1ra-755/2015 — art.217-1 alin.3 lit.d Cod penal

1ra-755/2015 — art.217-1 alin.3 lit.d Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul 1ra-755/15

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

08 iulie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate

de inculpatul Railean Alexandru și avocatul acestuia Vacari Veaceslav, prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11

martie 2015, în cauza penală în privința lui

Railean Alexandru Anatoli,

născut la 06 martie 1985, originar și domiciliat pînă la

reținere în r-nul Soroca, s. Redi - Cereșnovăț.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

(instanța de fond);

(instanța de apel);

de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală legal executată.

C O N S T A T Ă :

în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, Railean Alexandru a

fost condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate legată de circulația substanțelor narcotice, psihotrope sau

analoagelor acestora pe un termen de 5 ani.

În baza art. 85, 87 Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa

aplicată i-a fost adăugată parțial partea neexecutată a pedepsei fixate prin

sentința Judecătoriei Soroca din 21 martie 2013, definitiv fiindu-i stabilită

pedeapsa de 3 ani 2 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis,

cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate legată de circulația substanțelor narcotice, psihotrope sau

analoagelor acestora pe un termen de 5 ani.

1

Alexandru la 04 aprilie 2013, găsind în apropierea penitenciarului nr. 6, or.

Soroca, un pachet de polietilenă și văzînd că în el se află substanțe narcotice,

ilegal, a păstrat pachetul în care se aflau 21 brichete formă dreptunghiulară de

masă solidă și culoare cafenie cu dimensiunile de aproximativ 100 x 65 x 13

mm fiecare, 19 brichete formă dreptunghiulară de masă solidă și culoare

cafeniu închise cu dimensiunile de aproximativ 89 x 60 x 15 mm fiecare și alte

2 bucăți de brichete.

Ulterior, tot la 04 aprilie 2013, intenționînd să ascundă acest pachet, l-a

plasat într-un rucsac pe care l-a transportat cu substanțele narcotice de la

domiciliul său din s. Redi Cereșnovăț, r-nul Soroca, la oprirea din s. Stoicani,

r-nul Soroca pe traseul M-2 Chișinău, unde, a fost reținut de către ofițerii de

investigații a crimelor grave IP Rîșcani, mun. Chișinău.

Potrivit raportului de expertiză nr. 1091 din 05.04.2013, s-a constatat că

masa vegetală alcătuită din două fragmente de brichete, 21 brichete de culoare

cafenie și 19 brichete de culoare cafeniu închise reprezintă hașiș, care se

atribuie la substanțele narcotice de origine vegetală, neutilizate în scopuri

medicale obținute artizanal din plante de cînepă. Masa totală a substanței

narcotice – hașiș, constituie 4027, 29 gr, care se consideră proporții deosebit de

mari, potrivit Hotărîrii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006.

A. și avocatul acestuia Vacari V. care au solicitat:

- procurorul, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Railean

A. să fie condamnat conform învinuirii aduse în baza art. 2171 alin. (4) lit.d)

Cod penal, la 10 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de circulația substanțelor

narcotice, psihotrope sau analoagelor acestora pe un termen de 5 ani. În baza

art. 85, 87 Cod penal, prin cumulul de sentințe, definitiv să-i fie stabilită

pedeapsa de 10 ani 2 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate legată de circulația substanțelor narcotice, psihotrope sau

analoagelor acestora pe un termen de 5 ani. Apelantul a menționat că atît în

cadrul urmăririi penale, cît și judecării cauzei au fost acumulate și examinate

probe ce confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute

2

de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal. Însă, instanța de fond nu a stabilit just

circumstanțele cauzei și incorect a recalificat acțiunile lui Railean A. în baza

art. 217 alin. (4) lit.b) Cod penal.

