ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 29.07.2015

1ra-840/2015 — art. 152 alin.2 lit. e, 287 alin. 2 lit. b Cod penal

HOTĂRÂRE
29.07.2015
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 152 alin.2 lit. e, 287 alin. 2 lit. b Cod penal
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 8, 12 Cod de procedură penală
Citează această cauză
1ra-840/2015 — art. 152 alin.2 lit. e, 287 alin. 2 lit. b Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-840/2015

29 iulie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

judecători - Timofti Vladimir, Alerguș Constantin,

examinînd, admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Barbaroș Mihail în numele inculpaților Matei Gheorghe și Bujac Vasile, prin care

se solicită casarea sentinței Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 13 noiembrie

2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 aprilie 2015, în

cauza penală privindu-i pe

Matei Gheorghe Nicolae, născut la 01.08.1965 în

or. Leova, domiciliat în mun. Chișinău. str. Mihail

Sadoveanu 22/2, ap. 90.

Bujac Vasile Iurie, născut la 16.12.1993 în or.

Leova, domiciliat în mun. Chișinău, str. Mihail

Sadoveanu 22/2, ap. 90.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

2014, Matei Gheorghe și Bujac Vasile au fost condamnați:

- în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal la 3 ani închisoare;

- în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la 1 an închisoare:

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor lui Matei Gheorghe și Bujac Vasile li-au fost stabilite pedepse

definitive de 3 ani și 6 luni închisoare.

1

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare le-a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani, obligîndu-i ca în termenul

stabilit să nu-și schimbe domiciliul fără consimțămîntul organului competent.

Măsura de reprimare aplicată inculpaților – obligația în scris de a nu părăsi

localitatea a fost menținută.

Acțiunea civilă înaintată de Franchevici Victor a fost admisă parțial și s-a

dispus încasarea în mod solidar de la Matei Gheorghe și Bujac Vasile în beneficiul

lui Franchevici Victor suma de 8350 lei, cu titlu de prejudiciu material, suma de

2000 lei cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată în mărime de

3000 lei.

23.03.2013, pe parcursul zilei, între Matei Gheorghe și Franchevici Victor s-a iscat

un conflict verbal în legătură cu serviciile taxi prestate de ei și prin intermediul

efirului stației radio și-au făcut reproșuri reciproce, iar la 26.03.2013, aproximativ

la ora 15:00 Matei Gheorghe, aflîndu-se pe teritoriul firmei de „Taxi Service

14300” din str. Transnistriei nr. 4, mun. Chișinău, din intenții huliganice, încălcînd

grosolan ordinea publică și manifestînd o vădită lipsă de respect față de societate, a

inițiat un conflict însoțit cu aplicarea violenței fizice față de Franchevici Victor,

exprimată prin lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului.

Peste ceva timp, în acest conflict s-a implicat și Bujac Vasile și alte persoane

nestabilite de organul de urmărire penală, care împreună cu Matei Gheorghe,

urmărind scopul vătămării integrității corporale a persoanei, intenționat i-au aplicat

lui Franchevici Victor mai multe lovituri cu picioarele în regiunea toracelui și a

membrilor, cauzîndu-i astfel conform raportului de expertiză medico-legală nr.

933/D din 26.04.2013, leziuni sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă

manifestată prin comoție cerebrală, luxație a claviculei în articulația

acromioclaviculară pe dreapta, excoriații a capului și feței, periodontită

postraumatică a d. 1, defect coronarian a d. 1, hematom a buzei superioare și care

se califică ca vătămare corporală medie.

În drept acțiunile inculpaților Matei Gheorghe și Bujac Vasile au fost

încadrate în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal - vătămarea intenționată medie

a integrității, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările

prevăzute de la art. 151 Cod penal, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată

a sănătății, comisă de două sau mai multe persoane și art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal „huliganismul” - încălcarea grosolană a ordinei publice, exprimată printr-o

vădită lipsă de respect față de societate, acțiuni care, prin conținutul lor, se

deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, de două sau mai multe persoane.

2

Mihail în numele inculpaților Matei Gheorghe și Bujac Vasile, care a solicitat

casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpații Matei Gheorghe și Bujac

Vasile să fie achitați.

