1ra-1056/2015 — 188 al. 2 CP

Dosarul nr.1ra-1056/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 august 2015 mun.Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte: Petru Ursache

Judecători: Ghenadie Nicolaev, Petru Moraru

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Gheorghe Nicolaescu în numele inculpatului Samțov Nichita, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 ianuarie 2015, în

cauza penală în privința lui

Samțov Nichita Serghei, născut la 17 august

1990, originar și domiciliat în mun. Chișinău,

str. Independenței nr. 44, ap. 45.

Termenul de examinare al cauzei:

C O N S T A T Ă :

Samțov Nichita Serghei a fost condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. c), d), f) Cod

penal, la 8 (opt) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

bunurilor altei persoane, la 02 decembrie 2013, în jurul orei 16:00, aflîndu-se în or.

Chișinău, bd. Negruzzi, 4, fiind mascat cu cagulă pe cap, a pătruns în automobilul de

model Nissan Micra cu n/î KAH 675, unde se afla cet. Ambroci Elena și, amenințînd-o

cu un pistol-jucărie, pe care partea vătămată a perceput-o ca o armă reală, i-a sustras în

mod deschis bunuri în sumă totală de 1350 lei, cauzînd părții vătămate Ambroci Elena

daune în proporții considerabile.

solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care

acțiunile inculpatului să fie recalificate în baza art. 187 alin. (2) lit. d) Cod penal.

În motivarea cerințelor sale apelantul a indicat următoarele:

- la materialele cauzei nu există nici o probă care ar demonstra amenințarea cu

aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate;

- declarațiile părții vătămate despre prezența la inculpat a unei arme de foc

urmau a fi apreciate critic din motiv că, reieșind din circumstanțele cauzei, prima nu

putea vedea ce are în mînă inculpatul la momentul atacului;

- declarațiile soțului părții vătămate nu puteau reflecta starea de fapt a lucrurilor,

deoarece descriau circumstanțele cunoscute de către acesta din spusele părții vătămate.

La fel, nu s-a apreciat faptul că acestea au fost contradictorii în partea ce se referă la

1

descrierea obiectului vestimentar pe care îl avea inculpatul îmbrăcat în cap la

momentul comiterii faptei;

- întemeierea soluției de condamnare pe așa probe precum procesul-verbal de

sesizare despre săvîrșirea infracțiunii și informația 902 nr. 15963, era nefondată;

- reținerea semnului calificativ „cauzarea de daune în proporții considerabile” nu

a fost apreciată și reținută corect de către instanța de fond.

care a fost pronunțată integral la 17 februarie 2015, a fost admis apelul declarat, casată

sentința și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță

prin care:

- Samțov Nichita Serghei a fost condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. c) și d)

Cod penal, la 8 (opt) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

apreciere a probelor din dosar, din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității lor, iar a tuturor probelor în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor, s-a constatat că inculpatul a comis infracțiunea prevăzută de art. 188

alin. (2) lit. c), d) Cod penal, tîlhăria, adică atacul săvîrșit asupra unei persoane în

scopul sustragerii bunurilor, cu amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru

viața și sănătatea persoanei agresate, de o persoană mascată, prin pătrundere în

încăpere.

Careva temei de a pune la îndoială veridicitatea probelor administrate instanța de

apel nu a constatat, considerînd că ele au fost obținute cu respectarea normelor de

procedură penală, în ansamblu coroborau între ele și confirmau vinovăția inculpatului

în comiterea faptei imputate.

Au fost respinse ca nefondate, argumentele apelantului precum că la materialele

dosarului nu exista nici o probă care să demonstreze amenințarea de către inculpat cu

aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, precum și

cele privind contradicțiile dintre declarațiile părții vătămate și cele ale martorului

Moldovanu Dumitru, deoarece nu au fost constatate temeiuri de a nu crede declarațiilor

părții vătămate date în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond, ele fiind

apreciate ca veridice, fiind în corespundere cu circumstanțele cauzei, coroborând cu

celelalte probe, cercetate în cadrul ședinței de judecată.

