1ra-426/2015 — art. 309/1 al.3, lit. c CP

1ra-426/2015 — art. 309/1 al.3, lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-426/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

05 mai 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Petru Ursache,

Judecători – Ghenadie Nicolaev, Constantin Alerguș, Nadejda Toma, Petru

Moraru,

a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Tăut Dorina, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 decembrie 2014 și de avocatul

Burlacu Silviu în numele inculpatului Cernat Andrei, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 21 iulie 2014 și deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 04 decembrie 2014, în cauza penală în privința lui

Cernat Andrei Valeri, născut la 23 octombrie 1983,

originar și domiciliat în mun. Chișinău, str. N. Costin

65/2, ap. 134,

Roșca Dumitru Pavel, născut la 16 martie 1989,

originar și domiciliat în mun. Chișinău, str. Ion

Creanga 76, ap. 66

și

Blișciac Igor Mihail, născut la 06 august 1988, originar

din sat. Buțeni, r-nul Hîncești și domiciliat în mun.

Chișinău, str. Calea Ieșilor 61/2, ap. 40.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă :

condamnați:

- Cernat Andrei în baza art. 309/1 alin. (3) lit. с) Cod penal (redacția veche) la 6

ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

în organele de drept și MAI pe un termen de 5 ani;

- Roșca Dumitru și Blișciac Igor în baza art. 309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal

(redacția veche) la 5 ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții în organele de drept și MAI pe un termen de 5 ani, pentru fiecare.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Mitrofanov Vitalie în partea încasării

prejudiciului moral a fost admisă integral și s-a încasat în mod solidar de la Cernat Andrei,

Roșca Dumitru și Blișciac Igor în beneficiul părții vătămate prejudiciul moral în sumă de

5000 lei.

1

temeiul extrasului din ordinul nr. 14 EF din 20.02.2006 a Ministrului MAI al Republicii

Moldova, funcția de polițist al Regimentului Patrulă și Santinelă „Scut” al CGP mun.

Chișinău, fiind conform art. 123 alin. (1) Cod penal, persoană cu funcție de răspundere,

investită cu drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorităților publice, la 12

aprilie 2011, în jurul orei 03:00, fiind implicat în serviciul de menținere a ordinii publice

cu echipajul de poliție „902” constituit din auto-patrula „Mercur 1187”, împreună cu

polițistul RPS „Scut” a CGP mun. Chișinău, Roșca Dumitru și polițistul operativ al BPDS

„Fulger”, Blișciac Igor, l-au stopat pe Mitrofanov Vitalie, care mergea pe str. Alba Iulia

175, mun. Chișinău și care avea la sine о bicicletă de tip sport, о cameră video staționară,

cablu din aramă și unelte de bucătărie, pe care le-a găsit lîngă о gunoiște, după care, avînd

intenția provocării unei dureri și suferințe puternice fizice și psihice, cu scopul de a obține

informații și mărturisiri de la ultimul, contrar prevederilor art. 3 din Convenția Europeana

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, conform căreia

nimeni nu poate fi supus torturii, pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante,

avînd intenția de a savîrși acte care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și

atribuțiilor acordate prin lege, contrar prevederilor art. 4 a Legii Republicii Moldova „Cu

privire la poliție” nr. 416-XII din 18.12.1990, care prevede că poliția nu intervine în

drepturile și libertățile cetățenilor de cît în cazul în care nu-și poate exercita atribuțiile,

ale art. 15 din aceiași lege și ale capitolului II, art. 2 din Hotărîrea Parlamentului

Republicii Moldova „Cu privire la aprobarea mijloacelor speciale și a regulilor de aplicare

a acestora de către colaboratorii organelor de interne și militarii trupelor de carabinieri

ale Ministerului Afacerilor Interne” nr. 1275-XII din 15.02.93, care reglementează că

colaboratorii de poliție ce aplică forța fizică, inclusiv procedeele speciale de luptă, pentru

curmarea infracțiunilor, pentru înfrîngerea rezistenței opuse cerințelor legale, dacă

metodele nonviolente nu asigură îndeplinirea obligațiilor ce le revin, adresîndu-se cu

cuvinte necenzurate în adresa lui, fără careva motive și temeiuri legale, i-а aplicat lui

Vitalie Mitrofanov, multiple lovituri cu mîinile și picioarele în regiunea capului,

abdomenului, pieptului și a picioarelor, fiind impus să recunoască că a sustras bunurile

vizate.

