1ra-755/2015 — art.217-1 alin.3 lit.d Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Soroca din 30 octombrie 2013, pronunțată în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, Railean Alexandru a fost condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de circulația substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor acestora pe un termen de 5 ani. În baza art. 85, 87 Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată i-a fost adăugată parțial partea neexecutată a pedepsei fixate prin sentința Judecătoriei Soroca din 21 martie 2013, definitiv fiindu-i stabilită pedeapsa de 3 ani 2 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de circulația substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor acestora pe un termen de 5 ani. 1

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Railean Alexandru la 04 aprilie 2013, găsind în apropierea penitenciarului nr. 6, or. Soroca, un pachet de polietilenă și văzînd că în el se află substanțe narcotice, ilegal, a păstrat pachetul în care se aflau 21 brichete formă dreptunghiulară de masă solidă și culoare cafenie cu dimensiunile de aproximativ 100 x 65 x 13 mm fiecare, 19 brichete formă dreptunghiulară de masă solidă și culoare cafeniu închise cu dimensiunile de aproximativ 89 x 60 x 15 mm fiecare și alte 2 bucăți de brichete. Ulterior, tot la 04 aprilie 2013, intenționînd să ascundă acest pachet, l-a plasat într-un rucsac pe care l-a transportat cu substanțele narcotice de la domiciliul său din s. Redi Cereșnovăț, r-nul Soroca, la oprirea din s. Stoicani, r-nul Soroca pe traseul M-2 Chișinău, unde, a fost reținut de către ofițerii de investigații a crimelor grave IP Rîșcani, mun. Chișinău. Potrivit raportului de expertiză nr. 1091 din 05.04.2013, s-a constatat că masa vegetală alcătuită din două fragmente de brichete, 21 brichete de culoare cafenie și 19 brichete de culoare cafeniu închise reprezintă hașiș, care se atribuie la substanțele narcotice de origine vegetală, neutilizate în scopuri medicale obținute artizanal din plante de cînepă. Masa totală a substanței narcotice – hașiș, constituie 4027, 29 gr, care se consideră proporții deosebit de mari, potrivit Hotărîrii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, inculpatul Railean A. și avocatul acestuia Vacari V. care au solicitat: - procurorul, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Railean A. să fie condamnat conform învinuirii aduse în baza art. 2171 alin. (4) lit.d) Cod penal, la 10 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de circulația substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor acestora pe un termen de 5 ani. În baza art. 85, 87 Cod penal, prin cumulul de sentințe, definitiv să-i fie stabilită pedeapsa de 10 ani 2 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de circulația substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor acestora pe un termen de 5 ani. Apelantul a menționat că atît în cadrul urmăririi penale, cît și judecării cauzei au fost acumulate și examinate probe ce confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute 2 de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal. Însă, instanța de fond nu a stabilit just circumstanțele cauzei și incorect a recalificat acțiunile lui Railean A. în baza art. 217 alin. (4) lit.b) Cod penal. Declarațiile inculpatului precum că intenționa să ascundă substanțele narcotice și nu avea scop de a le înstrăina nu corespund adevărului, acestea fiind combătute prin declarațiile martorilor audiați în cadrul urmăririi penale și anume declarațiile colaboratorilor de poliție care au declarat că s-au deplasat în r-nul Soroca avînd informația precum că niște persoane necunoscute lor propun spre realizare substanțe narcotice. În acest mod declarațiile inculpatului nu corespund realității, deoarece colaboratorii de poliție nu s-au deplasat întîmplător în r-nul Soroca, dar la