Totodată, instanța de apel a apreciat critic declarațiile părții vătămate Ambroci

Elena date în cadrul urmăririi penale, potrivit cărora, dauna cauzată ei era

considerabilă, deoarece din conținutul acestora, date în cadrul ședinței de judecată, nu

și-a găsit confirmare referirea la cauzarea daunei în proporții considerabile. Astfel, din

fapta incriminată inculpatului a fost exclus semnul calificativ prevăzut de art. 188 alin.

(2) lit. f) Cod penal.

La stabilirea pedepsei inculpatului instanța de apel, ținînd cont de caracterul și

pericolul social al infracțiunii, de personalitatea inculpatului, care anterior a fost

condamnat pentru o infracțiune similară, de faptul că ultimul nu era angajat în câmpul

muncii, de rolul activ al acestuia la comiterea infracțiunii, a ajuns la concluzia că

corectarea și reeducarea inculpatului era posibilă prin aplicarea unei pedepse privative

de libertate sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu executare în penitenciar

de tip semiînchis.

numele inculpatului care a fost depus (prin poștă) la 18 martie 2015 și care, invocînd

temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, a solicitat

2

casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care acțiunile

inculpatului să fie recalificate în baza art. 187 alin. (2) lit. d) Cod penal și să-i fie

stabilită pedeapsa cu aplicarea art. art. 79 și 90 Cod penal.

În motivarea cerințelor sale avocatul indică următoarele:

- faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită deoarece la materialele

cauzei nu exista nici o probă care ar demonstra amenințarea cu aplicarea violenței

periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, în acest sens neîntemeiat

fiind puse la bază doar declarațiile părții vătămate;

- instanța de apel a concluzionat că declarațiile părții vătămate în susținerea

vinovăției inculpatului coroborau cu alte probe administrate în cauză, însă aceasta a

omis să indice concret acele probe;

- declarațiile părții vătămate despre prezența la inculpat a unei arme de foc,

urmau a fi apreciate critic din motiv că, reieșind din circumstanțele cauzei, prima nu

putea vedea ce are în mînă inculpatul la momentul atacului;

- declarațiile soțului părții vătămate nu puteau reflecta starea de fapt a lucrurilor,

deoarece descriau circumstanțele cunoscute de către acesta din spusele părții vătămate.

La fel, nu s-a apreciat faptul că acestea au fost contradictorii în partea ce se referă la

descrierea obiectului vestimentar pe care îl avea inculpatul îmbrăcat în cap la

momentul comiterii faptei;

- întemeierea soluției de condamnare pe așa probe precum procesul-verbal de

sesizare despre săvîrșirea infracțiunii și informația 902 nr. 15963, era nefondată;

- instanțele de fond și apel au omis să constate în acțiunile inculpatului

circumstanțele atenuante, precum și lipsa cărorva pretenții de la partea vătămată, fapt

ce permite stabilirea unei pedepse cu aplicarea art. art. 79 și 90 Cod penal;

6.1. Pe cauză a fost depusă referință de către procuror, care s-a pronunțat pentru

inadmisibilitatea recursului, din motiv că recurentul solicită reaprecierea probelor,

temei care nu este prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală și de către

partea vătămată, care se pronunță pentru menținerea soluțiilor adoptate de către

instanțele de fond și apel.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs decide asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că

recursul este vădit neîntemeiat.

Astfel, Colegiul penal menționează că instanța de apel a încadrat juridic corect

fapta comisă de inculpat, odată ce prin probele administrate în cadrul cercetărilor

judecătorești s-a demonstrat vina inculpatului în fapta incriminată. Probele în cauză

sunt expres indicate în conținutul hotărîrilor judecătorești și anume: declarațiile părții

vătămate, a martorului Moldovanu Dumitru și ale inculpatului; procesul-verbal de

sesizare despre săvîrșirea infracțiunii din 02.12.2013 și informația 902 nr. 15963 din

02.12.2013, prin care se confirmă faptul adresării părții vătămate la poliție în legătură

cu comiterea asupra acesteia a unui atac tîlhăresc; procesul-verbal de cercetare la fața

locului din 02.12.2013 prin care a fost cercetat locul comiterii infracțiunii (a/m părții

vătămate) în care a fost comisă fapta; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din