Declarațiile inculpatului precum că intenționa să ascundă substanțele

narcotice și nu avea scop de a le înstrăina nu corespund adevărului, acestea

fiind combătute prin declarațiile martorilor audiați în cadrul urmăririi penale

și anume declarațiile colaboratorilor de poliție care au declarat că s-au

deplasat în r-nul Soroca avînd informația precum că niște persoane

necunoscute lor propun spre realizare substanțe narcotice. În acest mod

declarațiile inculpatului nu corespund realității, deoarece colaboratorii de

poliție nu s-au deplasat întîmplător în r-nul Soroca, dar la informația pe care o

dețineau. Drept argument precum că Railean A. intenționa să realizeze

substanțele narcotice depistate asupra sa sunt confirmate și prin declarațiile

lui Gînga I. care a relatat că în momentul cînd inculpatul s-a urcat la verișorul

său Gînga S. în automobil, Railean A. i-a rugat să-l ducă pînă la traseul

Chișinău - Soroca din motiv că urma să se întîlnească cu niște persoane. De

asemenea, despre intenția inculpatului privind realizarea substanțelor ne

confirmă cantitatea, calitatea și modul de împachetare a acestora ridicate de la

ultimul, ori ce altceva poate să facă o persoană cu o asemenea cantitate de

substanțe narcotice în cazul în care nu este consumator de droguri. Anterior

inculpatul a mai fost atras la răspundere penală în baza art. 217 alin. (1) Cod

penal, faptă pentru care ultimul a fost sancționat cu amendă.

- inculpatul și avocatul, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei hotărîri, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blîndă, cu

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. Consideră că instanța de fond

incorect a aplicat prevederile art. 85 Cod penal, deoarece la data cînd a fost

pornită urmărirea penală 04.04.2013, sentința de condamnare în privința lui

Railean A. din 21.03.2013 nu intrase în vigoare, deoarece nu expirase termenul

de atac prevăzut de art. 402 CPP, prin urmare nu erau aplicabile prevederile

art. 85 Cod penal, dar cele ale art. 84 Cod penal.

La stabilirea pedepsei inculpatului instanța nu a ținut cont că unele

probe au fost obținute cu grave încălcări ale CPP, care potrivit art. 251 CPP

duc la nulitatea acestora și anume: la 04.04.2013 a fost pornită urmărirea

penală pe faptul depistării la persoane necunoscute din s. Stoicani, r-nul

Soroca a 21 bucăți de culoare cafenie și 19 bucăți de culoare neagră; din

3

comunicarea telefonică la IP Soroca reiesă că au fost reținute 3 persoane

necunoscute, la care au fost depistate 44 plastine asemănătoare cu hașiș; la

cercetarea la fața locului efectuate de OUP Rusnac Ig. se indică că au fost

depistate 21 bucăți de culoare cafenie și 19 bucăți de culoare neagră. Potrivit

raportului de expertiză nr. 1091 din 05.04.2013, au fost examinate – 21 brichete

cafenii, 19 brichete de culoare cafeniu închis și 2 fragmente de brichete, de

unde nu este clar ce obiecte au examinat experții, cele depistate la cercetarea

la fața locului și cele expediate pentru efectuarea expertizei sau alte obiecte,

reieșind din faptul că acestea fiind de diferite culori și mai apar încă 2

fragmente de brichete.

Inculpatul a menționat că instanța de fond la stabilirea pedepsei nu a

luat în considerație că a recunoscut vina, căindu-se sincer, fiind caracterizat

pozitiv la locul de trai, are la întreținere un copil minor și tatăl bolnav. Prin

urmare, aceste circumstanțe permit aplicarea unei pedepse mai blînde.

