1ra-288/2015 — art.152 alin.2 lit.e CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.152 alin.2 lit.e CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6,8,10,15 CPP
1ra-288/2015 — art.152 alin.2 lit.e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul nr. 1ra- 288/2015
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
18 martie 2015 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte Ursache Petru
judecători Toma Nadejda
Nicolaev Ghenadie
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat
de inculpații Pogreban Vasile Alexei și Chetrușca Andrian Mihail și avocatul
acestora, Muruzic Victor, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2014, în cauza penală în
privința lui
Pogreban Vasile Alexei, născut la
14.01.1996, originar și domiciliat s.
Dubăsarii Vechi, r-nul Criuleni.
Chetrușca Andrian Mihail, născut la
14.09.1990, originar și domiciliat s.
Dubăsarii Vechi, r-nul Criuleni.
Datele referitoare la termenul de
examinare a cauzei:
Prima instanță: 01.08.2013 – 07.08.2014,
Instanța de apel: 10.09.2014 – 01.12.2014,
Instanța de recurs: 05.02.2015 – 18.03.2015.
A C O N S T A T AT:
Prin sentința Judecătoriei Criuleni din 07 august 2014, Pogriban
Vasile și Chetrușca Andrian învinuiți în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de
art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal au fost achitați pe motiv că fapta nu a fost
săvârșită de inculpați.
Măsura preventivă sub formă de obligare de a nu părăsi localitatea,
aplicată față de Pogriban V. și Chetrușca A., a fost anulată.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, inculpații
Pogriban V. și Chetrușca A., prin rechizitoriu se învinuiesc de faptul, că la 25
martie 2013, aproximativ la ora 23.30, împreună și după o înțelegere
1
prealabilă, aflându-se în satul Dubăsarii Vechi raionul Criuleni, în urma
relațiilor ostile brusc apărute, intenționat, având scopul vătămării
integrității corporale, i-au aplicat lui Coliba Gh. multiple lovituri cu pumnii
și picioarele peste diferite părți ale corpului, astfel cauzându-i vătămări
corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată.
Acțiunile lui Pogriban V. și Chetrușca A. au fost încadrate, de către
organul de urmărire penală, în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, după
indicii calificativi: vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau
a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările
prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată fie de dereglarea îndelungată a
sănătății, săvârșită de două persoane.
Sentința a fost atacată cu apeluri de către acuzatorul de stat și partea
vătămată Coliba Gh., care au invocat că instanța de fond nu a dat apreciere
corespunzătoare probelor acumulate în cadrul urmăririi penale și cercetate
în cadrul dezbaterilor judiciare, fapt pentru care nu a constatat săvîrșirea
de către inculpați a infracțiunii respective și neîntemeiat i-a achitat de sub
învinuirea în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod
penal, și au solicitat:
- procurorul - casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei
noi hotărîri, prin care inculpații Pogriban V. și Chetrușca A. să fie
recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal
la 4 ani închisoare pentru fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de
tip semiînchis, iar conform art. 90 alin. (1) Cod penal, cu dispunerea
suspendării condiționate a executării pedepsei de către inculpații Pogriban
V. și Chetrușca A. pe un termen de probă de 4 ani. De asemenea a solicitat
admiterea integrală a acțiunii civile înaintate de partea vătămată Coliba Gh.;
- partea vătămată Coliba Gh. - casarea integrală a sentinței,
rejudecarea cauzei și pronunțare unei noi hotărîri, potrivit căreia inculpații
Pogriban V. și Chetrușca A. să fie recunoscuți vinovați și condamnați pentru
săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal cu
admiterea integrală a acțiunii civile, dispunîndu-se încasarea în favoarea
părții vătămate Coliba Gh. a prejudiciului material și moral în sumă de
13712 lei.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01
decembrie 2014, apelurile au fost admise, a fost casată sentința atacată și
pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță,
prin care Pogriban Vasile și Chetrușca Andrian au fost recunoscuți vinovați
și condamnați în baza art. 152 alin.(2) lit. e) Cod penal (în red. Legii din
18.12.2008) fiecare la 4 (patru) ani închisoare.
2
Conform art. 90 Codul penal, s-a dispus suspendarea condiționată a
executării pedepsei stabilite în privința ambilor inculpați, fiecăruia pe un
termen de probă 3 (trei) ani.
Acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului moral și cheltuielilor
judiciare a fost admisă integral, dispunîndu-se încasarea în mod solidar din
contul lui Chetrușca Andrian și Pogriban Vasile în beneficiul lui Coliba
Gheorghe Efim, a cheltuielilor judiciare în sumă de 3000 (trei mii) lei,
totodată s-a dispus încasarea din contul fiecărui inculpat în beneficiul lui
Coliba Gh. E. a sumei de 5000 (cinci mii) lei în calitate de prejudiciu moral.