informația pe care o dețineau. Drept argument precum că Railean A. intenționa să realizeze substanțele narcotice depistate asupra sa sunt confirmate și prin declarațiile lui Gînga I. care a relatat că în momentul cînd inculpatul s-a urcat la verișorul său Gînga S. în automobil, Railean A. i-a rugat să-l ducă pînă la traseul Chișinău - Soroca din motiv că urma să se întîlnească cu niște persoane. De asemenea, despre intenția inculpatului privind realizarea substanțelor ne confirmă cantitatea, calitatea și modul de împachetare a acestora ridicate de la ultimul, ori ce altceva poate să facă o persoană cu o asemenea cantitate de substanțe narcotice în cazul în care nu este consumator de droguri. Anterior inculpatul a mai fost atras la răspundere penală în baza art. 217 alin. (1) Cod penal, faptă pentru care ultimul a fost sancționat cu amendă. - inculpatul și avocatul, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blîndă, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. Consideră că instanța de fond incorect a aplicat prevederile art. 85 Cod penal, deoarece la data cînd a fost pornită urmărirea penală 04.04.2013, sentința de condamnare în privința lui Railean A. din 21.03.2013 nu intrase în vigoare, deoarece nu expirase termenul de atac prevăzut de art. 402 CPP, prin urmare nu erau aplicabile prevederile art. 85 Cod penal, dar cele ale art. 84 Cod penal. La stabilirea pedepsei inculpatului instanța nu a ținut cont că unele probe au fost obținute cu grave încălcări ale CPP, care potrivit art. 251 CPP duc la nulitatea acestora și anume: la 04.04.2013 a fost pornită urmărirea penală pe faptul depistării la persoane necunoscute din s. Stoicani, r-nul Soroca a 21 bucăți de culoare cafenie și 19 bucăți de culoare neagră; din 3 comunicarea telefonică la IP Soroca reiesă că au fost reținute 3 persoane necunoscute, la care au fost depistate 44 plastine asemănătoare cu hașiș; la cercetarea la fața locului efectuate de OUP Rusnac Ig. se indică că au fost depistate 21 bucăți de culoare cafenie și 19 bucăți de culoare neagră. Potrivit raportului de expertiză nr. 1091 din 05.04.2013, au fost examinate – 21 brichete cafenii, 19 brichete de culoare cafeniu închis și 2 fragmente de brichete, de unde nu este clar ce obiecte au examinat experții, cele depistate la cercetarea la fața locului și cele expediate pentru efectuarea expertizei sau alte obiecte, reieșind din faptul că acestea fiind de diferite culori și mai apar încă 2 fragmente de brichete. Inculpatul a menționat că instanța de fond la stabilirea pedepsei nu a luat în considerație că a recunoscut vina, căindu-se sincer, fiind caracterizat pozitiv la locul de trai, are la întreținere un copil minor și tatăl bolnav. Prin urmare, aceste circumstanțe permit aplicarea unei pedepse mai blînde.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 martie 2015, au fost respinse, ca nefondate apelurile inculpatului și avocatului acestuia Vacari V., admis apelul procurorului, casată sentința contestată și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță. - Railean Alexandru a fost condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita activități legate de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani. În temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa aplicată i-a fost inclusă parțial pedeapsa neexecutată a sentinței Judecătoriei Soroca din 21 martie 2013, definitiv fiindu-i stabilită pedeapsa de 8 ani 1 lună închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita activități legate de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani.