2015, au fost respinse, ca nefondate apelurile inculpatului și avocatului

acestuia Vacari V., admis apelul procurorului, casată sentința contestată și

pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

- Railean Alexandru a fost condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. d)

Cod penal, la 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau

exercita activități legate de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 5

ani. În temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa aplicată i-a fost inclusă

parțial pedeapsa neexecutată a sentinței Judecătoriei Soroca din 21 martie

2013, definitiv fiindu-i stabilită pedeapsa de 8 ani 1 lună închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții sau exercita activități legate de circulația substanțelor narcotice pe un

termen de 5 ani.

prelucrare, păstrare și transportare ilegală a substanțelor narcotice în scop de

înstrăinare, în proporții deosebit de mari, exprimate în următoarele:

Railean A. la 04.04.2013, ilegal, avînd scop de înstrăinare a substanțelor

narcotice, a confecționat 21 brichete formă dreptunghiulară de masă solidă și

culoare cafenie cu dimensiunile de aproximativ 100 x 65 x 13 mm fiecare, 19

brichete formă dreptunghiulară de masă solidă și culoare cafeniu închise cu

dimensiunile de aproximativ 89 x 60 x 15 mm fiecare și alte 2 bucăți de

4

brichete, pe care le-a pus într-un rucsac și intenționa să le realizeze. Tot la 04

aprilie 2013, aflîndu-se la oprirea din s. Stoicani, r-nul Soroca pe traseul M-2

Chișinău, avînd la el rucsacul în care se aflau substanțele narcotice, a fost

reținut de către ofițerii de investigații a crimelor grave IP Rîșcani, mun.

Chișinău.

Potrivit raportului de expertiză nr. 1091 din 05.04.2013, s-a constatat că

masa vegetală alcătuită din două fragmente de brichete, 21 brichete de culoare

cafenie și 19 brichete de culoare cafeniu închise reprezintă hașiș, care se

atribuie la substanțele narcotice de origine vegetală, neutilizate în scopuri

medicale obținute artizanal din plante de cînepă. Masa totală a substanței

narcotice – hașiș, constituie 4027, 29 gr, care se consideră proporții deosebit de

mari, hașiș în cantitate de la 50, 0 g. și mai mult, potrivit Hotărîrii Guvernului

nr. 79 din 23 ianuarie 2006.

Instanța de apel a conchis că instanța de fond nu a examinat toate

probele în ansamblu conform art. 101 alin. (1) Cod penal și incorect a apreciat

probele acuzării, astfel ilegal a reîncadrat acțiunile inculpatului în baza art.

217 alin. (4) lit. b) Cod penal, odată ce asupra inculpatului au fost depistate

substanțele narcotice în proporții deosebit de mari, el nefiind la evidența

medicului narcolog, respectiv nu era consumator de droguri, fapte ce în

cumul permiteau de a trezi bănuieli rezonabile privind intenția inculpatului

de a înstrăina aceste substanțe.

Cît privește poziția inculpatului, precum că el nu a avut intenția de

înstrăinare a substanțelor narcotice, instanța a apreciat ca fiind o metodă de

eschivare de la răspundere penală pentru fapta comisă.

Totalitatea probelor cercetate atît în instanța de fond, cît și cea de apel

demonstrează viceversa. Declarațiile inculpatului fiind combătute prin

declarațiile martorilor care fiind colaboratori de poliție au confirmat că nu

întîmplător s-au deplasat în r-nul Soroca, dar la informația pe care o dețineau

despre realizarea substanțelor narcotice. De asemenea declarațiile martorului

Gînga I. referitor la faptul relatării de către inculpat că plecînd pe traseul

Chișinău – Soroca intenționa să se întîlnească cu o persoană.

La fel, instanța a apreciat critic declarațiile inculpatului Railean A.

referitor la faptul că el intenționa să ascundă substanțele narcotice din frică ca

ele să nu fie depistate la domiciliul său, fiindcă inculpatul nu a întreprins

careva măsuri de nimicire a acestora, dar s-a deplasat cu ele în altă localitate.

5

Acest fapt confirmînd încă odată intenția inculpatului privind realizarea

substanțelor narcotoce. Mai mult că aceasta se demonstrează și prin

cantitatea, calitatea și modul de împachetare a lor.

În ce privește apelul inculpatului și avocatului în numele acestuia

privind aplicarea unei pedepse mai blînde, instanța l-a considerat ca nefondat,

fiind în contradicție cu circumstanțele de fapt stabilite.

