1ra-748/2015 — art.287 alin.2 lit.b Cod penal

1ra-748/2015 — art.287 alin.2 lit.b Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul 1ra-748/15

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

08 iulie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate

de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Vasile

Bolduratu și de inculpatul Pogor Nicolae, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 01 octombrie 2014 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2015, în cauza

penală în privința lui

Untilă Vasile Vasile,

născut la 28 decembrie 1992, originar și domiciliat în

mun. Chișinău, str. Haltei 21/1, ap. 36,

și

Pogor Nicolae Iurie,

născut la 22 mai 1992, originar din r-nul Ialoveni, s.

Văsieni, domiciliat în mun. Chișinău, str. Teodorovici

10/2, ap. 36.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

(instanța de fond);

(instanța de apel);

de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală legal executată.

C O N S T A T Ă :

2014, au fost condamnați:

- Untilă Vasile și Pogor Nicolae în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal,

la 2 ani închisoare, fiecare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedeapsei stabilite a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani, fiecăruia.

1

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată a fost admisă parțial și s-a

dispus încasarea în mod solidar de la Ababii D., Untilă V. și Pogor N. în

folosul lui Pîrțac Gh. prejudiciul material în sumă de 9699, 90 lei, în mod

solidar a prejudiciului moral în mărime de 35000 lei și cheltuielile suportate în

cadrul procesului penal de 5597, 04 lei.

Prin aceiași sentință a fost condamnat și Ababii Denis în privința căruia

cauza nu se examinează.

Vasile, Pogor Nicolae și Ababii Denis, la 05 noiembrie 2012, aproximativ la

ora 0300, în apropierea clubului de noapte „City” din str. 31 august, mun.

Chișinău, prin participație simplă, din intenții huliganice fără careva motive,

încălcînd grosolan ordinea publică însoțită de aplicarea violenței asupra

persoanelor și cu amenințarea aplicării unei asemenea violențe, manifestînd

obrăznicie deosebită, prin uzul cuvintelor necenzurate, strigătelor și

amenințărilor în adresa lui Pîrțac Gh., s-au apropiat de acesta și intenționat,

folosind expresii injurioase, manifestînd un comportament batjocoritor, i-au

aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele în regiunea capului,

cauzîndu-i potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 3179 din 23

noiembrie 2012, vătămări corporale ușoare care au condiționat o deregare a

sănătății de scurtă durată.

Mazarenco G. în numele părții vătămate Pîrțac Gh., inculpații Untilă Vasile,

Pogor Nicolae și avocații acestora Untilă V. și Dudulica L., care au solicitat:

- procurorul, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

hotărîri, prin care Untilă Vasile și Pogor Nicolae să fie condamnați conform

învinuirii aduse în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 1 an închisoare, în

penitenciar de tip semiînchis, fiecare.

Instanța de fond nu a luat în considerație gravitatea infracțiunii comise,

motivul și scopul comiterii, persoana celor vinovați și prin urmare

neîntemeiat a aplicat în privința lui Untilă V. și Pogor N. prevederile art. 90

Cod penal, aplicîndu-i o pedeapsă prea blîndă în raport cu pericolul social al

infracțiunii comise.

Mai mult ca atît, instanța urma să țină seama de faptul că inculpații au

comis fapta incriminată, dîndu-și seama de consecințele ce urmau să survină,

aflîndu-se într-un loc public, în apropierea străzii unde circulau automobile și

2

persoane. Inculpații nu au recunoscut vina în comiterea infracțiunii

incriminate nici în momentul pornirii urmăririi penale, cît și ulterior pe

parcursul cercetării judecătorești, astfel scopul educativ al pedepsei nu va fi

atins, or pedeapsa aplicată lor nu este proporțională în raport cu fapta pe care

au comis-o.

- avocatul Mazarenco Grigorii în numele părții vătămate, care a

solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care

inculpaților să le fie aplicată o pedeapsă mai aspră, cu admiterea acțiunii

civile și încasarea de la inculpați a prejudiciului moral în mărime de 75 000 lei.

A invocat că instanța de fond nu a individualizat pedeapsa în raport cu

fiecare inculpat, or nu poate fi stabilită aceeași pedeapsă pentru inculpații care

au recunoscut vina ca - Ababii D. și pentru cei care nu au recunoscut-o, Untilă

V. și Pogor N. Mai mult că ultimii, nu au conștientizat acțiunile prejudiciabile,

nu au manifestat căința, corespunzător nu poate fi vorba de careva tendințe

de corectare. Consideră că pedeapsa cu suspendare executării pe un termen

de probă pentru Untilă V. și Pogor N. , chiar și dacă aceștia nu au antecedente

penale echivalează cu inexistența pedepsei.