Instanța de apel a constatat că, Railean Alexandru a săvîrșit acte de prelucrare, păstrare și transportare ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari, exprimate în următoarele: Railean A. la 04.04.2013, ilegal, avînd scop de înstrăinare a substanțelor narcotice, a confecționat 21 brichete formă dreptunghiulară de masă solidă și culoare cafenie cu dimensiunile de aproximativ 100 x 65 x 13 mm fiecare, 19 brichete formă dreptunghiulară de masă solidă și culoare cafeniu închise cu dimensiunile de aproximativ 89 x 60 x 15 mm fiecare și alte 2 bucăți de 4 brichete, pe care le-a pus într-un rucsac și intenționa să le realizeze. Tot la 04 aprilie 2013, aflîndu-se la oprirea din s. Stoicani, r-nul Soroca pe traseul M-2 Chișinău, avînd la el rucsacul în care se aflau substanțele narcotice, a fost reținut de către ofițerii de investigații a crimelor grave IP Rîșcani, mun. Chișinău. Potrivit raportului de expertiză nr. 1091 din 05.04.2013, s-a constatat că masa vegetală alcătuită din două fragmente de brichete, 21 brichete de culoare cafenie și 19 brichete de culoare cafeniu închise reprezintă hașiș, care se atribuie la substanțele narcotice de origine vegetală, neutilizate în scopuri medicale obținute artizanal din plante de cînepă. Masa totală a substanței narcotice – hașiș, constituie 4027, 29 gr, care se consideră proporții deosebit de mari, hașiș în cantitate de la 50, 0 g. și mai mult, potrivit Hotărîrii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006. Instanța de apel a conchis că instanța de fond nu a examinat toate probele în ansamblu conform art. 101 alin. (1) Cod penal și incorect a apreciat probele acuzării, astfel ilegal a reîncadrat acțiunile inculpatului în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, odată ce asupra inculpatului au fost depistate substanțele narcotice în proporții deosebit de mari, el nefiind la evidența medicului narcolog, respectiv nu era consumator de droguri, fapte ce în cumul permiteau de a trezi bănuieli rezonabile privind intenția inculpatului de a înstrăina aceste substanțe. Cît privește poziția inculpatului, precum că el nu a avut intenția de înstrăinare a substanțelor narcotice, instanța a apreciat ca fiind o metodă de eschivare de la răspundere penală pentru fapta comisă. Totalitatea probelor cercetate atît în instanța de fond, cît și cea de apel demonstrează viceversa. Declarațiile inculpatului fiind combătute prin declarațiile martorilor care fiind colaboratori de poliție au confirmat că nu întîmplător s-au deplasat în r-nul Soroca, dar la informația pe care o dețineau despre realizarea substanțelor narcotice. De asemenea declarațiile martorului Gînga I. referitor la faptul relatării de către inculpat că plecînd pe traseul Chișinău – Soroca intenționa să se întîlnească cu o persoană. La fel, instanța a apreciat critic declarațiile inculpatului Railean A. referitor la faptul că el intenționa să ascundă substanțele narcotice din frică ca ele să nu fie depistate la domiciliul său, fiindcă inculpatul nu a întreprins careva măsuri de nimicire a acestora, dar s-a deplasat cu ele în altă localitate. 5 Acest fapt confirmînd încă odată intenția inculpatului privind realizarea substanțelor narcotoce. Mai mult că aceasta se demonstrează și prin cantitatea, calitatea și modul de împachetare a lor. În ce privește apelul inculpatului și avocatului în numele acestuia privind aplicarea unei pedepse mai blînde, instanța l-a considerat ca nefondat, fiind în contradicție cu circumstanțele de fapt stabilite. Totodată, la stabilirea pedepsei inculpatului, instanța a ținut cont de scopul pedepsei penale întru restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului și prevenirea de noi infracțiuni, de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, de gravitatea infracțiunii săvîrșite, care face parte din categoria celor deosebit de grave, urmările prejudiciabile, de persoana celui vinovat, care anterior a fost condamnat pentru infracțiuni similare, de circumstanțele cauzei care atenuiază sau agravează răspunderea, considerînd că reeducarea și corectarea lui Railean A. este posibilă numai prin aplicarea pedepsei cu închisoare, ținînd cont de prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal.

Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recursuri ordinare inculpatul Railean Alexandru și avocatul acestuia Vacari Veaceslav, care au solicitat: - inculpatul, invocînd temeiul de drept prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 12), 16) Cod de procedură penală solicită, casarea deciziei contestate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunile sale să fie reîncadrate în prevederile art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal cu stabilirea unei pedepse non privative de libertate. Consideră că instanța de apel nu a luat în considerație prevederile Hotărîrii Plenului CSJ nr. 2 din 26.12.2011 „Cu privire la practica judiciară de aplicare a legislației penale ce reglementează circulația substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor și a precursorilor”, potrivit căruia „Instanțele de judecată urmează să țină seama de faptul că art. 217 Cod penal, spre deosebire de art.2171 Cod penal, stabilește responsabilitatea pentru semănatul sau cultivarea ilegală a plantelor care conțin substanțe narcotice sau psihotrope, pentru prelucrarea sau utilizarea a astfel de plante, precum și pentru producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor acestora, săvîrșite în proporții mari 6 sau deosebit de mari, fără scop de înstrăinare. De aceea, în acest articol nu se menționează nimic despre înstrăinarea substanțelor narcotice. De asemenea în pct. 4) alin. (12) al Hotărîrii nominalizate este stipulat că, păstrarea de substanțe narcotice, psihotrope sau analoage ale acestora înseamnă orice acțiune premeditată legată de aflarea ilicită a acestor substanțe în posesia celui vinovat (păstrarea asupra sa, în încăperi, în locuri special adaptate, în ascunzișuri, în mijloace de transport, propuse pentru depozitare temporară etc.). Totodată, nu are importanță cît timp persoana păstrează ilicit aceste substanțe, infracțiunea avînd un caracter continuu. Păstrarea substanțelor respective este o continuare firească a procurării sau a preparării (uneori și a transportării, expedierii etc.) Distribuirea de substanțe narcotice, psihotrope sau analoage ale lor se consideră activitatea orientată spre împărțirea, repartizarea acestora în mai multe locuri sau mai multor persoane, care urmează, la rîndul lor, să le înstrăineze efectiv. Momentul de consumare a infracțiunii urmează a fi considerat momentul trecerii substanțelor în stăpînirea persoanei care urmează să le înstrăineze, iar înstrăinarea ilegală de plante care conțin substanțe narcotice sau psihotrope ori de substanțe narcotice, psihotrope sau analoage ale acestora reprezintă orice acțiune în urma căreia posesor al substanțelor respective devine o altă persoană (vînzare, donare, schimb, achitare a datoriei, dare cu împrumut etc.). Intenția de a înstrăina substanțele menționate reprezintă dorința, planul unei persoane care declanșează acțiuni în acest sens, cum ar fi: procurarea, prepararea, păstrarea, transportarea acestora, plasarea într-un ambalaj comod pentru înstrăinare sau încheierea unei înțelegeri corespunzătoare cu consumatorul etc. Acțiunile intermediarului îndreptate spre înstrăinarea sau procurarea substanțelor respective urmează a fi calificate drept participație la înstrăinarea sau procurarea acestora, în funcție de faptul în interesele cui (ale vînzătorului sau ale cumpărătorului) el acționează (art.42 Cod penal). Înstrăinarea ilegală de substanțe narcotice, psihotrope sau analoage ale lor se consideră infracțiune consumată în momentul primirii acestor substanțe de către o altă persoană. Railean A. nu a avut intenția de a înstrăina substanțele narcotice, nu a primit careva mijloace bănești pentru acestea și nu a avut loc transmiterea substanțelor narcotice unor alte persoane, nici măcar nu a propus unor persoane să primească substanțele narcotice. Cele nominalizate fiind 7 confirmate prin declarațiile sale și ale martorilor Tverdohleb A., Bichir A., Stavița S., Țurcan V., Untilă P., Cicala A. Gînga I., Gînga S. În materialele cauzei nu există nici un document, probă sau martor care ar indica că el a avut intenția de a vinde droguri, a vîndut sau a promis spre vînzare. La fel, instanța nu a luat în considerație faptul că conform prevederilor art. 3641 alin. (8) CPP, inculpatul care a recunoscut săvîrșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, menționînd repetat circumstanțele atenuante care le-a invocat în cererea de apel. - avocatul, care a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței. În argumentarea recursului a menționat că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Instanța de fond urma să respingă cererea inculpatului privind examinarea cauzei în procedură simplificată, deoarece acesta nu recunoaște faptele indicate în rechizitoriu, iar cererea fiind scrisă de altă persoană, a semnat-o fiind dus în eroare cu promisiunile că dacă semnează o astfel de cerere, instanța îi va aplica o pedeapsă non privativă de libertate. În cadrul ședinței instanței de apel au fost audiați martorii colaboratorii operativi, care au confirmat cu certitudine că Railean A. nu a avut intenția de a realiza substanțele narcotice, însă instanța a ignorat aceste declarații. Prin urmare, instanța de fond corect a examinat toate probele și a reîncadrat acțiunile inculpatului în baza art. 217 alin. (4) lit.b) Cod penal.