A fost admisă în principiu acțiunea civilă a părții vătămate Coliba Gh. E.
în partea încasării prejudiciului material din contul lui Chetrușca A. și
Pogriban V., urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să se
pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.
În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, la 25
martie 2013, aproximativ la ora 23.30, inculpații Pogriban Vasile și
Chetrușca Andrian, împreună și după o înțelegere prealabilă, aflându-se în
satul Dubăsarii Vechi raionul Criuleni, în urma relațiilor ostile brusc
apărute, intenționat, având scopul vătămării integrității corporale, i-au
aplicat lui Coliba Gheorghe multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste
diferite părți ale corpului, astfel cauzîndu-i vătămări corporale medii cu
dereglarea sănătății de lungă durată, adică au săvîrșit infracțiunea
prevăzută de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, după indicii calificativi:
vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care
nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art.
151, dar care a fost urmată fie de dereglarea îndelungată a sănătății,
săvârșită de două persoane.
Deși inculpații nu și-au recunoscut vinovăția, instanța de apel a conchis
că în acțiunile acestora sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzute de
art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, fiind dovedită prin declarațiile părții
vătămate Coliba Gh., martorilor Coliba N., Poalelungi M., care au fost audiați
și în cadrul instanței de apel, precum și a martorilor Bahu N., Chetrușca E.,
Duhlicher Iu., prin probele administrate la urmărirea penală și examinate în
cadrul cercetării judecătorești, cum ar fi:
plîngerea lui Coliba Gh. din 05 aprilie 2013, prin care acesta solicită
tragerea la răspundere a lui Pogriban Vasile și a lui Chetrușca Andrian
(f. d. 3);
raportul de expertiză medico-legală nr. 112 D din 25 aprilie 2013,
conform căruia cet. Coliba Gh. i-au fost cauzate leziuni sub formă de
luxația humerusului stâng, fractura coastei 8 pe stânga, echimoze pe
3
hemitoracele stâng, produse cu un corp contondent, care duc la
dereglarea sănătății de lungă durată și se califică ca vătămări medii
(f. d. 40);
procesul-verbal de confruntare din 24.07.2013 efectuat între partea
vătămată Coliba Gh. și învinuitul Pogriban V., potrivit căruia ambii își
mențin depozițiile date anterior (f. d. 77-79);
procesul-verbal de confruntare din 25.07.2013 efectuat între partea
vătămată Coliba Gh. și învinuitul Chetrușca A., potrivit căruia ambii își
mențin depozițiile date anterior (f. d. 84-86).
Referitor la probele prezentate de către partea apărării întru
demonstrarea nevinovăției inculpaților în săvîrșirea infracțiunii imputate
lor, și anume declarațiile martorilor Chetrușca V., Turta V., Chetrușca L.,
Speianu T., date în ședința instanței de fond, instanța de apel a conchis că
acestea nu pot servi drept temei de achitare a inculpaților pe motiv că fapta
nu a fost săvîrșită de ei, deoarece ele se combat prin probele administrate în
cauză și apreciate în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală,
instanța de apel considerînd că acestea au fost date cu scopul de a-i exonera
pe inculpați de răspunderea penală.
Instanța de apel a considerat că instanța de fond neîntemeiat a dispus
achitarea lui Pogriban V. și a lui Chetrușca A. pe motiv că fapta nu a fost
săvîrșită de inculpați, deoarece reieșind din cumulul de probe administrate
de organul de urmărire penală, analizate obiectiv în cadrul ședinței
instanței de apel prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct
de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor, s-a
constatat cu certitudine vinovăția inculpaților de săvîrșirea infracțiunii
imputate.
La stabilirea categoriei și termenului de pedeapsă, instanța de apel a
ținut cont de prevederile art. 6, 7, 61, 75-78 Codul penal, și anume, de
gravitatea infracțiunii comise, motivul acesteia, de persoana celor vinovați,
care anterior n-au fost condamnați, iar în speța dată nu și-au recunoscut și
nu și-au conștientizat vina, de nivelul înțelegerii situației în care s-au
pomenit, precum și de faptul că aceștia nu se căiesc. Astfel, a considerat că
corectarea și reeducarea lor este posibilă doar cu aplicarea pedepsei
închisorii, dar fără privarea lor reală de libertate, cu aplicarea prevederilor
art. 90 Cod penal.