În motivarea apelului avocatul Barbaroș Mihail a invocat că, probele

examinate în instanța de judecată nu demonstrează vinovăția inculpaților Matei

Gheorghe și Bujac Vasile în cele imputate. Inculpații vina nu o recunosc, iar din

cele declarate de către Matei Gheorghe la etapa urmăririi penale, cît și cele

susținute în instanța de judecată se reține că el a acționat în stare de legitimă

apărare. Potrivit dispozițiilor alin. (2) al art. 36 Cod penal se califică stare de

legitimă apărare, acțiunile prin care s-a săvîrșit fapta de împiedicare și respingere a

unui atac direct și imediat, în cazul dat al părții vătămate Franchevici Victor,

îndreptat împotriva interesului public și care punea în pericol grav la data

respectivă drepturile celui atacat. La fel prima instanță a exclus unele probe a

apărării.

2015 a fost respins ca nefondat apelul declarat de către avocatul Barbaroș Mihail în

numele inculpaților Matei Gheorghe și Bujac Vasile, și menținută sentința fără

modificări.

Instanța de apel, în motivarea soluției adoptate a invocat, că vina inculpaților

Matei Gheorghe și Bujac Vasile de comiterea infracțiunilor incriminate s-a

confirmat pe deplin și acțiunile lor corect au fost încadrate în baza art. 152 alin. (2)

lit. e) Cod penal — vătămarea intenționată medie a integrității, care nu este

periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute de la art. 151 Cod

penal, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății, comisă de două

sau mai multe persoane și art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal „huliganismul” -

încălcarea grosolană a ordinei publice, exprimată printr-o vădită lipsă de respect

față de societate, acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie

deosebită, de două sau mai multe persoane.

Instanța de apel a menționat, că referitor la argumentele apărării, precum că

partea vătămată Franchevici Victor a primit leziunile în timpul căderii, cînd a fost

împins de Matei Gheorghe și a căzut pe partea dreaptă peste o bordură, acestea au

fost combătute prin concluzia expertului judiciar medic legist Buga Marin, precum

că leziunile stabilite conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1119/D din

20.05.2013 nu pot fi cauzate din căderea liberă a persoanei.

Instanța de apel a constatat, că instanța de fond la aprecierea modului și a

3

măsurii de pedeapsă a ținut cont de gradul și pericolul social al infracțiunii

incriminate, de personalitatea inculpaților, de circumstanțele cauzei, care atenuează

sau agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra

vinovatului.

Barbaroș Mihail în numele inculpaților Matei Gheorghe și Bujac Vasile, invocînd

temeiurile pentru recurs prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de

procedură penală, prin care solicită casarea hotărîrilor judecătorești de condamnare

în baza art. 152 alin. (2) lit. e); 287 Cod penal, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin

care să fie dispusă achitarea inculpaților de sub învinuirea în comitere a

infracțiunilor imputate, invocînd că:

- instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel,

anume: din care motive instanța judiciară nu poate lua în considerație

probele acumulate, cercetate în instanța judiciară și prezentate de către

partea apărării; care este cauza excluderii declarațiilor martorilor din

motivarea sentinței, chemați de partea acuzării și partea apărării în

cercetarea judecătorească și prin care se probează nevinovăția inculpaților;

care este motivul refuzului instanței de apel în acceptarea martorilor la

depunerea declarațiilor la data de 01 aprilie 2015;

- au fost încălcate prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală;

- instanța de fond și cea de apel nu a considerat certe și relevante probele

prezentate de către partea apărării întru susținerea poziției de achitare a

ambilor inculpați, soluția statuîndu-se doar pe probele acuzării;

- instanța judiciară a considerat concludentă și pertinentă unica probă-

Raportul de expertiză medico-legală recunoscîndu-i vinovați pe inculpații

Matei Gheorghe și Bujac Vasile în contradicția declarațiilor martorilor

susținute la etapa urmăririi penale cu cele declarate în ședința de judecată;

- prin declarațiile martorilor Filimon Iurie, Malcic Ion, Guștiuc Andrei ș.a.

acțiunile lui Franchevici Victor sunt de ordinul imputării elementelor

infracțiunii de huliganism și inițiator al conflictului, dar nu cele stabilite de

către organul de urmărire penală și instanța de judecată;

- inculpații Matei Gheorghe și Bujac Vasile vina imputată nu o recunosc, iar

cele declarate de inculpatul Matei Gheorghe la etapa urmăririi penale cît și

cele susținute în instanța de judecată sunt de caracterul de legitimă apărare;

4

- instanța de apel în decizia motivată la 29 aprilie 2015 greșit a înserat

declarațiile lui Bujac Vasile prin care se referă la faptul că,, … pînă la

conflict Bujac Vasile nu l-a cunoscut pe Franchevici V.”, cînd de fapt

Bujac Vasile a declarat că ,, …pe Franchevici V. nu l-a cunoscut pînă la

prezentare în organul de urmărire penală.”

