1ra-751/2015 — art. 328 al.1 CP

1ra-751/2015 — art. 328 al.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-751/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

28 iulie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecători – Ghenadie Nicolaev, Constantin Alerguș, Nadejda Toma, Petru

Moraru,

a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Pavel Guțan, prin care se solicită casarea

deciziei și încheierii Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2015, în

cauza penală în privința lui

Zăgăreanu Vasile Ion, născut la 23.02.1948,

originar din sat. Scoreni, r-nul Strășeni, domiciliat în

sat. Condrița, mun. Chișinău

și

Maxim Anatolie Alexandr, născut la 30.01.1949,

originar din or. Dondușeni, domiciliat în sat.

Condrița, mun. Chișinău.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă :

procesul penal în privința lui Zăgăreanu Vasile și Maxim Anatolie în baza art. 328 alin.

(1) Cod penal a fost încetat, din motivul intervenirii termenului de prescripție, cu liberarea

acestora de răspundere penală.

în calitate de primar al satului Condrița, mun. Chișinău, fiind conform art. 123 Cod penal,

persoană cu funcție de răspundere, împreună cu secretarul Consiliului sat. Condrița,

Maxim Anatolie și o altă persoană care a fost scoasă de sub urmarire penală, în timpul

îndeplinirii obligațiilor de funcție, încălcînd prevederile art. 1 al Primului Protocol

Adițional al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950, art. 46 din Constituția Republicii

Moldova, adoptată la 29 iulie 1994, art. 10 alin. (1), art. 16 al Legii nr. 768-XIV din 02

februarie 2000, privind statutul alesului local, care-l obligau să-și desfășoare activitatea

pe baza respectării stricte a legilor, să fie demn de încrederea alegătorilor, să contribuie

prin exemplu personal la consolidarea autorității administrației publice locale pe care о

reprezintă, onorarea obligațiilor civice, asigurarea ordinii publice și la respectarea

legislației în limitele competenței sale, să contribuie la realizarea prevederilor legilor și

ale altor acte normative, să protejeze dreptul la proprietatea privată - în loc de aceasta,

Zăgăreanu Vasile, acționînd cu titlu oficial ca persoană care reprezintă administrația

publică locală, la 30 iunie 2006, contrar prevederilor art. 29 alin. (1) lit. a) a Legii nr. 436-

1

XVI din 28 decembrie 2006, privind administrația publică locală, care stipuleaza că

„primarul asigură executarea deciziilor consiliului local”, neavînd ca temei о decizie a

Consiliului sat. Condrița, în mod arbitrar, urmărind scopul atribuirii unui teren pentru

construcție lui Șelaru Ivan, intenționat a eliberat și semnat Titlul de autentificare a

deținătorului de teren cu nr. 8044104475, pe numele acestuia, prin care ilegal a repartizat

un lot de pămînt pentru construcții în sat. Condrița, mun. Chișinău, cu suprafața de 0,2211

ha, indicînd ca temei Decizia Consiliului sat. Condrița nr. 3/6 din 06 decembrie 2003,

adoptată la ședința consiliului sat. Condrița nr. 3 din 06.12.2003, însă, care nu corespunde

procesului-verbal al ședinței date, întrucît nu a fost pusă în discuție și nu s-a decis

repartizarea unui lot de teren pentru construcție lui Șelaru Ivan la ședința dată. Ca urmare

a acțiunilor ilegale ale lui Zăgăreanu Vasile, a fost atribuit ilegal pentru construcție în

proprietatea lui Șelaru Ivan, suprafața de 0,2211 ha, teren pentru construcție, fiind cauzate

daune în proporții considerabile intereselor publice, avînd în vedere că terenul aparținea

autorității publice locale.

Inculpatul Maxim Anatolie, activînd în funcție de secretar al Consiliului sat.

Condrița, mun. Chișinău, fiind conform art. 123 Cod penal, persoană cu funcție de

răspundere, împreuna cu primarul sat. Condrița, V. Zăgăreanu și o altă persoană care a

fost scoasă de sub urmărire penală, în timpul îndeplinirii obligațiilor de funcție, încălcînd

prevederile art. 1 al Primului Protocol Adițional al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, adoptată la Roma la 04 noiembrie

1950, art. 46 din Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994, art. 10 alin.