Totodată, la stabilirea pedepsei inculpatului, instanța a ținut cont de

scopul pedepsei penale întru restabilirea echității sociale, corectarea

inculpatului și prevenirea de noi infracțiuni, de criteriile generale de

individualizare a pedepsei penale, de gravitatea infracțiunii săvîrșite, care

face parte din categoria celor deosebit de grave, urmările prejudiciabile, de

persoana celui vinovat, care anterior a fost condamnat pentru infracțiuni

similare, de circumstanțele cauzei care atenuiază sau agravează răspunderea,

considerînd că reeducarea și corectarea lui Railean A. este posibilă numai prin

aplicarea pedepsei cu închisoare, ținînd cont de prevederile art. 84 alin. (4)

Cod penal.

inculpatul Railean Alexandru și avocatul acestuia Vacari Veaceslav, care au

solicitat:

- inculpatul, invocînd temeiul de drept prevăzut la art. 427 alin. (1) pct.

12), 16) Cod de procedură penală solicită, casarea deciziei contestate,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunile sale să

fie reîncadrate în prevederile art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal cu stabilirea

unei pedepse non privative de libertate.

Consideră că instanța de apel nu a luat în considerație prevederile

Hotărîrii Plenului CSJ nr. 2 din 26.12.2011 „Cu privire la practica judiciară de

aplicare a legislației penale ce reglementează circulația substanțelor narcotice,

psihotrope sau a analoagelor lor și a precursorilor”, potrivit căruia „Instanțele

de judecată urmează să țină seama de faptul că art. 217 Cod penal, spre

deosebire de art.2171 Cod penal, stabilește responsabilitatea pentru semănatul

sau cultivarea ilegală a plantelor care conțin substanțe narcotice sau

psihotrope, pentru prelucrarea sau utilizarea a astfel de plante, precum și

pentru producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea,

transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea substanțelor

narcotice, psihotrope sau a analoagelor acestora, săvîrșite în proporții mari

6

sau deosebit de mari, fără scop de înstrăinare. De aceea, în acest articol nu se

menționează nimic despre înstrăinarea substanțelor narcotice.

De asemenea în pct. 4) alin. (12) al Hotărîrii nominalizate este stipulat

că, păstrarea de substanțe narcotice, psihotrope sau analoage ale acestora

înseamnă orice acțiune premeditată legată de aflarea ilicită a acestor substanțe

în posesia celui vinovat (păstrarea asupra sa, în încăperi, în locuri special

adaptate, în ascunzișuri, în mijloace de transport, propuse pentru depozitare

temporară etc.). Totodată, nu are importanță cît timp persoana păstrează ilicit

aceste substanțe, infracțiunea avînd un caracter continuu. Păstrarea

substanțelor respective este o continuare firească a procurării sau a preparării

(uneori și a transportării, expedierii etc.)

Distribuirea de substanțe narcotice, psihotrope sau analoage ale lor se

consideră activitatea orientată spre împărțirea, repartizarea acestora în mai

multe locuri sau mai multor persoane, care urmează, la rîndul lor, să le

înstrăineze efectiv. Momentul de consumare a infracțiunii urmează a fi

considerat momentul trecerii substanțelor în stăpînirea persoanei care

urmează să le înstrăineze, iar înstrăinarea ilegală de plante care conțin

substanțe narcotice sau psihotrope ori de substanțe narcotice, psihotrope sau

analoage ale acestora reprezintă orice acțiune în urma căreia posesor al

substanțelor respective devine o altă persoană (vînzare, donare, schimb,

achitare a datoriei, dare cu împrumut etc.). Intenția de a înstrăina substanțele

menționate reprezintă dorința, planul unei persoane care declanșează acțiuni

în acest sens, cum ar fi: procurarea, prepararea, păstrarea, transportarea

acestora, plasarea într-un ambalaj comod pentru înstrăinare sau încheierea

unei înțelegeri corespunzătoare cu consumatorul etc. Acțiunile

intermediarului îndreptate spre înstrăinarea sau procurarea substanțelor

respective urmează a fi calificate drept participație la înstrăinarea sau

procurarea acestora, în funcție de faptul în interesele cui (ale vînzătorului sau

ale cumpărătorului) el acționează (art.42 Cod penal). Înstrăinarea ilegală de

substanțe narcotice, psihotrope sau analoage ale lor se consideră infracțiune

consumată în momentul primirii acestor substanțe de către o altă persoană.