5.1. În referința depusă de către procuror la recurs, se pledează pentru

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Barbaroș Mihail în numele

inculpaților Matei Gheorghe și Bujac Vasile, pe motiv că recurentul potrivit art.

430 Cod de procedură penală este obligat să indice temeiurile prevăzute de art. 427

Cod de procedură penală și în ce constă problema de drept de importanță generală

abordată în cauză, care este eroarea de drept comisă de instanță ce duce la casarea

hotărîrii. Aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către

instanțele de fond și de apel, și nu poate constitui temei pentru recurs.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia, pentru următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel, iar dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor nu

constituie o eroare de drept și nu poate servi drept temei pentru casarea hotărîrii

legal adoptate de către instanțele judecătorești.

Din conținutul recursului declarat de avocatul Barbaroș Mihail în numele

inculpaților Matei Gheorghe și Bujac Vasile, rezultă că acesta critică decizia

instanței de apel indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct.6), 8), 12)

Cod de procedură penală, sub aspectul că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, nu au fost întrunite elementele

infracțiunii și faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Verificînd legalitatea hotărîrilor atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

reține că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmarea în cauza dată.

5

Recurentul critică aprecierea probelor administrate și examinate de prima

instanță și verificate de instanța de apel, astfel Colegiul penal menționează că

conform art. 101 alin. (2) Cod de procedură penală, la faza judecării cauzei

judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma

examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de

lege.

În opinia Colegiului penal, instanțele de fond și de apel întemeiat și

argumentat au pus la baza deciziei de condamnare a lui Matei Gheorghe și Bujac

Vasile cumulul de probe descris în sentință și în decizia atacată (f. d. 102-111, vol.

II), cum sunt:

- declarațiile părții vătămate Franchevici Victor (f. d. 156-160, vol. I, 2-25,

vol. II);

- declarațiile martorilor Ciuciulean Luca (f. d. 161-166, vol. I), Filimon Iurie

(f. d. 185-186, vol. I), Guștiuc Andrei (f. d. 187-188, vol. I), Malcic Ion (f. d. 189-

190, vol. I);

- declarațiile expertului judiciar medico-legal Buga Marin (f. d. 31, vol. II);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 1119/D din 24.05.2013, conform

căruia părții vătămate Victor Franchevici, i-a fost cauzată traumă cranio-

cerebrală închisă, manifestată prin comoție cerebrală, luxația claviculei în

articulația acromioclaviculară pe dreapta, excoriații a capului și feței,

periodontită postraumatică a d 1, defect coronarian a d 1 hematom a buzei

superioare, care au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect

contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează

dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca

vătămare corporală medie (f.d.40, vol. I);

- procesul-verbal de confruntare din 27.09.2013 dintre partea vătămată

Franchevici Victor și învinuitul Bujac Vasile, conform căruia în cadrul

confruntării partea vătămată și-a menținut declarațiile date în cadrul audierii

(f.d.63, vol. I);

- procesul-verbal de confruntare din 27.09.2013 dintre martorul Ciuciulean

Luca și învinuitul Bujac Vasile, potrivit căruia în cadrul confruntării ambii și-au

menținut declarațiile date anterior, martorul Ciuciulean Luca a confirmat repetat

că Bujac Vasile se afla la fața locului și se implica în conflict (f.d. 65, vol. I);

- procesul-verbal de confruntare din 10.08.2013 dintre partea vătămată

Franchevici Victor și bănuitul Matei Gheorghe, potrivit căruia în cadrul

confruntării partea vătămată și-a menținut declarațiile date în cadrul audierii (f.d.

72, vol. I).

6

Instanța de recurs, reieșind din acest cumul de probe, respinge ca neîntemeiată

versiunea inculpaților și motivele apărătorului din recurs precum că, cele declarate

de inculpatul Matei Gheorghe la etapa urmăririi penale, cît și cele susținute în

instanța de judecată confirmă legitima apărare.

Colegiul penal reține, că instanțele de fond și de apel au cercetat toate probele

prezentate de părți și le-au apreciat din punctul de vedere al pertinenței,

concludenței și utilității acestora, și care în ansamblu lor au dovedit vinovăția lui

Matei Gheorghe și Bujac Vasile în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 152

alin. (2) lit. e); 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-le stabilite pedepse echitabile,

ținîndu-se cont de gradul și pericolul social al infracțiunilor incriminate, de

personalitatea inculpaților, de circumstanțele cauzei, care atenuează sau agravează

răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra vinovatului.