Continuîndu-și acțiunile sale criminale, Cernat Andrei împreună cu Roșca Dumitru

și Blișciac Igor, l-a urcat forțat pe V. Mitrofanov în auto-patrula „Mercur 1187”, unde în

timpul transportării la CPs Buiucani, mun. Chișinău, cît și în incinta CPs Buiucani, mun.

Chișinău situat pe str. Calea Ieșilor 12, mun. Chișinău în biroul de documentare, a fost

din nou lovit de multiple ori cu mîinile și picioarele în diferite regiuni ale corpului, cu

scopul de a primi informații și mărturisiri privind savîrșirea sustragerii, astfel cauzîndu-i

parții vătămate V. Mitrofanov dureri și suferințe puternice fizice și psihice.

În urma acestor acțiuni, lui Vitalie Mitrofanov i-au fost provocate, conform

concluziei raportului de expertiză medico-legala nr. 3197/D din 07.12.2011, echimoze pe

ambele fese, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent - dur,

posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătamări neînsemnate.

inculpaților, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi

hotărîri de achitare în privința lui Ig. Blișciac, D. Roșca și A. Cernat.

În motivarea apelului a invocat următoarele:

- instanța la baza sentinței a pus probele acuzării, fără a se expuse asupra celor

prezentate de către apărare;

2

- instanța a examinat cauza unilateral, bîzîndu-se pe probele prezentate de acuzare,

apreciind critic declarațiile inculpaților, calificîndu-le ca fiind niște declarații date întru

eschivarea de la răspunderea penală pentru faptele savîrșite;

- instanța nu s-a expus asupra verificării declarațiilor martorilor Lupan Dumitru,

care este fratele părții vătămate și Prodan Rubina, care este cumnata lui V. Mitrofanov;

- instanța nu s-a expus asupra divergențelor din declarațiile depuse în instanța de

judecată între probele prezentate de către partea acuzării.

pronunțată integral la 22 ianuarie 2015, apelul avocatului în numele inculpatului Cernat

Andrei a fost respins, ca nefondat, cu menținerea sentinței în privința acestuia și admis

apelul în numele inculpaților Roșca Dumitru și Blișciac Igor, casată sentința în privința

lor, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre, prin care Roșca Dumitru și Blișciac

Igor au fost achitați de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 309/1 alin. (3) lit. с) Cod

penal, din motiv că fapta nu a fost savîrșită de inculpați.

4.1. Instanța a conchis că, prima instanță corect a stabilit starea de fapt și de drept,

just a calificat acțiunile inculpatului Cernat Andrei în baza art. 309/1 alin. (3) lit. с) Cod

penal, probele au fost verificate conform art. 101 Cod de procedură penală și vinovăția

acestuia a fost dovedită prin declarațiile părții vătămate, ale martorilor, cît și prin probe

scrise, însă, prima instanță greșit a reținut că inculpații Roșca Dumitru și Blișciac Igor

sunt vinovați de comiterea infracțiunii imputate, fapt ce a dus la condamnarea ilegală și

neîntemeiată a lor.

Totodată, instanța a stabilit că probele administrate la dosar combat declarațiile

inculpatului A. Cernat privind nevinovăția lui, această metodă fiind aleasă întru evitarea

răspunderii penale.

La individualizarea pedepsei, instanța de apel a menționat că, de către instanța de

fond s-a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, astfel stabilindu-i inculpatului o

pedeapsă echitabilă pentru fapta comisă sub formă de închisoare.

Referitor la achitarea inculpaților Roșca Dumitru și Blișciac Igor, instanța de apel

a concluzionat că, faptele incriminate nu și-au găsit confirmare la judecarea cauzei în

instanța de apel din următoarele motive:

- în plîngerile adresate organelor de drept, V. Mitrofanov nu a concretizat cîți

polițiști erau la reținerea lui și cîți din ei l-au agresat fizic (f.d. 3, 5, 31), ori la examinarea

medico-legală a comunicat medicului că a fost maltratat de 4 polițiști, iar în plîngere (f.d.