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 ) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor ordinare declarate de inculpat și avocatul acestuia, solicitînd inadmisibilitatea recursurilor declarate, ca fiind vădit neîntemeiate, pe motiv că recurenții solicită reaprecierea probelor, temei ce nu se regăsește în prevederile normei art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, iar pedeapsa a fost stabilită inculpatului în limitele sancțiunii articolului incriminat. 8

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal dispune inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în art. 427 CPP, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului. Or, art. 427 alin.(1) CPP, prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit textului recursurilor declarate de inculpatul Railean A. și avocatul acestuia Vacari V., autorii invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel pct. 6), 12) și 16) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că: - hotărîrea instanței de apel conține o eroare de drept atunci cînd nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; - cînd faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; - norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție. Colegiul penal constată că, motivele invocate de recurenți nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor menționate, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de autori. Avocatul Vacari V. în numele inculpatului a făcut referire la pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, indicînd că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, însă fără a-și argumenta motivul 9 invocat. Din textul deciziei atacate, Colegiul penal constată că instanța de apel a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la respingerea apelurilor declarate de inculpat și avocat și admiterea apelului acuzatorul de stat, or, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată. Mai mult ca atît, din materialele dosarului rezultă că instanța de apel, la examinarea cauzei a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 27, 99 - 101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a verificat minuțios, dîndu-le o apreciere justă prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, care coroborate în ansamblu au confirmat vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii prevăzute în art. 2171 alin.(4) lit.d) Cod penal. Astfel, sub aspectul situației de “neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acestuia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, celor cercetate în cadrul ședinței instanței de apel, a audiat martorii Bichir A., Țurcan V., Stavița S., Gînga I., inculpatul Railean A., care a explicat cum a depistat un pachet în care se afla substanțe narcotice, dorind să le arunce, nimicească, ulterior a hotărît să le ascundă însă nu acasă. A relatat împrejurările pînă cînd a fost reținut de către colaboratorii de poliție, și actele cauzei: - rapoartele din 04.04.2013, - comunicarea telefonică R-2, cu nr. 1741 din 04.04.2013, - procesul- verbal de cercetare la fața locului din 04.04.2013 și planșa fotografică, potrivit căruia la stația de autobuze amplasată pe marginea traseului Soroca-Chișinău, la intersecția drumului ce duce spre s. Stoicani, a fost reținut Railean A. unde asupra lui au fost depistate substanțele narcotice, - raportul ofițerului superior de investigații al BCG a IP Rîșcani, mun. Chișinău, Bichir A., care a înregistrat informația în R-2 al IP Rîșcani, precum că persoane necunoscute din Soroca propun spre realizare o cantitate mare de hașiș, aproximativ 6 kg la prețul de 20 000 euro, - raportul de expertiză nr. 1091 din 05.04.2013, potrivit căruia masa vegetală alcătuită din două fragmente de brichete din punga de culoare 10 galbenă, cît și cele 21 de brichete de culoare cafenie și 19 brichete de culoare cageniu-închise ridicate de la cet. Railean A., reprezintă hașiș. Hașișul se atribuie la substanțele narcotice de origine vegetală, neutilizate în scopuri medicale obținute artizanal din plantele de cînepă. Masa totală a substanței narcotice – hașiș, constituie 4027,29 grame, - ordonanța de recunoaștere și anexare a substanței narcotice în calitate de corp delict din 10.04.2013, - procesul-verbal de confruntare din 17.06.2013 între învinuitul Railean A. și martorul Bichir A., unde Railean A. a