De asemenea instanța de apel a considerat că acțiunea civilă urmează a
fi admisă parțial, dispunînd încasarea din contul fiecărui inculpat în
beneficiul părții vătămate a prejudiciului moral în sumă de 5000 (cinci mii)
lei, deoarece s-a constatat cu certitudine că Coliba Gh. a suportat suferințe
4
morale și dureri fizice în urma aplicării loviturilor de către inculpații
Pogriban V. și Chetrușca A. Prin decizie s-a mai dispus și încasarea în mod
solidar din contul inculpaților în beneficiul părții vătămate Coliba Gh. a
cheltuielilor de judecată, suma acestora fiind confirmată prin dispoziția de
încasare nr. 73, întocmită în baza contractului de asistență juridică
prezentat instanței (f. d. 138).
În ce privește încasarea prejudiciului material, instanța de apel în
conformitate cu prevederile art. 225 alin.(3) Cod de procedură penală, a
dispus admiterea în principiu a acțiunii civile, urmând ca asupra
cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii
civile, deoarece a constatat că partea vătămată Coliba Gh. și reprezentantul
acestuia Burduja S., nu au prezentat probe suficiente pentru stabilirea
cuantumului prejudiciului material cauzat în urma infracțiunii.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către
inculpații Pogreban V. și Chetrușca A. și avocatul acestora, Muruzic V.,
solicitînd casarea acesteia, cu menținerea hotărîrii primei instanțe, invocînd
drept temeiuri prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 15) Cod de
procedură penală.
În motivarea recursului indică că cumulul de probe administrate în
cauza dată nu confirmă cu certitudine vinovăția inculpaților în săvîrșirea
infracțiunii imputate, iar actul de învinuire este bazat, în special, pe
presupuneri și declarații contradictorii ale părții vătămate și ale martorului
Coliba N., soția acestuia. În opinia recurenților instanța de apel a încălcat
principiul stabilit de art.101 alin.(3) Cod de procedură penală, deoarece la
baza hotărîrii de condamnare au fost puse probele cercetate în instanța de
fond.
Consideră că, în acțiunile inculpaților nu sunt întrunite elementele
infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal și hotărîrea
primei instanțe este una întemeiată și legală.
Procurorul și partea vătămată au depus referințe privind opinia lor
asupra recursului declarat, solicitînd respingerea acestuia ca inadmisibil, cu
menținerea hotărîrii atacate ca fiind una legală și întemeiată.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra
inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului
declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra
inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
5
8.1. Recurenții invocă în recursul declarat temeiul prevăzut de art. 427
alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit căruia „hotărîrile instanței
de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel, dacă hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe
care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul
hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de
fapt, care a afectat soluția instanței”, recurenții considerînd că toate sunt
aplicabile în cauza dată, precum și pct. 8), care prevede că hotărîrea
instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept
comisă de instanțele de fond ori de apel, atunci cînd nu au fost întrunite
elementele infracțiunii.
Colegiul penal menționează că în conformitate cu prevederile art. 113
alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și
constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei
prejudiciabile săvîrșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de
norma penală.
Colegiul penal reține că, acest temei include cazurile, cînd nu a fost
stabilită fapta, care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii,
nici mijloacele de probă, prin intermediul cărora s-au constatat elementele
constitutive, ori cînd nu au fost stabilite faptele, care invocă circumstanțele
atenuante și agravante ale infracțiunii.
În conformitate cu materialele cauzei inculpații Pogreban V. și
Chetrușca A. au fost puși sub învinuire în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod
penal, după indicii calificativi: vătămarea intenționată medie a integrității
corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a
provocat urmările prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată fie de
dereglarea îndelungată a sănătății, săvârșită de două persoane, iar potrivit
sentinței primei instanțe au fost achitați pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită
de inculpați.
Ulterior, prin decizia instanței de apel au fost recunoscuți vinovați și
condamnați în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, potrivit învinuirii
înaintate de către acuzatorul de stat.
Instanța de recurs consideră că instanța de apel corect a stabilit
circumstanțele de fapt și de drept, analizînd obiectiv cumulul de probe prin
рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect ajungînd la
concluzia privind vinovăția inculpaților Pogreban V. și Chetrușca A. în
săvîrșirea infracțiunii imputate, iar hotărîrea instanței de fond privind
achitarea inculpaților a considerat-o neîntemeiată, deoarece probele
6
administrate în cauza dată au fost apreciate eronat, fără a ține seama de
cerințele art. 101 Cod de procedură penală.
Analizînd decizia atacată, Colegiul constată că temeiurile invocate de
către recurenți, prevăzute în pct. 6) și pct.8) art.427 Cod de procedură
penală nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate, dat
fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile
art. 414 alin. (1), (5), 415 alin.(21), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și
în hotărîrea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în
apelurile declarate, aceasta cuprinzînd motivele pe care se întemeiază
soluția pronunțată.
În aceste condiții instanța de recurs consideră că n-a fost constatată
prezența în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei
de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.