8) a indicat că a fost agresat de 6 polițiști dintre care unul l-a agresat cel mai mult și

conform procesului-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie l-a recunoscut pe

A. Cernat;

- potrivit declarațiilor părții vătămate V. Mitrofanov date în instanța de apel, acesta

a declarat că a fost lovit de către A. Cernat în incinta CPs Buiucani după reținere;

- nu sunt credibile afirmațiile părții vătămate referitor la aplicarea multiplelor

lovituri, deoarece fiind examinat a doua zi de către medicul-legist pe corpul lui nu au fost

identificate semne de aplicare a loviturilor sau acte de tortură cu excepția echimozelor la

fese;

- nu sunt credibile declarațiile părții vătămate în raport cu motivele și

circumstanțele reținerii lui, deoarece declarațiile acestuia referitor la găsirea bicicletei

sunt dubioase, fapt ce denotă că nu a fost sincer în declarații;

- nu merită a fi acceptate declarațiile lui V. Mitrofanov referitor la reținerea sa,

deoarece aflîndu-se cu fața în raza de iluminare a mașinii poliției nu a putut aprecia cine

3

din cei prezenți la reținere l-ar fi putut lovi, mai mult ca atît, D. Roșca se afla la volanul

mașinii și nu a coborît din ea;

- faptul ca V. Mitrofanov a fost reținut la indicația lui A. Cernat nu demonstrează

că colaboratorii de poliție ar fi aplicat forța fizică față de el la locul reținerii, ori în

circumstanțele speței, noaptea, ducînd în mîni о bicicletă și bunuri, poliția era obligată să

constate dacă persoana în cauză nu a comis vre-o crimă;

- martorii V. Cozma, D. Dutca și Ig. Ganea, au declarat că nu au văzut ca inculpații

să aplice forța fizică față de V. Mitrofanov, nu au văzut ca ultimul să fi avut leziuni

corporale în timpul aflării în incinta CP s. Buiucani la data de 12.04.2013.

Instanța a apreciat critic declarațiile martorilor D. Lupan și R. Prodan, deoarece

primul este fratele părții vătămate, iar al doilea este cumnata părții vătămate, astfel fiind

în relații de rudenie.

care, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia,

cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel în alt complet de judecată.

În motivarea recursului, se indică că instanța nu a apreciat probele prezentate de

acuzare, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală, care, în opinia recurentului,

demonstrează vinovăția inculpaților Roșca Dumitru și Blișciac Igor de comiterea

infracțiunii imputate, că aceștia împreună cu Cernat Andrei i-au aplicat lui V. Mitrofanov

multiple lovituri cu mînile și picioarele peste diferite părți ale corpului, fapt confirmat

prin declarațiile părții vătămate, ale martorilor și probe scrise, însă, instanța i-a achitat

neîntemeiat, manifestîndu-se în favoarea apărării.

La fel, recurentul mai invocă că, instanța achitîndu-i pe D. Roșca și Ig. Blișciac,

ilegal a menținut condamnarea în privința lui A. Cernat, calificativul lit. c) - de mai multe

persoane a art. 309/1 alin. (3) Cod penal și decizia este contrară prevederilor art. 394 alin.

(3) pct. 1), 2), 414-417 Cod de procedură penală.

5.1. Hotărîrile judecătorești sînt atacate cu recurs ordinar de avocatul Burlacu

Silviu în numele inculpatului Cernat Andrei, care a fost depus prin intermediul oficiului

poștal la 23 ianuarie 2015 și care, indicînd temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, solicită casarea acestora, cu pronunțarea unei noi hotărîri de achitare în

privința lui A. Cernat.

În susținerea cerințelor, recurentul a invocat că instanțele judecătorești au dat o

apreciere greșită probelor administrate pe dosar, care nu dovedesc vinovăția inculpatului

în comiterea infracțiunii imputate, că starea de fapt a fost reținută în mod eronat de

instanțe, astfel, pronunțîndu-se hotărîri ilegale și neîntemeiate, că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel.

motivelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise

din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecînd recursul, instanța este în drept să admită recursul, cu casarea totală sau parțială

a hotărîrii atacate și cu dispunerea rejudecării de către instanța de apel, în cazul în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o

caseze parțial sau total, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, care a dus

la adoptarea unei hotărîri ilegale.

Conform art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, o hotărîre a instanței de

apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de

4

fond și de apel, în cazul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția.

În conformitate cu art. 414 alin. (1), (4) Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel

poate da o nouă apreciere probelor.

Decizia instanței de apel, conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau

admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai

imputată s-a săvîrșit ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a

comis; dacă probele corect au fost apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de

prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art.

101 Cod de procedură penală.

Chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa

a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual sau penal au fost

corect aplicate.

Avînd în vedere aceste prevederi legale, Colegiul conchide că instanța de apel nu

s-a conformat acestora la judecarea apelului și a comis următoarele erori de drept.