(1), art. 16 al Legii nr. 768-XIV din 02 februarie 2000, privind statutul alesului local,

care-l obligau să-și desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să fie demn

de încrederea alegătorilor, să contribuie prin exemplu personal la consolidarea autorității

administrației publice locale pe care о reprezintă, onorarea obligațiilor civice, asigurarea

ordinii publice și la respectarea legislației în limitele competenței sale, să contribuie la

realizarea prevederilor legilor și ale altor acte normative - în loc de aceasta, Maxim

Anatolie, acționînd cu titlu oficial ca persoană care reprezintă administrația publică

locală, la 30 iunie 2006, contrar prevederilor art. 22 alin. (1) lit. a), b), d) a Legii nr. 158

din 04.07.2008, privind administrația publică locală, care stipulează că „funcționarul

public este obligat să respecte Constituția, legislația în vigoare, precum și tratatele

internaționale la care Republica Moldova este parte, să respecte cu strictețe drepturile și

libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și promptitudine,

în spirit de inițiativă și colegialitate toate atribuțiile de serviciu”, neavînd ca temei о

decizie a Consiliului sat. Condrița, în mod arbitrar, urmărind scopul atribuirii unui teren

pentru construcție lui Șelaru Ivan, intenționat a eliberat și semnat Titlul de autentificare a

deținătorului de teren cu nr. 8044104475, pe numele acestuia, prin care ilegal s-a

repartizat un lot de pămînt pentru construcție în sat. Condrița, mun. Chișinău, cu suprafața

de 0,2211 ha, indicînd ca temei Decizia Consiliului sat. Condrița nr. 3/6 din 06 decembrie

2003, adoptată la ședința Consiliului sat. Condrița nr. 3 din 06.12.2003, la care Maxim

Anatolie a participat și a cunoscut cu certitudine despre faptul că titlul dat nu corespunde

procesului-verbal al ședinței, întrucît nu a fost pusă în discuție și nu s-a decis repartizarea

unui lot de teren pentru construcție lui Șelaru Ivan la ședința dată. Ca urmare a acțiunilor

lui Maxim Anatolie, a fost atribuit ilegal, pentru construcție în proprietatea lui Șelaru

Ivan, suprafata de 0,2211 ha, teren pentru construcție, fiind cauzate daune în proporții

considerabile intereselor publice.

2

2.1. Potrivit rechizitoriului, ambilor inculpați li s-a incriminat faptul că terenul cu

suprafața de 0,2211 ha., ce i-а fost atribuit ilegal în proprietatea lui Șelaru Ivan, ar fi

aparținut lui Melnicenco Maria și că pe acesta era amplasată și casa de locuit în valoare

de 234000 lei, care se aflau în proprietatea ei, fiind cauzate daune în proporții

considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei fizice prevăzute de

art. 46 din Constituția RM și alte urmări grave manifestate prin exproprierea lui

Melnicenco M. de terenul și casa de locuit deținute legal.

Acțiunile inculpaților au fost încadrate prin rechizitoriu în baza art. 328 alin. (3) lit.

d) Cod penal – depășirea atribuțiilor de serviciu, adică săvîrșirea de către o persoană cu

funcție de răspundere a unor acțiuni, care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și

atribuțiilor acordate prin lege, care au cauzat daune în proporții considerabile intereselor

publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei fizice, soldate cu urmări

grave.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpații să fie condamnați

în baza art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal la 6 ani închisoare în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele administrației publice

locale sau alte funcții de răspundere pe un termen de 5 ani, pentru fiecare.

În argumentarea apelului, a invocat următoarele:

- instanța, contrar art. 14 alin. (2), 22 al Legii privind administrația publică locală,

nu a reținut că potrivit procesului-verbal al ședinței Consiliului local Condrița din 06

decembrie 2003, nu a fost pusă în discuție transmiterea în proprietate a unui lot de teren

lui Șelaru Ivan sau Șelaru Maria, ce reiese din conținutul procesului-verbal. Mai mult,

decizia care este pusă la baza emiterii titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren nu este parte integră a acestui proces-verbal al ședinței, or, numărul de ordine care

a fost atribuit acestei decizii, nu corespunde pct. 6 al procesului-verbal nr. 3 din

06.12.2003, iar în procesul-verbal nu există nici о mențiune referitor la adoptarea deciziei

nr. 3/6 din 06.12.2003;

- inculpații fiind în funcție și prezenți la ședința Consiliului din 06 decembrie 2003,

au cunoscut despre faptul că о asemenea decizie nu a fost adoptată de către Consiliul sat.