Referitor la latura civilă a menționat că partea vătămată era angajat,

avînd contract de muncă în Regatul Belgiei, în calitate de expeditor, în cadrul

unei companii internaționale de transport. Din octombrie pînă în luna

noiembrie 2012 a revenit în R. Moldova, fiind în concediu, după care urma să

revină la muncă, fiind asigurat cu bilet retur la avion. Însă, după producerea

atacului huliganic, a fost internat în spital, urmînd tratament medical, ulterior

fiind concediat. Astfel, fapta comisă de inculpați a cauzat pierderea locului de

muncă pentru el, respectiv și pierderea surselor de venit pentru membrii

familiei. La fel, părții vătămate i-a fost cauzat prejudiciul estetic, manifestat

prin distrugerea danturii, impunerea la intervenții estetice de implant, care nu

pot fi realizate din lipsa locului de muncă și surselor financiare. Aceste

circumstanțe au cauzat suferințe psihice, or au creat repulsie, sentimente de

nedreptate, decepție.

- inculpații și avocatul Untilă V., casarea acesteia, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărîri, cu stabilirea unei pedepse sub formă de

amendă, menționînd circumstanțe atenuante în privința lor. Totodată,

avocatul Untilă V. a invocat că prejudiciul moral încasat prin sentință este

prea mare, din care considerente solicită reducerea acestuia.

3

- avocatul Dudulica L. în numele inculpaților, casarea sentinței și

pronunțarea unei hotărîri de achitare. În argumentarea apelului a invocat că

probele examinate în instanța de judecată nu demonstrează vinovăția lui

Untilă V. și Pogor N. în cele incriminate. Inculpații nu recunosc vinovăția,

deoarece nu au comis nici o încălcare, iar toate faptele și evenimentele

descrise în rechizitoriu fiind în limitele legii și nu cad sub incidența legii

penale. Inculpații au menționat că conflictul s-a iscat între Pîrțac Gh. și Ababii

D., iar aceștia încercau să-i despartă. Consideră că declarațiile părții vătămate

nu pot fi puse la baza sentinței, deoarece nu a fost audiat în ședința de

judecată.

aprilie 2015, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de procuror,

inculpații Untilă V., Pogor N. și avocații acestora Untilă Vasile și Dudulica L.,

admis parțial apelul declarat de avocatul Mazarenco G. în numele părții

vătămate Pîrțac Gh., casată parțial sentința în latura civilă, în partea

prejudiciului moral și pronunțată o nouă hotărîre.

S-a încasat de la inculpații Ababii D., Untilă V., Pogor N. în beneficiul

lui Pîrțac Gh. prejudiciul moral în sumă de 12 000 lei de la fiecare.

În rest, sentința a fost menținută.

corectă probelor și circumstanțelor pe dosar, a apreciat probele cauzei din

punctul de vedere a utilității și veridicității lor, corect ajungînd la concluzia

de vinovăție a inculpaților Untilă Vasile, Pogor Nicolae în săvîrșirea

infracțiunii incriminate.

De asemenea, instanța a conchis că instanța de fond corect a ajuns la

concluzia că declarațiile inculpaților nu pot fi reținute, or acestea au fost

contradictorii de la o etapă procesuală la alta și este evident tendința

inculpaților de a se acoperi reciproc, mai mult că în ședința instanței de apel

toți inculpații au recunoscut fapta incriminată, precum și faptul că i-au

aplicat lovituri părții vătămate Pîrțac Gh.

Astfel, fapta de huliganism constatată inculpaților Ababii D., Untilă V.

și Pogor N. inițiată sub un pretext neînsemnat – un schimb de replici și

cuvinte necenzurate dintre inculpați și partea vătămată, a servit motivul și a

generat intenția de răfuială cu victima, materializată prin desconsiderarea

deplină a ordinii publice, demonstrarea neobrazată, grosolană și neglijentă a

4

obrăzniciei, comportarea botjocoritoare și înjosirea onoarei și demnității

umane, aplicarea violenței prin lovituri și bătaie ceea ce denotă lipsa

evidentă de respect față de partea vătămată, față de agenții de pază –

martorii oculari Enachi D., Babici P. și Teslaru R., alte persoane prezente la

altercația provocată de inculpați, de societate și de normele etice general

acceptate.