Railean A. nu a avut intenția de a înstrăina substanțele narcotice, nu a

primit careva mijloace bănești pentru acestea și nu a avut loc transmiterea

substanțelor narcotice unor alte persoane, nici măcar nu a propus unor

persoane să primească substanțele narcotice. Cele nominalizate fiind

7

confirmate prin declarațiile sale și ale martorilor Tverdohleb A., Bichir A.,

Stavița S., Țurcan V., Untilă P., Cicala A. Gînga I., Gînga S. În materialele

cauzei nu există nici un document, probă sau martor care ar indica că el a avut

intenția de a vinde droguri, a vîndut sau a promis spre vînzare.

La fel, instanța nu a luat în considerație faptul că conform prevederilor

art. 3641 alin. (8) CPP, inculpatul care a recunoscut săvîrșirea faptelor indicate

în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate

în faza de urmărire penală beneficiază cu o treime a limitelor de pedeapsă

prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, menționînd repetat

circumstanțele atenuante care le-a invocat în cererea de apel.

- avocatul, care a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu

menținerea sentinței. În argumentarea recursului a menționat că instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și faptei

săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Instanța de fond urma să respingă cererea inculpatului privind

examinarea cauzei în procedură simplificată, deoarece acesta nu recunoaște

faptele indicate în rechizitoriu, iar cererea fiind scrisă de altă persoană, a

semnat-o fiind dus în eroare cu promisiunile că dacă semnează o astfel de

cerere, instanța îi va aplica o pedeapsă non privativă de libertate.

În cadrul ședinței instanței de apel au fost audiați martorii colaboratorii

operativi, care au confirmat cu certitudine că Railean A. nu a avut intenția de

a realiza substanțele narcotice, însă instanța a ignorat aceste declarații. Prin

urmare, instanța de fond corect a examinat toate probele și a reîncadrat

acțiunile inculpatului în baza art. 217 alin. (4) lit.b) Cod penal.

procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra

recursurilor ordinare declarate de inculpat și avocatul acestuia, solicitînd

inadmisibilitatea recursurilor declarate, ca fiind vădit neîntemeiate, pe motiv

că recurenții solicită reaprecierea probelor, temei ce nu se regăsește în

prevederile normei art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, iar pedeapsa a

fost stabilită inculpatului în limitele sancțiunii articolului incriminat.

8

declarate, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal

dispune inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit

neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres în art. 427 CPP, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a

agrava situația condamnatului. Or, art. 427 alin.(1) CPP, prevede că hotărîrile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit textului recursurilor declarate de inculpatul Railean A. și

avocatul acestuia Vacari V., autorii invocă ca temei de casare a deciziei

instanței de apel pct. 6), 12) și 16) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

care stipulează că:

- hotărîrea instanței de apel conține o eroare de drept atunci cînd nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă

de fapt, care a afectat soluția instanței;

- cînd faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de

aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție.

Colegiul penal constată că, motivele invocate de recurenți nu și-au găsit

confirmare la examinarea recursurilor menționate, nefiind stabilite

presupusele erori de drept invocate de autori.

Avocatul Vacari V. în numele inculpatului a făcut referire la pct. 6) alin.

(1) al art. 427 Cod de procedură penală, indicînd că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, însă fără a-și argumenta motivul

9

invocat.

Din textul deciziei atacate, Colegiul penal constată că instanța de apel a

motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la

respingerea apelurilor declarate de inculpat și avocat și admiterea apelului

acuzatorul de stat, or, decizia instanței de apel corespunde tuturor

prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată.