refuzat de a participa la confruntare, comunicînd că susține declarațiile depuse anterior, - cererea inculpatului Railean A. din 26.09.2013, prin care a recunoscut integral săvîrșirea faptei indicate în rechizitoriu, solicitînd ca să fie examinată cauza în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, însă nu este de acord cu calificarea acțiunilor sale, deoarece nu a avut intenția de a înstrăina substanțele narcotice, probe, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, ce au confirmat vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 1 alin. (4) lit. d) Cod penal. Astfel, instanța de apel a făcut o analiză completă tuturor probelor administrate, stabilind corect vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii imputate și încadrarea juridical a faptei. După cum rezultă din conținutul recursurilor, autorii nu sunt de acord cu condamnarea lui A. Railean în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, considerînd că acțiunile lui corect urmau a fi încadrate în baza art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal, deoarece nu s-a constatat intenția acestuia de a înstrăina substanțele narcotice depistate. Argumentele recurenților în acest sens nu pot fi reținute, deoarece acțiunile inculpatului corect au fost calificate ca păstrarea și transportarea ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari. Instanța de recurs consideră neîntemeiat argumentul inculpatului și avocatului acestuia, precum că acțiunile lui Railean A. nu întrunesc elementele infracțiunii imputate, deoarece situația de fapt a fost stabilită de instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator administrat și, ca urmare, a fost stabilită o corectă determinare și constatare juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvîrșite de inculpat și semnele componenței de infracțiune prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. Nerecunoașterea de către inculpat a scopului de înstrăinare a substanțelor narcotice, nu generează reîncadrarea acțiunilor acestuia în 11 componența altei norme penale solicitate, de vreme ce în cursul judecării cauzei au fost prezentate probe care înlătură dubiul judiciar și dovedesc incontestabil legătura cauzală între fapta comisă, acțiunile inculpatului și intenția acestuia. Afirmația recurenților, precum că instanța de apel incorect a apreciat probele cauzei, nu pot fi reținute ca temei de admitere a recursurilor, deoarece ca probe, acestea au fost administrate cu respectarea procedurii penale, verificate și apreciate de către instanță la modul cuvenit. Mai mult că, aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de fond și de apel și nu poate constitui temei pentru recurs, cu excepția cazurilor cînd instanțele menționate, la aprecierea probelor au admis încălcarea anumitor prevederi ale legii procesuale penale, ce a condiționat comiterea unor erori grave de drept, iar dezacordul unei părți cu aprecierea probelor de către instanțe nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărîri de condamnare sau de achitare. În recursuri se mai invocă ca temei de casare a hotărîrii judecătorești și pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală – faptelor săvîrșite li s-a dat o încadrare juridică greșită, însă Colegiul penal conchide că temeiul dat nu persistă în cauză, deoarece instanța de apel nu a făcut o altă încadrare juridică a faptelor comise de către Railean A. decît cea în baza căruia acesta a fost pus sub învinuire. Toate probele prezentate și cercetate în mod legal au indicat la confirmarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunilor ce i se impută, iar temei pentru casarea hotărîrii judecătorești lipsesc. Colegiul penal menționează că, potrivit recomandărilor Hotărîrii explicative a Plenului CSJ din 26.12.2011, nr. 2 „Cu privire la practica judiciară de aplicare a legislației penale ce reglementează circulația substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor și a precursorilor”, înstrăinarea ilegală de plante care conțin substanțe narcotice sau psihotrope ori de substanțe narcotice, psihotrope sau analoage ale acestora reprezintă orice acțiune în urma căreia posesor al substanțelor respective devine o altă persoană, prin diferite metode (vînzare, donare, schimb, achitare a datoriei, dare cu împrumut etc.). Intenția de a înstrăina substanțele menționate, reprezintă dorința, planul unei persoane care declanșează acțiuni în acest sens, cum ar fi: procurarea, păstrarea, transportarea acestora, plasarea într-un ambalaj comod 12 pentru înstrăinare sau încheierea unei înțelegeri corespunzătoare cu consumatorul. Înstrăinarea ilegală de substanțe narcotice, psihotrope sau analoage ale lor se consideră infracțiune consumată în momentul primirii acestor substanțe de către o altă persoană. Despre prezența scopului de înstrăinare pot mărturisi, în prezența unor