Condrița, or, potrivit prevederilor art. 39 al Legii privind administrația publică locală,

secretarul îndeplinește, sub autoritatea primarului, urmatoarele atribuții de bază: participă

la ședințele consiliului local; avizează proiectele de decizii ale consiliului local și

contrasemnează deciziile;

- instanța nu a ținut cont de faptul, că potrivit declarațiilor inculpaților decizia a

fost emisă ca urmare a necesității reînoirii titlurilor de autentificare a dreptului

deținătorilor de teren fiind emise în jur de 200 titluri în baza acestei decizii, însă, potrivit

conținutului acesteia, ea a fost emisă în temeiul art. 11 Cod funciar;

- din materialele cauzei reiese că o astfel de decizie nu a fost emisă de către

Consiliul sat. Condrița, totuși instanța urma să remarce faptul că chiar și în temeiul acestei

decizii lui Șelaru Ivan i-a fost ilegal atribuit lotul de teren în litigiu;

- inculpații au atribuit lotul de teren contrar prevederilor art. 11 Cod funciar,

deoarece familia Șelaru nu întrunea condițiile prevăzute de această normă, nu era familie

nou formată întrucît au încheiat căsătoria în anul 1987, iar decizia fiind emisă în 2003;

- de către Consiliul sat. Condrița nu a fost emisă о decizie de aprobare a listei

cetățenilor luați la evidență ce au nevoie de îmbunătațirea condițiilor de locuit, care ar

include familia Șelaru, ca persoane care au nevoie de îmbunătățirea condițiilor de locuit;

3

- declarațiile martorului Zagoreanu Victor indică direct asupra modalității prin care

a fost eliberat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele lui Șelaru

Ivan și asupra ilegalității acestuia, precum și intenția inculpaților de a atribui ilegal lotul

de teren, prin ce au realizat latura subiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 328 Cod penal;

- instanța eronat nu a respins argumentele apărării precum că nu există prejudiciul

cauzat părții vătămate Melnicenco Maria, deoarece conform art. 1516 Cod civil,

succesiunea se consideră acceptată cînd moștenitorul depune la notarul de la locul

deschiderii succesiunii о declarație de acceptare a succesiunii sau intră în posesiunea

patrimoniului succesoral. Dacă succesorul a intrat în posesiunea unei părți din patrimoniu,

se consideră că a acceptat întregul patrimoniu, oriunde s-ar afla și indiferent din ce ar

consta;

- probele administrate la dosar confirmă vinovăția inculpaților în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal și instanța eronat nu a reținut

semnul calificativ prevăzut la alin. (3), nemotivînd această soluție;

- instanța neîntemeiat a respins demersul privind efectuarea unei expertize

merceologice a bunurilor de care a fost privată partea vătămată M. Melnicenco, întru

stabilirea valorii acestora la data de 30 iunie 2006.

pronunțată integral la 14 aprilie 2015, apelul a fost respins, ca nefondat, cu menținerea

sentinței.

La materialele cauzei este anexată încheierea Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău datată cu 17 martie 2015, din care rezultă că a fost discutat și respins demersul

procurorului, privind dispunerea expertizei merceologice pentru stabilirea valorii

imobilelor amplasate în sat. Condrița, mun. Chișinău cu nr. cadastrale 8044104.475 și

8044104.475.01.

4.1. Instanța de apel și-a motivat soluția prin aceea că prima instanță corect a stabilit

starea de fapt și de drept, și just a calificat acțiunile inculpaților în baza art. 328 alin. (1)

Cod penal, probele au fost apreciate conform art. 101 Cod de procedură penală, vinovăția

lor fiind dovedită prin declarațiile martorilor, cît și prin materialele cauzei.

Colegiul penal a stabilit că instanța de fond corect a exclus din învinuire

calificativul provocarea altor urmări grave, deoarece nu au fost prezentate și administrate

probe care să ateste că proprietara terenului ar fi fost Melnicenco Maria, cît și referitor la

întinderea prejudiciului material cauzat.