Mai mult ca atît, din materialele dosarului rezultă că instanța de apel, la

examinarea cauzei a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 27, 99 -

101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele

administrate, le-a verificat minuțios, dîndu-le o apreciere justă prin prisma

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, care coroborate în

ansamblu au confirmat vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii

prevăzute în art. 2171 alin.(4) lit.d) Cod penal.

Astfel, sub aspectul situației de “neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se

înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile

acestuia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură

penală, instanța de apel, judecînd apelul, a verificat legalitatea și temeinicia

hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, celor cercetate

în cadrul ședinței instanței de apel, a audiat martorii Bichir A., Țurcan V.,

Stavița S., Gînga I., inculpatul Railean A., care a explicat cum a depistat un

pachet în care se afla substanțe narcotice, dorind să le arunce, nimicească,

ulterior a hotărît să le ascundă însă nu acasă. A relatat împrejurările pînă cînd

a fost reținut de către colaboratorii de poliție, și actele cauzei: - rapoartele din

04.04.2013, - comunicarea telefonică R-2, cu nr. 1741 din 04.04.2013, - procesul-

verbal de cercetare la fața locului din 04.04.2013 și planșa fotografică, potrivit căruia

la stația de autobuze amplasată pe marginea traseului Soroca-Chișinău, la

intersecția drumului ce duce spre s. Stoicani, a fost reținut Railean A. unde

asupra lui au fost depistate substanțele narcotice, - raportul ofițerului superior de

investigații al BCG a IP Rîșcani, mun. Chișinău, Bichir A., care a înregistrat

informația în R-2 al IP Rîșcani, precum că persoane necunoscute din Soroca

propun spre realizare o cantitate mare de hașiș, aproximativ 6 kg la prețul de

20 000 euro, - raportul de expertiză nr. 1091 din 05.04.2013, potrivit căruia masa

vegetală alcătuită din două fragmente de brichete din punga de culoare

10

galbenă, cît și cele 21 de brichete de culoare cafenie și 19 brichete de culoare

cageniu-închise ridicate de la cet. Railean A., reprezintă hașiș. Hașișul se

atribuie la substanțele narcotice de origine vegetală, neutilizate în scopuri

medicale obținute artizanal din plantele de cînepă. Masa totală a substanței

narcotice – hașiș, constituie 4027,29 grame, - ordonanța de recunoaștere și anexare

a substanței narcotice în calitate de corp delict din 10.04.2013, - procesul-verbal de

confruntare din 17.06.2013 între învinuitul Railean A. și martorul Bichir A.,

unde Railean A. a refuzat de a participa la confruntare, comunicînd că susține

declarațiile depuse anterior, - cererea inculpatului Railean A. din 26.09.2013, prin

care a recunoscut integral săvîrșirea faptei indicate în rechizitoriu, solicitînd

ca să fie examinată cauza în baza probelor administrate la faza de urmărire

penală, însă nu este de acord cu calificarea acțiunilor sale, deoarece nu a avut

intenția de a înstrăina substanțele narcotice, probe, pe care le-a apreciat în

mod obiectiv, ce au confirmat vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art. 217 1 alin. (4) lit. d) Cod penal.

Astfel, instanța de apel a făcut o analiză completă tuturor probelor

administrate, stabilind corect vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii

imputate și încadrarea juridical a faptei.

După cum rezultă din conținutul recursurilor, autorii nu sunt de acord

cu condamnarea lui A. Railean în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal,

considerînd că acțiunile lui corect urmau a fi încadrate în baza art.217 alin.(4)

lit. b) Cod penal, deoarece nu s-a constatat intenția acestuia de a înstrăina

substanțele narcotice depistate. Argumentele recurenților în acest sens nu pot

fi reținute, deoarece acțiunile inculpatului corect au fost calificate ca păstrarea

și transportarea ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, în

proporții deosebit de mari.