Potrivit normelor art. 414 alin.(1) și alin. (5) Cod de procedură penală
instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii
atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor
din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și
se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Potrivit art. 415 alin.(21) Cod de procedură penală, judecînd apelul
declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept să
pronunțe o hotărîre de condamnare fără audierea învinuitului prezent,
precum și a martorilor acuzării solicitați de părți. Martorii acuzării se
audiază din nou în cazul în care declarațiile lor constituie o mărturie
acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea
inculpatului.
Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia
instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,
după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării
soluției date.
Instanța de recurs reține faptul că, potrivit procesului-verbal al
ședinței de judecată a instanței de apel, au fost respectate întocmai
prevederile normelor expuse supra, fiind interogați inculpații Pogreban V.
și Chetrușca A., care au susținut declarațiile date anterior atît la urmărirea
penală, cît și în instanța de fond (f. d. 17;18, vol. II); partea vătămată Coliba
Gh. (f. d. 19-20 vol. II), martorii Coliba N. (f. d. 21-22 vol. II) și Poalelungi M.
(f. d. 23-24 vol. II), care au susținut declarațiile lor depuse anterior în prima
instanță. În opinia instanței de apel aceste declarații nu pot fi puse la
îndoială, deoarece partea vătămată și martorii au fost preîntîmpinați în
7
conformitate cu art. 312-313 Cod penal și au depus jurămînt în
conformitate cu prevederile art.108 Cod de procedură penală.
Totodată Colegiul menționează că, instanța de apel a admis parțial
demersul inculpaților și avocatului Muruzic V. privind audierea
suplimentară a martorilor Cociu V. și Boțu N., care au susținut declarațiile
date în instanța de fond (f. d. 25-26; 27 vol. II ), iar declarațiile martorului
Chetrușca E., date în cadrul ședinței primei instanțe, au fost date citirii la
examinarea apelului (f.d.38, vol. II ).
Din cele enunțate mai sus, instanța de recurs conchide că instanța de
apel a judecat cauza în conformitate cu prevederile legale enunțate,
adoptînd o hotărîre legală și întemeiată.
Astfel, nu pot fi reținute argumentele recurenților, că a fost încălcat
dreptul inculpaților la un proces echitabil, garantat de art.6 CEDO, prin
adoptarea unei hotărîri de condamnare pe baza probelor cercetate de
prima instanță.
8.2. Referitor la temeiul invocat de către recurenți stipulat în pct. 10)
alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală - „s-au aplicat pedepse
individualizate contrar prevederilor legale”, instanța de recurs, analizînd
decizia atacată, constată că instanța de apel, la stabilirea categoriei și
termenului de pedeapsă inculpaților, a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 61,
75-78 Codul penal, și anume, de gravitatea infracțiunii comise, de
circumstanțele agravante și atenuante ale răspunderii, de influența
pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovaților, precum și de
condițiile de viață a familiei acestora.
Colegiul penal reține că sancțiunea art.152 alin.(2) Cod penal prevede
pedeapsă cu închisoare de la 5 la 7 ani, iar potrivit art.16 Cod penal
infracțiunea săvîrșită de inculpați se atribuie la categoria infracțiunilor
grave, pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe
un termen de pînă la 12 ani inclusiv.
Instanța de recurs conchide că instanța de apel corect le-a stabilit
pedeapsa inculpaților cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, adică
suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate sub formă de
închisoare pe un termen de probă, considerînd că corectarea și reeducarea
acestora este posibilă fără privarea lor reală de libertate.
8.3. Recurenții mai invocă în recursul declarat și temeiul prevăzut în
art. 427 alin.(1) pct. 15) Cod de procedură penală – „instanța de judecată
internațională, prin hotărîre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel
național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în
această cauză”.
8
Referitor la acest temei, Colegiul penal nu se va expune, deoarece
recurenții nu au adus careva argumente în acest sens.
Astfel, instanța de recurs reține că temeiurile invocate de recurent
prevăzute în art. 427 alin.(1) pct. 6), 8), 10) Cod de procedură penală nu
și-au găsit confirmare la examinarea recursului. Asemenea erori de drept în
speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărîrea atacată este legală și
întemeiată.
Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că la judecarea
cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante,
prescrise de art. 414-419 Cod d procedură penală, de aceea recursul
ordinar declarat de inculpații Pogreban V., Chetrușca A. și avocatul acestora,
Muruzic V. se declară inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. alin. (1), (2) pct. 4) Cod de
procedură penală, Colegiul penal,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpații Pogreban
Vasile Alexei și Chetrușca Andrian Mihail și avocatul acestora, Muruzic
Victor împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01
decembrie 2014, în cauza penală în privința lui Pogreban Vasile Alexei și
Chetrușca Andrian Mihail, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la data de 29 aprilie 2015.
Președinte Ursache Petru
Judecători Toma Nadejda
Nicolaev Ghenadie
9