În context, instanța a conchis că învinuirea nu a prezentat probe că terenul cu

suprafața de 0,2211 ha., ce i-а fost atribuit în proprietatea lui Șelaru Ivan, ar fi aparținut

lui Melnicenco Maria și că pe acesta era amplasată casa de locuit în valoare de 234000

lei, care se aflau în proprietatea acestei persoane. Terenul menționat s-a aflat și se află în

proprietatea unității administrației publice locale, iar prin atribuirea acestuia în

proprietatea lui Șelaru Ivan, contrar procedurii stabilite, au fost cauzate daune în proporții

considerabile doar intereselor publice.

Potrivit contractului de vînzare-cumpărare din 20 decembrie 1989, Braga Elizaveta

i-a vîndut lui Melnicenco Vladislav casa de locuit din sat. Condrița, r-nul Strășeni, iar

reieșind din certificatul de înregistrare la biroul de inventariere tehnică, lotul de teren

aferent casei de locuit i-а fost transmis lui Melnicenco Vladislav cu drept de folosință

prin ordinul sovhozului sat. Scoreni nr. 32 (a) din 01.03.1988 (f.d. 82-91 vol. 1).

În anul 1993, Melnicenco Vladislav a decedat, iar soția lui, Melnicenco Maria după

decesul acestuia a plecat din sat. Condrița cu traiul în mun. Chișinău și în sat nu s-a mai

4

întors pînă în primavara anului 2012, fapt confirmat prin declarațiile părții vătămate

Melnicenco M., martorilor Melnicenco Boris și Șelaru Maria, probe, care confirmă că

Melnicenco Vl. și Melnicenco M. nu au acționat în vederea înregistrării dreptului de

proprietate asupra terenului primit în folosință, iar ca rezultat, acest teren nu le aparține.

Totodată, instanța de fond corect a reținut că partea acuzării nu a înlăturat bănuiala

că construcția amplasată pe teren, fiind neutilizată pe perioadă îndelungată de timp, fapt

recunoscut de Melnicenco Maria, s-a năruit și a dispărut, după cum aceasta reiese din

probele prezentate de apărare.

Or, reieșind din prevederile art. 337 alin. (1) Cod civil, dreptul de proprietate

incetează, în condițiile legii, în urma pieirii fortuite sau distrugerii bunului, prevederi ce

au fost respectate în prezenta cauză.

Astfel, instanța de fond corect a atestat ilegalitatea acțiunilor inculpaților privind

atribuirea terenului, deoarece decizia Consiliului sat. Condrița nr. 3/6 din 06.12.2003,

adoptată la ședința consiliului nr. 3 din 06.12.2003, ce a fost pusă la baza eliberării titlului,

nu corespunde procesului-verbal al ședinței, întrucît nu a fost pusă în discuție și nu s-a

decis repartizarea unui lot de teren pentru construcție lui Șelaru Ivan, iar atribuirea

terenului s-a efectuat fără о decizie a consiliului, ce constituie о derogare de la procedura

de acordare a loturilor de teren.

Instanța de fond corect a apreciat ca irelevante argumentele apărării referitoare la

faptul, că decizia pusă la baza emiterii titlului a fost emisă ca urmare a necesității reînoirii

titlurilor de autentificare a dreptului deținătorilor de teren, fiind eliberate în jur de 200

titluri în baza acestei decizii, deoarece, potrivit conținutului deciziei, aceasta a fost emisă

în temeiul art. 11 Cod funciar.

Colegiul a menționat că familia Șelaru nu întrunea condițiile prevăzute de art. 11

Cod funciar, nu era familie nou formată întrucît au încheiat căsătoria în anul 1987, iar

decizia a fost emisă în 2003, peste 16 ani.

Colegiul a menționat că calificativul cauzării de daune în proporții mari intereselor

publice în prezenta cauză cad acțiunile inculpaților de transmitere a unui teren, ce

aparținea administrației publice locale, în proprietatea unei persoane fizice, cu încălcarea

procedurii stabilite și în absența unei decizii corespunzătoare a consiliului local, cît și fără

a fi întrunite criteriile prevăzute de art. 11 Cod funciar.

Totodată, Colegiul penal a conchis că instanța de fond întemeiat a încetat procesul

penal, deoarece a intervenit termenul de prescriptie de tragere la răspundere penală

conform art. 60 Cod penal.

procuror la 30 aprilie 2015, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură

penală, care solicită casarea acestora, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași

instanță de apel, din motiv că instanțele judecătorești au apreciat incorect circumstanțele

de fapt ale cauzei cu tragerea unei concluzii neîntemeiate de vinovăție a inculpaților în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, cu încetarea procesului

penal, că aceștia urmau a fi condamnați pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.