temeiuri suficiente: numărul mare de plante care conțin substanțe narcotice sau psihotrope; existența unei înțelegeri cu cei care urmează să procure astfel de plante etc. Instanța de recurs reține că, probele administrate de către organul de urmărire penală și cercetate în ședințele instanței de apel demonstrează cu certitudine vinovăția inculpatului Railean A. în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, deoarece din declarațiile martorilor Gînga I., Gînga S. rezultă că aceștia întîlnindu-se cu Railean A., ultimul le-a comunicat că pleacă în s. Stoicani, pentru a se întîlni cu niște persoane, acesta avînd cu el substanțele narcotice. Mai mult ca atît, intenția inculpatului de a realiza substanțele narcotice este confirmată și prin declarațiile colaboratorilor de poliție, care au declarat că nu s-au deplasat în r- nul Soroca întîmplător, ci numai la informația pe care o dețineau privind realizarea substanțelor narcotice. Colegiul penal consideră că instanța de apel corect și motivat a apreciat critic declarațiile inculpatului Railean A., precum că acesta intenționa să ascundă substanțele narcotice din frică că ele să nu fie depistate la domiciliu. În această ordine de idei, instanța menționează că este elocventă motivarea instanței de apel, care a conchis că inculpatul nu a întreprins careva măsuri de nimicire a acestora, avînd suficient timp, dar s-a deplasat cu ele în altă localitate. Cantitatea de substanțe narcotice (proporții deosebit de mari) depistate la inculpat, modul în care au fost împachetate, perioada de timp în care substanțele narcotice au fost păstrate la Railean A. demonstrează incontestabil scopul acestuia de a le realiza. Faptul că inculpatul nu se află la evidența medicului narcolog ca consumator de droguri nu poate proba faptul că acesta nu a avut intenția de realizare. Astfel, în urma cercetării și verificării materialului probator al cauzei penale, instanța de apel corect a încadrat acțiunile inculpatului conform 13 învinuirii înaintate, odată ce s-a demonstrat faptul că inculpatul a întreprins măsurile pentru înstrăinarea substanțelor narcotice depistate la el, prin faptul că pe parcursul a două săptămîni Railean S. a păstrat la domiciliul său pachetul în care se aflau substanțele narcotice – hașiș, ulterior, s-a deplasat cu substanțele narcotice în s. Stoicani, r-nul Soroca, unde s-a întîlnit cu persoana căruia urma să-i realizeze substanțele narcotice, fiind reținut de colaboratorii de poliție. Referitor la eroarea invocată prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod de procedură penală, Colegiul penal reține următoarele. Pct. 16) alin. (1) a art. 427 CPP poate fi invocat atunci cînd norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție în cauze similare. Acest temei este îndreptat spre unificarea practicii judiciare. Or, se menționează că la invocarea temeiului respectiv de drept, sarcina probațiunii îi revine recurentului, care prin exemple elocvente cu referire la cauze concrete, trebuie să demonstreze faptul că instanța de recurs în cauze similare a adoptat soluții contradictorii cu cele reținute în speță. Mai mult, se mai reține și faptul că, în spețe care pun problema divergenței de jurisprudență, rolul Curții nu este acela de a constata din oficiu asupra căror cauze s-a aplicat diferit normele de drept, ci acestea trebuie să fie indicate expres în textul recursului, pentru a fi supuse verificării. Totodată, în această ordine de idei este necesar de menționat că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat deja în jurisprudența sa, că simpla existență a unei abordări jurisprudențiale diferite, la nivelul instanțelor naționale, asupra unor spețe similare, nu implică în mod automat o violare a dreptului la un proces echitabil. De asemenea, Curtea a admis că o unificare a jurisprudenței naționale necesită o anumită perioadă de timp, astfel încât un interval rezonabil în care coexistă mai multe soluții jurisprudențiale asupra unor situații similare, este compatibil cu dreptul la un proces echitabil. Prin urmare, Colegiul conchide că motivarea recursului inculpatului prin prisma pct. 16) alin. (1) a art. 427 Cod de procedură penală se consideră necorespunzătoare potrivit cerințelor avute în vedere de legislator la stabilirea acestui temei de recurs. Reieșind din circumstanțele menționate, Colegiul penal conchide, asupra inadmisibilității recursurilor ordinare declarate, ca fiind vădit neîntemeiate. 14

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpatul Railean Alexandru și avocatul acestuia Vacari Veaceslav, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 martie 2015, în cauza penală în privința lui Railean Alexandru Anatoli, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, publicată integral la 06 august 2015. Președinte Petru Ursache Judecătorii Constantin Alerguș Vladimir Timofti 15