Instanța de recurs consideră neîntemeiat argumentul inculpatului și

avocatului acestuia, precum că acțiunile lui Railean A. nu întrunesc

elementele infracțiunii imputate, deoarece situația de fapt a fost stabilită de

instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator

administrat și, ca urmare, a fost stabilită o corectă determinare și constatare

juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvîrșite de

inculpat și semnele componenței de infracțiune prevăzute de art.2171 alin.(4)

lit. d) Cod penal. Nerecunoașterea de către inculpat a scopului de înstrăinare

a substanțelor narcotice, nu generează reîncadrarea acțiunilor acestuia în

11

componența altei norme penale solicitate, de vreme ce în cursul judecării

cauzei au fost prezentate probe care înlătură dubiul judiciar și dovedesc

incontestabil legătura cauzală între fapta comisă, acțiunile inculpatului și

intenția acestuia.

Afirmația recurenților, precum că instanța de apel incorect a apreciat

probele cauzei, nu pot fi reținute ca temei de admitere a recursurilor, deoarece

ca probe, acestea au fost administrate cu respectarea procedurii penale,

verificate și apreciate de către instanță la modul cuvenit.

Mai mult că, aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de

către instanțele de fond și de apel și nu poate constitui temei pentru recurs, cu

excepția cazurilor cînd instanțele menționate, la aprecierea probelor au admis

încălcarea anumitor prevederi ale legii procesuale penale, ce a condiționat

comiterea unor erori grave de drept, iar dezacordul unei părți cu aprecierea

probelor de către instanțe nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare

a unei hotărîri de condamnare sau de achitare.

În recursuri se mai invocă ca temei de casare a hotărîrii judecătorești și

pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală – faptelor săvîrșite li s-a dat o

încadrare juridică greșită, însă Colegiul penal conchide că temeiul dat nu

persistă în cauză, deoarece instanța de apel nu a făcut o altă încadrare juridică

a faptelor comise de către Railean A. decît cea în baza căruia acesta a fost pus

sub învinuire.

Toate probele prezentate și cercetate în mod legal au indicat la

confirmarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunilor ce i se impută,

iar temei pentru casarea hotărîrii judecătorești lipsesc.

Colegiul penal menționează că, potrivit recomandărilor Hotărîrii

explicative a Plenului CSJ din 26.12.2011, nr. 2 „Cu privire la practica judiciară de

aplicare a legislației penale ce reglementează circulația substanțelor narcotice,

psihotrope sau a analoagelor lor și a precursorilor”, înstrăinarea ilegală de plante

care conțin substanțe narcotice sau psihotrope ori de substanțe narcotice,

psihotrope sau analoage ale acestora reprezintă orice acțiune în urma căreia

posesor al substanțelor respective devine o altă persoană, prin diferite metode

(vînzare, donare, schimb, achitare a datoriei, dare cu împrumut etc.).

Intenția de a înstrăina substanțele menționate, reprezintă dorința,

planul unei persoane care declanșează acțiuni în acest sens, cum ar fi:

procurarea, păstrarea, transportarea acestora, plasarea într-un ambalaj comod

12

pentru înstrăinare sau încheierea unei înțelegeri corespunzătoare cu

consumatorul.

Înstrăinarea ilegală de substanțe narcotice, psihotrope sau analoage ale

lor se consideră infracțiune consumată în momentul primirii acestor substanțe

de către o altă persoană.

Despre prezența scopului de înstrăinare pot mărturisi, în prezența unor

temeiuri suficiente: numărul mare de plante care conțin substanțe narcotice

sau psihotrope; existența unei înțelegeri cu cei care urmează să procure astfel

de plante etc.

Instanța de recurs reține că, probele administrate de către organul de

urmărire penală și cercetate în ședințele instanței de apel demonstrează cu

certitudine vinovăția inculpatului Railean A. în săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, deoarece din declarațiile

martorilor Gînga I., Gînga S. rezultă că aceștia întîlnindu-se cu Railean A.,

ultimul le-a comunicat că pleacă în s. Stoicani, pentru a se întîlni cu niște

persoane, acesta avînd cu el substanțele narcotice. Mai mult ca atît, intenția

inculpatului de a realiza substanțele narcotice este confirmată și prin

declarațiile colaboratorilor de poliție, care au declarat că nu s-au deplasat în r-

nul Soroca întîmplător, ci numai la informația pe care o dețineau privind

realizarea substanțelor narcotice.