328 alin. (3) lit. d) Cod penal, că instanța nu s-a expus asupra motivelor invocate în apel

și nu a apreciat probele conform art. 101 Cod de procedură penală.

În motivarea recursului a indicat, că instanța de apel neîntemeiat a respins demersul

procurorului de numire a expertizei merceologice, bazîndu-se doar pe declarațiile

inculpaților, precum că casa părții vătămate pe parcursul anilor s-a ruinat, fără a lua în

5

considerație declarațiile succesorului părții vătămate Melnicenco Boris, referitor la

valoarea imobilului și existența dosarului cadastral.

Totodată, a menționat că casa cet. Melnicenco Maria de către Biroul de Inventariere

Tehnică nu a fost evaluată, că potrivit certificatului eliberat de Primăria Condrița aceasta

a fost evaluată la suma de 10000 lei, iar succesorul părții vătămate Melcicenco Boris a

declarat că imobilul la momentul deposedării de către Primărie costa în jur de 300000 lei,

circumstanțe, ce au importanță la justa calificare a acțiunilor inculpaților.

recursului, solicitînd dispunerea inadmisibilității acestuia, din motiv că temeiurile

invocate de recurent nu se încadrează în cele prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, că probele au fost apreciate conform prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală.

invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din

următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecînd recursul, instanța este în drept să admită recursul, cu casarea totală sau parțială

a hotărîrii atacate, cu dispunerea rejudecării de către instanța de apel, în cazul în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o

caseze parțial sau total, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, care a dus

la adoptarea unei hotărîri ilegale.

Conform art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, o hotărîre a

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de

instanțele de fond și de apel, în cazul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția și faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

În conformitate cu art. 414 alin. (1), (4) Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel

poate da o nouă apreciere probelor.

Reieșind din prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz,

la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției.

Potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, cauza se judecă numai în limitele

învinuirii formulate în rechizitoriu.

Avînd în vedere aceste prevederi legale, Colegiul conchide că instanța de apel nu

s-a conformat acestora la judecarea apelului și a comis următoarele erori de drept.

Astfel, din materialele cauzei rezultă că conform contractului de vînzare-cumpărare

din 20.12.1989, Melnicenco Vladislav a cumpărat de la Braga Elizaveta o casă situată în

sat. Condrița, mun. Chișinău, cu suprafața de 23 m2, spațiu locativ de 12,6 m2, terasă,

bucătărie de vară și sarai la prețul de 1803 ruble (vol. 1, f.d. 82-83).

Ulterior, Vl. Melnicenco a înregistrat contractul la Biroul de Inventariere Tehnică

mun. Chișinău, fiind eliberat titlul de autentificare a dreptului de proprietate asupa casei

de locuit cu suprafața de 23 m2, spațiu locativ de 12,6 m2, terasă, bucătărie de vară, sarai,

cît și cu darea în folosință a lotului de pămînt cu suprafața de 1605 m2, conform ordinului

sovhozului „Scoreni” nr. 32 A din 01.03.1988 (vol. 1, f.d. 84).

6

După decesul lui Vl. Melnicenco în 1993, Melnicenco Maria la data de 30.01.1993

a depus cerere la notar, privind acceptarea succesiunii după decesul soțului, cu eliberarea

certificatului de moștinitor legal (vol. 1, f.d. 218-222).

Respectiv, Melnicenco Maria conform certificatului de moștenire din 06.01.1994,

a moștenit casa de locuit cu suprafața de 23 m2, spațiu locativ de 12,6 m2, bucătărie de

vară și sarai, conform planului aceste construcții fiind separate (vol. 1, f.d. 87-90).

De asemenea se reține că, conform registrului de evidență a gospodăriilor Primăriei

sat. Condrița, după Melnicenco Maria erau înregistrate și deținute: teren arabil – 1,6 ha.;

casă de locuit – 24 m2, spațiu locativ – 12 m2; garaj cu suprafața de 15 m2 și alte

construcții (ex: șopron, bucătărie de vară, beci etc.) cu suprafața totală de 24 m2 (vol.

1, f.d. 27-32).