În acest sens, instanța a apreciat critic argumentele invocate de avocatul

Dudulica L. precum că lipsește temeiul real – fapta prejudiciabilă săvîrșită și,

respectiv, temeiul juridic – componența infracțiunii, iar instanța de fond dînd

o apreciere eronată probelor, deoarece nu există nici un temei de achitare al

inculpaților, cu atît mai mult că în cadrul ședinței instanței de apel toți trei

inculpați au recunoscut vina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (2) lit. b) Cod penal.

La stabilirea pedepsei instanța de fond a ținut cont de toate

circumstanțele cauzei, de prevederile art. 61, 75 Cod penal, de persoana

inculpaților, care nu au antecedente penale, sunt tineri, lipsa intenției

înlăturării consecințelor faptelor prejudiciabile.

Astfel, Colegiul penal a menționat că instanța de fond corect a stabilit

că nu este rațional ca inculpații să execute pedeapsa închisorii dispunînd

aplicarea art. 90 Cod penal, suspendarea condiționată a executării pedepsei,

or condamnarea reală la pedeapsă privativă de libertate, ar crea repulsie față

de societate, corespunzător aceasta nu-și poate atinge scopul de corectare și

reeducare.

Instanța a menționat că urmează a fi respinse argumentele acuzatorului

de stat precum că pedeapsa aplicată inculpaților Untilă V. și Pogor N. este

prea blîndă, care nu-și va atinge scopul, menționînd în acest sens prevederile

pct. 4 din Hotărîrea explicativă a CSJ nr. 8 din 11.11.2013 “Cu privire la unele

chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale”, că o pedeapsă mai aspră,

din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvîrșirea infracțiunii, se

stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blîndă, din numărul celor

menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Astfel, pedeapsa de 1 an închisoare, solicitată de procuror, instanța a

considerat că este exagerat de aspră, stabilind că cea numită de instanța de

fond (2 ani închisoare, iar în temeiul art. 90 Cod penal, a fost suspendată

condiționat pe un termen de probă de 2 ani) își va atinge scopul de restabilire

5

a echității sociale, de corectare a condamnatului, precum și de prevenire a

săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și altor

persoane.

La fel, instanța a conchis ca neîntemeiate argumentele declarate de

inculpați și avocatul Untilă V. în numele acestora referitor la stabilirea unei

pedepse sub formă de amendă, menționînd că instanța de fond a

individualizat în mod corespunzător pedeapsa, ținînd cont de criteriile legale

de stabilire a pedepsei, prin urmare solicitările apelanților nu are nici un

temei.

Referitor la acțiunea civilă, instanța a conchis, că instanța de fond

neîntemeiat a încasat în mod solidar de la inculpați prejudiciul moral în

sumă de 35 000 lei, deoarece legislația civilă nu prevede încasarea

prejudiciului moral în mod solidar de la debitori, solidaritatea răspunderii

civile este prevăzută numai în cazul încasării prejudiciului material nu și

moral, din care considerente instanța de apel a dispus încasarea sumelor

concrete de la fiecare inculpați cu titlu de prejudiciul moral.

Cu referire la solicitarea avocatului Mazarenco Gr. cu privire la

aplicarea unei pedepse mai aspre în privința inculpaților, instanța a reiterat

argumentele expuse mai sus vis-a-vis de echitatea pedepsei stabilite de către

instanța de fond, respingînd argumentele invocate.

și inculpatul Pogor N., care au solicitat:

- procurorul, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) CPP,

solicită casarea hotărîrilor judecătorești, cu excluderea art. 90 Cod penal în

privința inculpaților Untilă V. și Pogor N. În argumentarea cerințelor

recurentul menționează faptul că instanțele ierarhic inferioare la aplicarea

pedepsei nu au ținut cont de criteriile generale de individualizare a acesteia

stabilite de Codul penal, precum și de faptul că inculpații Untilă V. și Pogor

N. au comis o infracțiune mai puțin gravă, aplicîndu-i intenționat părții

vătămate Pîrțac Gh. multiple lovituri cu pumnii și picioarele în regiunea

capului, vina în comiterea infracțiunii în cadrul urmăririi penale și cercetării

judecătorești în instanța de fond nu au recunoscut-o, paguba materială și

morală cauzată victimei nu au restituit-o.