13.12.2013, prin care partea vătămată l-a recunoscut pe inculpat ca fiind persoana care

a atacat-o în circumstanțele descrise supra în pct. 2 al prezentei decizii; procesul-verbal

de examinare a obiectului și ordonanța de recunoaștere a obiectului ca corp delict, prin

3

care au fost supuse examinării obiectele uitate de inculpat în a/m părții vătămate;

procesele-verbale de ridicare din 03.12.2013 și 06.12.2013 și procesele-verbale de

examinare a înregistrărilor video de la locul unde inculpatul a încercat să extragă bani

de pe cartela sustrasă de la partea vătămată; raport de expertiză nr. 8153/8154 din

24.12.2013 prin care au fost examinate fragmentele de plastic, sticlă și ață, ridicate în

cadrul cercetării la fața locului în a/m părții vătămate, prin care s-a constatat că acestea

sunt obiecte cu care s-a confecționat artizanal un mulaj al unui dispozitiv exploziv

improvizat; procesul-verbal de percheziție, petrecută în domiciliul unde locuia

inculpatul și în cadrul căreia au fost depistate și ridicate cușma și pistolul de jucărie cu

care s-a folosit inculpatul în cadrul atacului tîlhăresc; raportul de expertiză psihiatrico-

legală ambulatorie nr. 894a-2013 din 24.12.2013, potrivit căreia inculpatul, la

momentul comiterii faptei incriminate era responsabil.

Anume cumulul acestor probe a demonstrat comiterea faptei incriminate

inculpatului și nu careva din ele luate separat, precum tinde să demonstreze recurentul.

La fel, Colegiul penal menționează că dacă vinovatul conștient amenința cu o

imitație de armă (machet de revolver, ori pumnal ș.a.), neavînd intenția de a le folosi la

cauzarea vătămărilor periculoase pentru viață și sănătate, acțiunile se vor califica (în

cazul lipsei altor agravante), conform tuturor circumstanțelor cauzei, ca tîlhărie în

baza art. 188 alin. (1), ori ca jaf, dacă victima înțelegea că este amenințată cu o armă

neîncărcată ori cu o imitație de armă.

În aceste circumstanțe, reieșind din faptul că din declarațiile părții vătămate

rezulta că aceasta a perceput ca fiind reală amenințarea inculpatului de aplicare a

armei, precum și reieșind din faptul că inculpatul se afla în spatele părții vătămate, care

nu putea obiectiv să perceapă calitatea armei cu care era amenințată, rezultă că aceasta

nu avea posibilitatea să înțeleagă că arma era o imitație, considerînd-o reală.

Cu referire la critica declarațiilor martorului Moldovanu D., Colegiul penal

apreciază că instanța de apel corect a considerat-o neîntemeiată, deoarece

circumstanțele descrise în acestea erau cunoscute din declarațiile părții vătămate, care,

după cum s-a constatat, erau veridice și coroborau cu celelalte probe administrate.

Colegiul penal constată și netemeinicia criticilor aduse în latura individualizării

pedepsei stabilite inculpatului, odată ce sancțiunea art. 188 alin. (2) Cod penal, prevede

pedeapsa închisorii pe un termen de la 8 la 10 ani, acestuia fiindu-i stabilită pedeapsa

minimă prevăzută de acest articol, constatîndu-se în așa mod că la individualizarea

pedepsei inculpatului au fost luate în considerație inclusiv și circumstanțele descrise în

recursul ordinar declarat.

Întemeindu-se pe argumentele expuse supra, Colegiul penal consideră că

hotărîrea instanței de apel nu este afectată de erori de drept prevăzute de art. 427 alin.

(1) pct. 12) Cod de procedură penală, fiind necesară dispunerea inadmisibilității

recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Gheorghe Nicolaescu în

numele inculpatului Samțov Nichita, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 21 ianuarie 2015, în cauza penală în privința lui Samțov Nichita

4

Serghei, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 12 august 2015.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Ghenadie Nicolaev

Petru Moraru

5