Or, nerecunoașterea vinovăției de către inculpați nu echivalează cu achitarea

acestora, de vreme ce probele pertinente și concludente, în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția acestora în săvîrșirea

infracțiunilor imputate.

Instanța de apel corect nu a reținut argumentele apărării precum că, instanța

de fond neîntemeiat a concluzionat despre vinovăția inculpaților, iar condamnîn-

du-i a exclus probele acuzării și a apărării, prin care se probează nevinovăția

inculpaților, deoarece toate probele cercetate în instanța de fond au fost puse la

baza sentinței. În acest context instanța de apel corect a constatat că, coroborate

între ele, probele administrate dovedesc faptul, că Matei Gheorghe și Bujac Vasile

au comis infracțiunile imputate. Atît din declarațiile părții vătămate, cît și a

martorului Ciuciuleanu Luca rezultă că, conflictul s-a desfășurat în două etape. În

prima Matei Gheorghe a fost lovit de către Franchevici Victor, ultimul fiind

îmbrîncit de inculpat, iar la cădere s-a lovit, însă careva leziuni nu s-au constatat.

Dacă aceste acțiuni ale lui Matei Gheorghe nu se califică ca acțiuni de huliganism,

ulterior, acesta din nou l-a acostat de Franchevici Victor, înaintîndu-i careva

pretenții, a fost implicat și Bujac Vasile și, din declarațiile părții vătămate și a

martorului Ciuciuleanu Luca, ambii i-au aplicat lovituri, inclusiv la cap, care au

rezultat cu leziuni corporale medii.

Instanța de apel corect a reiterat că, conform pct. 9 a Hotărîrii Plenului al

Curții Supreme de Justiție citate supra, „Instanțele judecătorești urmează să

delimiteze huliganismul de alte infracțiuni în dependență de sensul și orientarea

intenției făptuitorului, de motivele, scopurile și circumstanțele acțiunilor săvîrșite

de el. În cazul insultelor, loviturilor, etc.. provocate de relațiile personale ostile

apărute brusc și însoțite de o încălcare grosolană evidentă a ordinii publice de către

7

făptuitor și care au exprimat o vădită lipsă de respect față de societate, urmează a fi

calificate drept huliganism”.

Aceste acțiuni principale trebuie să fie însoțite obligatoriu de oricare din

acțiunile adiacente menționate în dispoziția alin. (1) art. 287 Codului penal:

,,aplicarea violenței asupra persoanelor sau amenințarea cu aplicarea unei

asemenea violențe”.

Referitor la argumentele apărării precum că partea vătămată Franchevici

Victor a primit leziunile în timpul căderii cînd a fost împins de Matei Gheorghe și

a căzut pe partea dreaptă peste o bordură, acestea se combat prin concluzia

expertului judiciar medic legist Buga Marin, precum că leziunile stabilite conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 1119/D din 20.05.2013 nu pot fi cauzate

din căderea liberă a persoanei.

Instanța de fond a apreciat critic declarațiile inculpaților Matei Gheorghe și

Bujac Vasile, iar instanța de apel corect le-a calificat ca o metodă de apărare aleasă

de către inculpați în scop de a se eschiva de la răspunderea penală pentru fapta

comisă, deoarece ele nu coroborează cu raportul de expertiză medico-legală nr.

1119/D din 24.05.2013, în privința părții vătămate Franchevici Victor, unde s-a

stabilit că părții vătămate ia fost cauzată traumă cranio-cerebrală închisă,

manifestată prin comoție cerebrală, luxația claviculei în articulația

acromioclaviculară pe dreapta, excoriații a capului și feței, periodonită

postraumatică a d 1, defect coronarian a d 1, hematom a buzei superioare, care au

fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contodent dur, posibil în

timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă

durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie.

Instanța de apel corect a constatat ca irelevant și alt argument al apelului, cum

că judecata nu a ținut cont de declarațiile martorilor Filimon Iurie, Guștiuc Andrei,

Malcic Ion, care au declarat că anume Franchevici Victor este cel care l-a agresat

primul pe Matei Gheorghe. Astfel după cum s-a menționat, conflictul între partea

vătămată și Matei Gheorghe a avut loc în două etape, la una au fost martori

Guștiuc Andrei, Filimon Iurie, însă aceștea au plecat imediat și din acest motiv

declară că nici nu l-au văzut pe Bujac Vasile, că acesta nu a participat la conflict.