- inculpatul Pogor N., care a solicitat casarea hotărîrilor judecătorești și

pronunțarea unei hotărîri cu stabilirea unei pedepsei sub formă de amendă,

6

totodată să fie micșorat cuantumul acțiunii civile. A menționat că el este fără

antecedente penale, activează neoficial, este caracterizat pozitiv la locul de

trai, dorește să-și întemeieze o familie și să plece peste hotare la serviciu.

Deoarace, sancțiunea art. 287 Cod penal prevede și alte categorii de pedeapsă,

aplicarea pedepsei închisorii cu suspendarea executării acesteia ar putea să se

răsfrîngă negativ asupra personalității sale. Astfel, solicită să-i fie stabilită

pedeapsa amenzii. Totodată consideră că prejudiciul moral și material este

prea mare pentru el.

declarate, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal

dispune inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente.

Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

În conformitate cu art. 432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Potrivit textului recursurilor, procurorul invocă temei de casare a

deciziei instanței de apel pct. 10) alin. (1) art.427 Cod de procedură penală,

însă necătînd la faptul că inculpatul Pogor N. nu a făcut trimitere la vre-un

temei de drept concret din cele stipulate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, Colegiul reține că, argumentele invocate se cuprind în temeiul pentru

recurs prevăzut la art. 427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, cînd s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Colegiul penal constată că, motivele invocate de autorii recursurilor nu

sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi

temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de

apel.

Totodată, Colegiul reține că recurenții nu sunt de acord cu pedeapsa

stabilită, și anume - acuzatorul de stat, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod

penal - suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii aplicată lui

Untilă V. și Pogor N. pe termen de probă, iar inculpatul Pogor N. - solicită o

pedeapsă sub formă de amendă.

7

În acest sens, instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Lui Untilă Vasile și Pogor Nicolae în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal, le-a fost stabilită pedeapsa de 2 ani închisoare, fiecăruia, executarea

pedepsei fiind suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani.

Pedeapsa penală, potrivit art. 61 Cod penal, este o măsură de

constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului,

care are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia, precum și

prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni din partea condamnaților, cît și a altor

persoane. Or, ca măsură de constrîngere, pedeapsa are pe lîngă scopul său

represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul

făptuitorului.

Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie

individualizată în așa fel, încît inculpatul să se convingă de necesitatea

respectării legii penale și evitarea în viitor a săvîrșirii unor fapte similare.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare

a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, avînd ca finalitate

stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.

Colegiul menționează că, reieșind din criteriile generale de

individualizare a pedepsei prevăzute la art. 75 Cod penal, instanța de judecată

îi stabilește persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni o

pedeapsă echitabilă în limitele fixate în articolul corespunzător din partea

specială a Codului penal și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a acestuia.

Astfel, sancțiunea art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, prevede pedeapsa

cu amendă în mărime de la 400 la 1000 unități convenționale sau cu închisoare de

pînă la 5 ani.

Prin urmare, circumstanțele la care instanța de fond a făcut trimitere, și

anume - persoana inculpaților, circumstanțele atenuante, că sunt pentru

prima data atrași la răspundere penală, sunt tineri, lipsa intenției înlăturării

consecințelor faptelor prejudiciabile și lipsa circumstanțelor agravante, sunt

împrejurări obișnuite, care caracterizează inculpații, împrejurări de fapt care

nici într-un mod nu micșorează esențial gravitatea infracțiunii comise și

consecințele acestuia.

8

Cît privește argumentul acuzatorului de stat că în privința inculpaților

Untilă V. și Pogor N. urmează a fi exclus prevederile art. 90 Cod penal,

Colegiul menționează că conform art. 90 alin. (1) Cod penal, dacă, la stabilirea

pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile

săvîrșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvîrșite din

imprudență, instanța de judecată, ținînd cont de circumstanțele cauzei și de

persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca aceasta să

execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a

executării pedepsei aplicate vinovatului pe un termen de probă, în limitele de

la 1 la 5 ani.

Excepție de la aceasta regulă, potrivit alin. (4) al art. 90 Cod penal fac

doar infracțiunile deosebit de grave, excepțional de grave, cît și în cazul

recidivei.

Infracțiunea de comiterea căreia Untilă V. și Pogor N. au fost

recunoscuți vinovați și condamnați (art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal),

prevede pedeapsa cu amendă în mărime de la 400 la 1000 unități

convenționale sau cu închisoare de pînă la 5 ani, iar potrivit art. 16 Cod penal,

face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave.

Totodată, executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice sau

să înjosească demnitatea persoanei condamnate.