Colegiul penal consideră că instanța de apel corect și motivat a apreciat

critic declarațiile inculpatului Railean A., precum că acesta intenționa să

ascundă substanțele narcotice din frică că ele să nu fie depistate la domiciliu.

În această ordine de idei, instanța menționează că este elocventă motivarea

instanței de apel, care a conchis că inculpatul nu a întreprins careva măsuri de

nimicire a acestora, avînd suficient timp, dar s-a deplasat cu ele în altă

localitate. Cantitatea de substanțe narcotice (proporții deosebit de mari)

depistate la inculpat, modul în care au fost împachetate, perioada de timp în

care substanțele narcotice au fost păstrate la Railean A. demonstrează

incontestabil scopul acestuia de a le realiza.

Faptul că inculpatul nu se află la evidența medicului narcolog ca

consumator de droguri nu poate proba faptul că acesta nu a avut intenția de

realizare.

Astfel, în urma cercetării și verificării materialului probator al cauzei

penale, instanța de apel corect a încadrat acțiunile inculpatului conform

13

învinuirii înaintate, odată ce s-a demonstrat faptul că inculpatul a întreprins

măsurile pentru înstrăinarea substanțelor narcotice depistate la el, prin faptul

că pe parcursul a două săptămîni Railean S. a păstrat la domiciliul său

pachetul în care se aflau substanțele narcotice – hașiș, ulterior, s-a deplasat cu

substanțele narcotice în s. Stoicani, r-nul Soroca, unde s-a întîlnit cu persoana

căruia urma să-i realizeze substanțele narcotice, fiind reținut de colaboratorii

de poliție.

Referitor la eroarea invocată prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod

de procedură penală, Colegiul penal reține următoarele.

Pct. 16) alin. (1) a art. 427 CPP poate fi invocat atunci cînd norma de

drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de aplicare a

aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție în cauze

similare. Acest temei este îndreptat spre unificarea practicii judiciare.

Or, se menționează că la invocarea temeiului respectiv de drept, sarcina

probațiunii îi revine recurentului, care prin exemple elocvente cu referire la

cauze concrete, trebuie să demonstreze faptul că instanța de recurs în cauze

similare a adoptat soluții contradictorii cu cele reținute în speță.

Mai mult, se mai reține și faptul că, în spețe care pun problema

divergenței de jurisprudență, rolul Curții nu este acela de a constata din

oficiu asupra căror cauze s-a aplicat diferit normele de drept, ci acestea

trebuie să fie indicate expres în textul recursului, pentru a fi supuse verificării.

Totodată, în această ordine de idei este necesar de menționat că Curtea

Europeană a Drepturilor Omului a statuat deja în jurisprudența sa, că simpla

existență a unei abordări jurisprudențiale diferite, la nivelul instanțelor

naționale, asupra unor spețe similare, nu implică în mod automat o violare a

dreptului la un proces echitabil. De asemenea, Curtea a admis că o unificare a

jurisprudenței naționale necesită o anumită perioadă de timp, astfel încât un

interval rezonabil în care coexistă mai multe soluții jurisprudențiale asupra

unor situații similare, este compatibil cu dreptul la un proces echitabil.

Prin urmare, Colegiul conchide că motivarea recursului inculpatului

prin prisma pct. 16) alin. (1) a art. 427 Cod de procedură penală se consideră

necorespunzătoare potrivit cerințelor avute în vedere de legislator la stabilirea

acestui temei de recurs.

Reieșind din circumstanțele menționate, Colegiul penal conchide,

asupra inadmisibilității recursurilor ordinare declarate, ca fiind vădit

neîntemeiate.

14

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpatul Railean

Alexandru și avocatul acestuia Vacari Veaceslav, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 martie 2015, în cauza penală în

privința lui Railean Alexandru Anatoli, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 06 august 2015.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

15