Potrivit extrasului din Registrul de evidență a gospodăriilor din 11.06.2006, nr. 67

și planului de amplasare a construcțiilor și amenajărilor din dosarul cadastral OCT

Ialoveni, se observă că pe lotul de pămînt cu nr. cadastral 8044104.475 este amplasat un

garaj cu suprafața de 24,8 m2, cu nr. cadastral 8044104.475.01, care au fost înregistrate

după Șelaru Ivan (vol. 1, f.d. 36-44).

La fel, se remarcă că în cadrul urmăririi penale și în cadrul cercetării judecătorești

în prima instanță, partea vătămată Melnicenco Maria a declarat că pe lotul de pămînt care

era deja casa, cu soțul au construit un garaj (vol. 1, f.d. 97; vol. 2, f.d. 22).

Astfel, Colegiul penal relevă, că potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată a

instanței de apel din 16.06.2014, procurorul a înaintat un demers privind efectuarea

expertizei merceologice pentru stabilirea valorii imobilelor amplasate în sat. Condrița,

mun. Chișinău cu nr. cadastrale 8044104.475 și 8044104.475.01, și instanța a dispus

amînarea examinării demersului înaintat (vol. 2, f.d. 90-91; f.d. 92-93).

Ulterior, la 03.02.2015, în cadrul ședinței de judecată, procurorul repetat a solicitat

dispunerea efectuării expertizei merceologice (vol. 2, f.d. 106-107) și instanța, prin

încheiere protocolară, a respins demersul, fără vreo motivare (vol. 2, f.d. 109).

La data de 17.03.2015, instanța de apel a emis o încheiere de respingere a

demersului înaintat de procuror (vol. 2, f.d. 114-15).

Potrivit prevederilor art. 143 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, expertiza se

dispune și se efectuează, în mod obligatoriu, pentru constatarea cazurilor cînd prin alte

probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză.

Conform art. 342 alin. (2), (3), (4) Cod de procedură penală, încheierile privind

măsurile preventive, de ocrotire și asiguratorii, recuzările, declinarea de competență,

strămutarea cauzei, dispunerea expertizei, precum și încheierile interlocutorii, se adoptă

sub formă de documente aparte și se semnează de judecător sau, după caz, de toți

judecătorii din completul de judecată și se pronunță public, iar încheierile instanței asupra

celorlalte chestiuni se includ în procesul-verbal al ședinței de judecată.

Astfel, instanța de recurs remarcă, că procurorul a înaintat în instanța de apel un

demers privind dispunerea expertizei merceologice și instanța în cadrul ședinței de

judecată din 03 februarie 2015, contrar prevederilor art. 342 Cod de procedură penală,

nemotivat a respins acest demers prin încheiere protocolară (vol. 2, f.d. 106-107; f.d. 109).

În acest context, e de menționat că instanța asupra demersului s-a pronunțat prin

încheiere, adoptată sub formă de document aparte, abia la data de 17 martie 2015, de

respingere a demersului, motivîndu-și soluția prin faptul că lui Vl. Melnicenco îi aparținea

doar casa de locuit, care era construită din lut și pe parcursul anilor s-a ruinat, nefiind

îngrijită de nimeni, că la momentul repartizării terenului lui I. Șelaru, acesta era pîrloagă,

7

astfel, casa a cărei evaluare se cere în prezent nu mai există, cu toate că potrivit procesului-

verbal al ședinței de judecată din 17 martie 2015 nu a fost discutată o astfel de chestiune

în cadrul ședinței (vol. 2, f.d. 113-115; f.d. 116-125).

Totodată instanța de apel, respingînd argumentele apelantului, motivîndu-și soluția

că lui Vl. Melnicenco îi aparținea doar casa de locuit și că aceasta nu mai există, nu a ținut

cont că M. Melnicenco a moștenit, în afară de casă, bucătăria de vară și saraiul și, conform

planului, aceste construcții sunt separate (vol. 1, f.d. 87-90).

Mai mult, potrivit declarațiilor părții vătămate M. Melnicenco, ea împreună cu

soțul pe lotul de lîngă casă au construit un garaj, deținînd totodată și un teren arabil de

1,6 ha., fiind înregistrate conform Registrului de evidență a gospodăriilor Primăriei sat.

Condrița (vol. 1, f.d. 27-32), iar conform registrului de evidență a gospodăriilor nr. 67 din

11.06.2006 și planului de amplasare a construcțiilor și amenajărilor din dosarul cadastral

OCT Ialoveni, pe lotul de pămînt care a fost repartizat lui I. Șelaru, de asemenea se

regăsește un garaj.