La stabilirea pedepsei, instanța de judecată, urmează să țină cont de

gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acestuia, de persoana celui

vinovat, de toate circumstanțele cauzei.

Instanța de recurs reține, că pedeapsa numită lui Untilă V. și Pogor N.,

este în limitele sancțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) Cod penal, și nu au

fost stabilite impedimente în aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

Cît privește argumentul inculpatului Pogor N. că în privința lui

urmează a fi aplicată o pedeapsă mai blîndă, deoarece sancțiunea art. 287 alin.

(2) Cod penal prevede și altă categorie de pedeapsă – amenda, Colegiul

menționează că instanța de apel corect a reținut că o pedeapsă privativă de

libertate sau sub forma amenzii, nu sunt rezonabile și nu vor atinge scopul

pedepsei penale, considerînd că o pedeapsă corectă scopului menționat este

pedeapsa cu suspendare, potrivit art. 90 Cod penal, deoarece aceasta a fost

stabilită la limita minimă prevăzută în sancțiunea art. 287 alin. (2) Cod penal.

Avînd în vedere cumulul de împrejurări, Colegiul penal constată că,

9

pedeapsa stabilită și individualizată de către instanța de fond care a fost

menținută de instanța de apel, răspunde atît principiului proporționalității, cît

și scopului pedepsei penale prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea

echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de

noi infracțiuni atît din partea inculpaților, cît și a altor persoane.

Totodată, în recursul inculpatului se mai solicită casarea hotărîrii și în

latura civilă, cu micșorarea cuantumului acțiunii civile.

Colegiul menționează că, instanța de apel corect a conchis că instanța de

fond just a concluzionat admiterea parțială a acțiunii civile înaintate în partea

prejudiciului material încasat în mod solidar din contul inculpaților în

beneficiul părții vătămate Pîrțac Gh. în mărime de 9699, 90 lei, invocînd că

părții vătămate potrivit raportului de expertiză nr. 3179 din 19.11.2012 i-au

fost cauzate vătămări ușoare, care condiționează o dereglare a sănătății de

scurtă durată, ca urmare victima a fost internată în perioada 05.11.2012 –

12.11.2012 în spitalul de urgență, fiind supus consultațiilor, intervențiilor

stomatologului și neurologului, fapt confirmat prin bonuri, prescripții

medicale și chitanțelor anexate la dosar (f.d.149-156, vol.I); a cheltuielor de

asistență juridică acordată în sumă de 4000 lei, fiind confirmată prin bonurile

de plată nr. 382776 din 14.11.2012 și nr. 269153 din 04.01.2013 (f.d.152, 203,

vol.I), precum și suma de 1597,04 lei a cheltuielilor de deplasare suportate de

reclamant suplimentar pentru deplasarea în Belgia, ruta Chișinău-Bruxell (f.d.

155, vol.I).

Potrivit art. 1423 alin. (1) Cod civil, mărimea compensației pentru

prejudiciul moral se determină de către instanța de judecată în funcție de

caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice cauzate persoanei

vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului și de măsura în

care această compensație poate aduce satisfacție persoanei vătămate, precum

și faptul că condamnarea inculpatului constituie o justă compensație

suficientă pentru daunele morale suferite de partea vătămată.

Astfel, instanța de apel corect a intervenit în latura civilă în partea

prejudiciului moral, pronunțînd o nouă hotărîre, prin care a dispus încasarea

de la fiecare inculpat în beneficiul părții vătămate Pîrțac Gh. a prejudiciului

moral de 12 000 lei.

Prin urmare solicitările inculpatului instanța le consideră ca

neîntemeiate, deoarece nu au nici un suport legal și contravin materialelor

10

cauzei.

Potrivit recursurilor ordinare, recurenții critică măsura de pedeapsă

aplicată, astfel, în opinia acestora, s-a comis o eroare de drept, însă, eroarea

stipulată în pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, la care se face

referire în recursuri nu este prezentă în cauză, deoarece instanța de apel a

făcut o individualizare a pedepsei în concordanță cu prevederile legii.

Reieșind din circumstanțele menționate, Colegiul penal conchide, că

hotărîrea atacată este legală și întemeiată, prin urmare dispune

inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procuror și inculpat, ca

fiind vădit neîntemeiate.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Vasile Bolduratu și de

inculpatul Pogor Nicolae, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 02 aprilie 2015, în cauza penală în privința lui Untilă

Vasile Vasile și Pogor Nicolae Iurie, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 06 august 2015.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

11