1ra-717/2015 — Art.201-1 alin. 3, lit.c CP

Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 17 octombrie 2014, pronunțată în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, Țurcan Andrei a fost condamnat în baza art. 201 1 alin. (3) lit. c) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, la 03 iulie 2014, aproximativ la ora 1800, Țurcan Andrei fiind fiul vitreg a lui Poleșciuc Dmitri, care locuiau într-o gospodărie comună din s. Zolotievca, r- nul Anenii Noi, fiind în stare de ebrietate, în timp ce se aflau la domiciliu, în urma relațiilor reciproc ostile, a luat un cuțit cu care i-a aplicat lui Poleșciuc D. o lovitură în regiunea de sus a toracelui pe stînga, în rezultatul căruia ultimul a decedat. 1

Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blîndă. În argumentarea apelului a menționat că la adoptarea sentinței instanța nu a luat în considerație prevederile art. 364 1 alin. (8) Cod de procedură penală, că vina a recunoscut-o integral, cu rechizitoriu și probele acumulate la faza de urmărire penală a fost de acord. Totodată, instanța nu a apreciat corect dispoziția prevederilor art. 364 1 alin. (8) Cod de procedură penală și a art. 77 Cod penal, nu a luat în considerație că pedeapsa penală se reduce cu 1/3 din limitele pedepsei și că în speță nu au fost stabilite circumstanțe agravante.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 martie 2015 a fost respins, ca nefondat apelul declarat de inculpat.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a conchis, că instanța de fond la pronunțarea sentinței corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept adoptînd o soluție legală și întemeiată. Colegiul penal a concluzionat că instanța de fond la stabilirea categoriei pedepsei lui Țurcan A. a ținut cont de prevederile art. 75-77 Cod penal, de toate circumstanțele cauzei, de caracterul și gravitatea infracțiunii comise, și anume de faptul atentării inculpatului Țurcan A. la viața și sănătatea persoanei, valorii supreme ocrotite de Constituția RM, legea penală și prevederile art. 1 par.1 al CEDO, care reglementează dreptul la viață al oricărei persoane este protejat prin lege, precum și de persoana inculpatului, care este caracterizat negativ, făcînd abuz de băuturi alcoolice, astfel fiindu-i numită o pedeapsă echitabilă în raport cu fapta comisă. Referitor la argumentul invocat de inculpat precum că la adoptarea sentinței de către instanța de fond nu au fost luate în considerație dispozițiile art. 364 1 alin. (8) CPP, instanța le-a considerat că nu pot fi reținute, din motiv că prima instanță a ținut cont și corect a aplicat reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de art. 201 1 alin. (3) lit. c) Cod penal, care prevede închisoare de la 5 la 15 ani, deci reducerea cu 1/3 din limitele pedepsei stabilesc limita minimă de 3 ani 4 luni închisoare – și limita maximă 10 ani închisoare.

Împotriva deciziei nominalizate a declarat recurs ordinar inculpatul Țurcan Andrei, care făcînd referire la prevederile art. 434 Cod de procedură 2 penală, solicită casarea deciziei instanței de apel cu rejudecarea cauzei, din motiv că în cadrul urmăririi penale, examinării cauzei în instanța de fond și apel, i-au fost încălcate drepturile sale garantate de legislația națională și Convenția Europeană. În perioada 03.07.2014 – 03.08.2014 a fost deținut în arest în CPS Anenii Noi pe o perioadă de 72 ore contrar prevederilor art. 175 (9), 303 alin. (1) CE. De asemenea, în perioada 27.11.2014 – 02.03.2015 a fost deținut în arest în penitenciarul nr. 13 fără mandat de arest contrat art. 6 pct.4), art. 25, art. 186 alin. (5), (6), (11), art. 466 Cod de procedură penală. Acuzatorii de stat Găină V. și Sîli R. au ignorat prevederile art. 12 alin.(1), 125 (5) din Constituția RM, încălcîndu-i drepturile și libertățile sale. La fel, avocații Avramov V., Ursu S. care i-au apărat interesele au încălcat prevederile art. 68 CPP, deoarece nu au depus nici un demers în cazul său, prin ce i-a fost încălcat art. 13 CEDO. Despre încălcările date a aflat de la reprezentantul său la CEDO, Mercov E.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar declarat, solicitînd respingerea acestuia ca inadmisibil, deoarece recursul nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute de art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Colegiul penal constată că inculpatul în recursul declarat nu invocă nici un temei de drept prevăzut la art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, însă a făcut trimitere că instanțele de judecată au încălcat drepturile sale garantate de legislația națională și Convenția Europeană, a fost deținut în arest fără mandat, contrar prevederile art. 6 pct.4), 25, 186 alin. (5), (6), (11), 466 CPP, avocații care i-au apărat interesele nu au depus nici un demers în apărarea intereseler sale, în legătură cu ce solicită casarea hotărîrilor judecătorești și trimiterea cauzei la rejudecare. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de 3 apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Cererea de recurs trebuie să conțină conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărîrii atacate și solicitările recurentului, cu indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală invocate în recurs și în ce constă problema de drept de importanță generală abordată în cauza dată, așa cum prevede art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală. Din textul recursului declarat de Țurcan A. reiese că prevederile legii procesual penale nu au fost respectate de către recurent, care n-a invocat nici unul din temeiurile obligatorii recursului ordinar prevăzute în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Cerințele nominalizate, deși sunt obligatorii, nu au fost respectate de către autorul recursului. Țurcan A. nu este de acord cu aprecierea probelor de către instanțele judecătorești inferioare, solicitînd trimiterea cauzei la rejudecare, și în acest caz acesta era obligat prin lege să invoce vreunul din temeiurile pentru recurs stipulate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă nu s-a conformat legii. La etapa recursului ordinar instanța de recurs nu efectuează un control asupra fondului cauzei, ci verifică aplicarea corectă a normelor de drept material și de procedură față de faptele constatate de instanța de fond ori, după caz, de instanța de apel. Această verificare se efectuează numai în limita temeiurilor formulate în recurs. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, dispune inadmisibilitatea lui în cazul în care recursul nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 430 Cod de procedură penală. Deoarece temeiurile pentru recurs ordinar sînt expres și limitativ stipulate în lege, rezultă că motivarea recursului trebuie să se refere numai la acestea, cu indicarea expresă a temeiurilor pe care se întemeiază, astfel recurentul nu a respectat aceste cerințe obligatorii. În speță, inculpatul la întocmirea recursului nu a îndeplinit toate dispozițiile prevăzute la art. 430 Cod de procedură penală, și în situația dată se impune, inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, pe motiv, că acesta 4 nu îndeplinește cerințele de conținut.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Țurcan Andrei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 martie 2015, în cauza penală în privința lui Țurcan Andrei Alexandru, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute în art. 430 pct.5) Cod de procedură penală. Decizia este irevocabilă, publicată integral la 23 iulie 2015. Președinte Petru Ursache Judecătorii Constantin Alerguș Vladimir Timofti 5