După cum rezultă din decizie, Roșca Dumitru și Blișciac Igor au fost achitați de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 309/1 alin. (3) lit. с) Cod penal și a fost menținută

condamnarea în privința lui Cernat Andrei în baza aceluiași articol, însă, instanța contrar

prevederilor art. 394 alin. (1), (3) Cod de procedură penală, nu a indicat învinuirea pe

baza căreia cauza în privința lui D. Roșca și Ig. Blișciac a fost trimisă în judecată și

motivele pentru care a respins probele aduse în sprijinul acuzării, cît și nu a constatat fapta

criminală, considerată ca fiind dovedită, comisă de către A. Cernat de unul singur.

Astfel, partea descriptivă a deciziei nu conține expunerea faptei de săvîrșirea căreia

inculpații D. Roșca și Ig. Blișciac au fost puși sub învinuire, cît și constatarea faptei

criminale săvîrșite de către A. Cernat.

Colegiul penal remarcă, că instanța de apel nu s-a expus asupra proceselor-verbale

de recunoaștere a persoanei din 24 decembrie 2011, prin care partea vătămată V.

Mitrofanov îi recunoaște pe D. Roșca, ca fiind polițistul care împreună cu alți doi polițiști

l-a lovit cu piciorul, palma și pumnul în față, spate și picior, și pe Ig. Blișciac – polițistul

care cu alți doi polițiști a aplicat lovituri cu mîinele și picioarele în față și în coaste, probe,

care au fost puse la baza condamnării lui A. Cernat, ce merită atenție pentru justa

soluționare a cauzei.

Mai mult, instanța de recurs relevă că instanța de apel achitîndu-i pe D. Roșca și

Ig. Blișciac, eronat a constatat că A. Cernat a săvîrșit infracțiunea cu mai multe persoane,

menținînd calificativul prevăzut de art. 309/1 alin. (3) lit. с) Cod penal.

Totodată, instanța de recurs menționează că, concluzia instanței de apel este sumară

și incompletă, instanța nu a analizat în ansamblu probele care stabilesc vinovăția

inculpaților cît și cele care confirmă nevinovăția lor, lăsînd fără apreciere ansamblul

probelor prezentate de procuror.

Din materialele cauzei rezultă că, instanța de apel nu a examinat cauza sub toate

aspectele, complet și obiectiv cu respectarea prevederilor art. 414, 417 alin. (1) pct. 7) și

5

8) Cod de procedură penală și nu a făcut o analiză suficientă probelor cu expunerea

argumentărilor sale, probele nefiind verificate și apreciate în conformitate cu art. 101 Cod

de procedură penală.

Mai mult ca atît, instanța de recurs lecturînd materialele cauzei remarcă, că la dosar

nu a fost anexat apelul părții apărării declarat împotriva sentinței, acesta a fost recepționat

de către Curtea de Apel Chișinău la 06 august 2014, care urma și, respectiv, urmează să

fie anexat la dosar (f.d. 92, vol. 2).

Astfel, instanța de recurs este în imposibilitate de a verifica recursul apărării cu

referire la temeiul invocat prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală -

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, dat fiind faptul

că lipsește cererea de apel, care ar conține motivele invocate și din considerentul dat, nu

poate identifica asupra căror motive instanța nu s-a pronunțat.

În viziunea Colegiului, erorile procesuale admise de către instanța de apel nu pot fi

corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu

atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța

care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesuale penale la pronunțarea hotărîrii

judecătorești.

Încălcările enunțate determină Colegiul penal să concluzioneze incontestabil

asupra necesității de a casa total decizia instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, de către aceeași instanță în alt complet de

judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel se va conduce de prevederile art. 436 Cod

de procedură penală, va ține cont de argumentele formulate în apel, recursuri și de cele

expuse în prezenta decizie, va aprecia probele în conformitate cu prevederile art. 101 Cod

de procedură penală și va pronunța o hotărîre legală și întemeiată în conformitate cu

prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de nivelul Curții

de Apel Chișinău, Tăut Dorina și de avocatul Burlacu Silviu în numele inculpatului

Cernat Andrei, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04

decembrie 2014, în cauza penală în privința lui Cernat Andrei, Roșca Dumitru și

Blișciac Igor și dispune rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 28 mai 2015.

Președinte Petru Ursache

Judecători Ghenadie Nicolaev

Constantin Alerguș

Nadejda Toma

Petru Moraru

6