Astfel, instanța de apel nu a luat în considerație declarațiile lui M. Melnicenco și

nu s-a expus referitor la amplasarea construcțiilor (garajelor) pe lotul de pămînt, cît și la

soarta acestor bunuri imobile (anexe, lot de pămînt), ce au importanță pentru justa

soluționare a cauzei.

Mai mult, în prezenta cauză sunt divergențe referitor la valoarea bunului imobil,

dat fiind faptul că succesorul părții vătămate B. Melnicenco în ședința instanței de apel a

relatat că casa mamei sale, M. Melnicenco, la momentul deposedării costa în jur de 15000

de euro, iar potrivit rechizitoriului casa valora 234000 lei.

Prin urmare, instanța de apel prematur a ajuns la concluzia imposibilității evaluării

bunului pe motiv că acesta nu mai există în natură, deoarece prin cumulul documentelor

menționate mai sus și anexate la cauză, evaluarea dată putea fi efectuată și în baza

dosarului cadastral, iar circumstanța cu privire la valoarea imobilului în cauză are

importanță întru determinarea justei calificări a acțiunilor inculpaților, în caz contrar

creîndu-se un spațiu de interpretare subiectivă a valorii prejudiciului cauzat prin

infracțiune.

Totodată, Colegiul penal relevă, că instanța urma să stabilescă existența

prejudiciului, cui acesta i-a fost cauzat și în ce proporții, ținînd cont de cererea de

acceptare a succesiunii depusă de M. Melnicenco la notar, asupra averii defunctului Vl.

Melnicenco (vol. 2, f.d. 218-222), care la data de 06.01.1994, a fost moștenită de către

M. Melcicenco (vol. 2, f.d. 87-90).

De asemenea, Colegiul penal mai menționează, că instanța de apel urma să pună în

discuție și să precizeze dacă M. Melnicenco, deținînd documente pe bunurile imobile

menționate mai sus, care fiind înregistrate, a privatizat conform Legii cu privire la

privatizare nr. 627-XII din 04.07.1991, ulterior abrogată prin Legea privind administrarea

și deetatizarea proprietății publice nr. 121-XVI din 04.05.2007, intrată în vigoare la

29.06.2007, careva bunuri imobile și asupra cărora deținea dreptul de proprietate.

În acest context, instanța de apel urma să verifice dacă Primăria sat. Condrița a

trecut sau nu în proprietatea lui M. Melnicenco sectorul de teren ocupat de casă (lotul de

pămînt), cu eliberarea titlului de proprietate, constatarea acestui fapt avînd deosebită

importanță pentru justa soluționare a cauzei întrucît, conform art. 11 Cod funciar,

autoritățile administrației publice locale trebuie să treacă în proprietatea cetățenilor,

gratuit și eliberîndu-le titlu de proprietate, sectoarele de teren ocupate de case, anexe

gospodărești și grădini care li s-au atribuit conform legii.

8

Colegiul relevă că instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de

drept, nu a apreciat minuțios acțiunile inculpaților și nu s-a expus dacă aceste acțiuni

conțin elementele infracțiunii imputate, deși era obligată să verifice probele în ansamblu

în conformitate cu art. 100-101 Cod de procedură penală și urma să se pronunțe

argumentat asupra lor.

În viziunea Colegiului, erorile procesuale admise de către instanța de apel nu pot fi

corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu

atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța

care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesuale penale la pronunțarea hotărîrii

judecătorești.

Încălcările enunțate determină Colegiul penal să concluzioneze asupra necesității

de a casa total decizia și încheierea instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei, de

către aceeași instanță în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel se va conduce de prevederile art. 436 Cod

de procedură penală, va ține cont de argumentele formulate în apel, recurs și de cele

expuse în prezenta decizie, va aprecia probele în strictă conformitate cu prevederile art.

101 Cod de procedură penală și va pronunța o hotărîre legală și întemeiată în conformitate

cu prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de

Apel Chișinău, Pavel Guțan, casează total decizia și încheierea Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 17 martie 2015, în cauza penală în privința lui Zăgăreanu Vasile

Ion și Maxim Anatolie Alexandr și dispune rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel

în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 18 august 2015.

Președinte Petru Ursache

Judecători Ghenadie Nicolaev

Constantin Alerguș

Nadejda Toma

Petru Moraru

9