, nefiind respectate prevederile art.101 Cod de procedură penală.

Consideră că în acțiunile inculpatului nu se regăsește componența de

infracțiune, iar faptul că la el a fost găsit telefonul mobil al victimei, nu atestă

6

că el este persoana care a comis infracțiunea, totodată în viziunea

recurentului nu a fost stabilit faptul că inculpatul s-a aflat în momentul

comiterii infracțiunii la locul faptei.

procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra

recursului declarat, pledînd pentru declararea inadmisibilității acestuia,

deoarece temeiurile invocate privind aprecierea sau reaprecierea probelor nu

constituie erori de drept prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală.

materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 427 alin. 1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul

normei vizate.

Potrivit art. 432 alin.(1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal menționează că, erorile de drept pot fi erori de drept formal

sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs

verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată

și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept

formal și material.

Cu referire la motivele recursului prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8)

Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că temeiurile invocate de

recurent nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat

fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile

art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea

adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat,

aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că

instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

7

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Colegiul consideră că criticile aduse de recurent în baza art. 427 alin. 1)

pct. 6) și 8) Cod de procedură penală și anume: instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și nu au fost întrunite

elementele infracțiunii, sunt identice cu cele invocate în apelul declarat,

acestea au constituit obiect de examinare în instanța de apel, asupra cărora

instanța s-a expus detaliat și motivat, așa cum este indicat în pct. 5 al

prezentei decizii, motivare pe care instanța de recurs și-o însușește și

repetarea căreia nu o consideră necesară.

Colegiul penal subliniază că, potrivit prevederilor art. 27 alin.(1) Cod de

procedură penală, judecătorul și persoana care efectuează urmărirea penală

apreciază probele în conformitate cu propria lor convingere, formată în urma

cercetării tuturor probelor administrate.

Instanța de recurs ordinar constată, că prima instanță și instanța de apel

au apreciat probele din dosar potrivit prevederilor art.101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității

și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de

drept, ajungînd la concluzia corectă privind condamnarea inculpatului

Scripnic Elisei, deoarece în acțiunile lui sunt întrunite elementele

infracțiunilor prevăzute de art. 151 alin.(4) și 188 alin.(1) Cod penal, iar

inculpatului i-a fost stabilită o pedeapsă echitabilă pentru infracțiunile

săvîrșite.

Cu referire la motivele recursului prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 12)

Cod de procedură penală, Colegiul penal nu se va expune, deoarece în speța

dată, în situația în care inculpatul nu recunoaște vinovăția în comiterea

infracțiunilor incriminate, invocarea acestei erori, care prevede că „faptei

săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”, nu are careva suport.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile

invocate de recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de

procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel

de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea

atacată este legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil

ca fiind vădit neîntemeiat.

8

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Prepelița

Mihaela în numele inculpatului Scripnic Elisei, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2015, în cauza penală

privindu-l pe Scripnic Elisei Vladimir, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la data de 20 august 2015.

Președinte Petru URSACHE

Judecător Nadejda TOMA

Judecător Ghenadie NICOLAEV

9