Totodată, instanța de apel a reținut, că infracțiunile imputate inculpaților se

consideră săvîrșite cu participație simplă, deoarece la comiterea faptelor

prejudiciabile a participat în calitate de coautor și inculpatul Bujac Vasile, ținînd

cont de probele cauzei penale menționate în partea descriptivă a sentinței și

îndeosebi din declarațiile părții vătămate Franchevici Victor și Ciuciulean Luca din

cadrul cercetării judecătorești.

8

Inculpații au săvîrșit acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și

morale de conviețuire, care au fost încălcate în mod grosolan și demonstrativ de

către Matei Gheorghe și Bujac Vasile prin neobrăzare, acțiuni care prin conținutul

lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

Colegiul penal concluzionează că prin probele pertinente, concludente și utile

este dovedită intenția inculpaților ce s-a realizat prin acțiuni active, făptuitorii

înțelegeau că încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect

față de societate, că aplică violența asupra persoanei și că acțiunile lor prin

conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită și doresc

săvîrșirea acestor acțiuni și survenirea consecințelor.

Criticile formulate de recurent, prin care se susține că inculpații nu se fac

vinoveți de săvîrșirea infracțiunilor imputate, acestea au format obiect de discuție

la judecarea cauzei în instanța de apel și, cărora, instanța de apel le-a dat o

motivare corespunzătoare, argumentată, soluție pe care instanța de recurs și-o

însușește pe deplin, și a cărei reluare detaliată nu se mai impune, avînd în vedere și

faptul că verificînd hotărîrea atacată în raport și cu prevederile art. 424 alin. (2)

Cod de procedură penală, în sensul că nu se identifică existența și a altor motive

care analizate din oficiu să ducă la casare.

La fel, instanța de recurs menționează, că dezacordul cu modalitatea de

apreciere a probelor nu se conține în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, astfel criticele formulate de recurent nu sunt motivate sub

aspectul problemelor de drept, prevăzute în art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală.

Totodată, verificînd procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel

(vol. II, f.d. 94-98) și, lecturînd textul deciziei adoptate în cauză, rezultă că instanța

de apel la judecarea apelului a respectat întocmai prevederile art. 414, 417 Cod de

procedură penală, astfel întemeindu-și concluziile sale pe probele legal

administrate și verificate în ședința de judecată a instanței de apel, acestea fiind

reflectate în procesul-verbal al ședinței de judecată.

În această ordine de idei, Colegiul penal apreciază ca fiind corecte concluziile

instanței de apel, deoarece corespund circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei,

temeiurile invocate de recurent în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de

procedură penală nu persistă în cauză, iar hotărîrea judecătorească atacată este

legală și întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului ordinar, ca

fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal

9

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Barbaroș Mihail în

numele inculpaților Matei Gheorghe și Bujac Vasile, împotriva sentinței

Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 13 noiembrie 2014 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 01 aprilie 2015, în cauza penală privindu-i pe

Matei Gheorghe Nicolae și Bujac Vasile Iurie, fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 20 august 2015.

Președinte Ursache Petru

Judecător Timofti Vladimir

Judecător Alerguș Constantin

10

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2014-07-16
0,94
1ra-1076/2014 — art. 151 al. 1, 287 al. 2, 84 CP
Dosarul nr. 1ra-1076/2014 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 18 iunie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal în componență: președinte – Nicolae Gordilă, judecători – Ion Guzun, Iurie Diaconu, în camera de consiliu, fără
CSJ 2015-04-29
0,94
1ra-491/2015 — art. 145 al.2 lit.i,j, 208 al.1 CP
Dosarul nr. 1ra-491/2015 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 29 aprilie 2015 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, examinînd, în
CSJ 2014-03-19
0,94
1ra-436/2014 — art. 287 al. 3, 90 CP
Dosarul nr. 1ra-436/2014 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 26 februarie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: președinte – Constantin Gurschi, judecători – Ion Guzun și Iurie Diaconu, în camer
CSJ 2015-05-12
0,94
1ra-533/2015 — art. 166/1 al.2 CP
Dosarul nr. 1ra-533/2015 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 12 mai 2015 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Constantin Alerguș, Liliana
CSJ 2013-10-09
0,94
1ra-851/2013 — art. 152 alin. 2 lit. e CP
Dosarul nr. 1ra-851/2013 CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE D E C I Z I E 02 octombrie 2013 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Petru Ursache, Judecători –
Sursă