1ra-770/2015 — 264 al. 3 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- 264 al. 3 lit. b CP
- Temei legal
- 264 al. 3 lit. b CP
1ra-770/2015 — 264 al. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul nr. 1ra-770/2015
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
22 iulie 2015 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte: Petru Ursache
Judecători: Vladimir Timofti, Constantin Alerguș
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
avocatul Lefter Stela în numele succesorului părții vătămate Jenescu Vadim, prin
care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18
martie 2015, în cauza penală în privința lui
Gorun Cristina Valentin, născută la 08 mai 1991,
originară și domiciliată în or. Șoldănești, str. Comarov
nr. 10.
Datele referitoare la examinarea cauzei:
08.10.2013 – 29.12.2014 (prima instanță);
20.01.2015 – 18.03.2015 (instanța de apel);
02.06.2015 – 22.07.2015 (instanța de recurs);
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Șoldănești din 29 decembrie 2014, Gorun
Cristina Valentin a fost condamnată în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 5
(cinci) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe
un termen de 4 (patru) ani. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei
închisorii a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 5 (cinci) ani.
Prin aceeași sentință, acțiunea civilă intentată de către Jenescu Vadim a fost
admisă parțial în partea prejudiciului moral, fiind dispusă încasarea de la Gorun
Cristina Valentin în beneficiul lui Jenescu Vadim a sumei de 15 000
(cincisprezece mii) lei. Cerința referitoare la încasarea prejudiciului material a fost
admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului acestuia să se pronunțe instanța
în ordinea procedurii civile.
De la Gorun Cristina Valentin au mai fost încasate în beneficiul lui Jenescu
Vadim cheltuielile de judecată în sumă de 4604,60 lei, în beneficiul CNEJ suma
de 1350 lei și în beneficiul CEML, pentru efectuarea expertizei medico-legale
suma de 1317 lei.
1
Potrivit sentinței s-a stabilit că Gorun Cristina, la 28.11.2012, în jurul orei
17:00, încălcînd regulile de securitate a circulației, a cauzat din imprudență decesul
unei persoane în următoarele circumstanțe: conducînd autoturismul personal de
model „Opel Corsa”, cu n/î COC 267 prin or. Șoldănești, la intersecția cu sens
giratoriu între străzile Moldova și Victoriei, neținînd cont de limita vizibilității „pe
timp de întuneric”, încălcînd astfel prevederile pct. 45) subpct. (2) al
Regulamentului Circulației Rutiere, încălcînd prevederile pct. 46) lit. a) a aceluiași
Regulament, neisprăvindu-se cu situația creată, a tamponat pietonul Ciobanu
Elizaveta Grigore, născută la 02.09.1951, care traversa drumul în loc interzis, ca
rezultat, cauzîndu-i pietonului Ciobanu Elizaveta, conform raportului de expertiză
medico-legală nr. 14-2382 „D” din 05.03.2013 vătămări corporale GRAVE care au
legătură cauzală directă cu survenirea decesului.
Sentința a fost atacată cu apel de către avocat în numele succesorului legal
al părții vătămate, care a solicitat casarea parțială a acesteia în latura civilă,
rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri în această parte, prin care să fie
admisă integral acțiunea civilă.
În motivarea cerințelor sale apelantul a indicat că instanța de fond
neîntemeiat a diminuat cuantumul prejudiciului moral, odată ce pierderea unei rude
apropiate a provocat suferințe morale enorme în familia succesorului legal al părții
vătămate. Referitor la soluția cu privire la încasarea prejudiciului material,
avocatul a considerat că cuantumul acestuia a fost probat pe deplin, nefiind
necesară soluționarea chestiunii în cauză separat în ordinea procedurii civile.
Cu referire la termenul de declarare a apelului, s-a indicat că din motive
întemeiate avocatul nu s-a putut prezenta la data pronunțării sentinței în ședința de
judecată din 29.12.2014, primind sentința ulterior, prin poștă, respectînd de la acea
dată termenul de declarare a apelului.
Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 martie
2015, care a fost pronunțată integral la 22 aprilie 2015, apelul a fost respins ca
fiind depus peste termen, fiind menținută sentința.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a indicat că, potrivit
procesului verbal al ședinței de judecată din 18.12.2014 instanța de fond, în
prezența avocatului S. Lefter și succesorului părții vătămate V. Jenescu a stabilit
următoarea ședință de judecată la 29.12.2014, anunțînd părțile, că la respectiva
ședință urmează a fi oferit ultimul cuvînt inculpatei. La ședința judiciară din
29.12.2014 avocatul S. Lefter și succesorul părții vătămate nu s-au prezentat și nu
au comunicat instanței motivele neprezentării, instanța dispunînd continuarea
judecării cauzei în lipsa acestora și la data respectivă sentința a fost pronunțată și
înmînată părților prezente (f.d. 30, v.2).
Potrivit prevederilor art. 404 alin. (l) Cod de procedură penală, participantul
la proces care a lipsit atît la judecarea, cît și la pronunțarea sentinței și nu a fost
informat despre adoptarea sentinței poate declara apel și peste termen, dar nu mai
tîrziu de 15 zile de la data începerii executării pedepsei sau încasării despăgubirilor
materiale.
Instanța de apel a constatat că avocatul Stela Lefter și succesorul legal al
părții vătămate au fost informați în conformitate cu normele procesuale despre data
2
adoptării sentinței - 29.12.2014 ora 14:00 și fară careva motive justificate au depus
apelul cu omiterea termenului de atac, acest termen expirind la 14.01.2015.
Motivul invocat de avocat în ședința instanței de apel referitor la atacarea
sentinței instanței de fond cu omiterea termenului, ținînd seama de faptul că copia
sentinței a fost recepționată de aceasta la 06.01.2015, nu putea servi drept temei de
repunere în termen a apelului. Avocatul apelant, cunoscînd cu certitudine data
adoptării sentinței, a omis termenele de atac a acesteia fară careva motive
întemeiate și temeiuri de a repune în termen apelul declarat, de către instanța de
apel nu au fost constatate.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocat în
numele succesorului părții vătămate, care a fost depus la 19 mai 2015 și care,
întemeindu-se pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,
solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.
În motivarea cerințelor sale avocatul indică asupra netemeiniciei concluziilor
instanței de apel precum că motivul omiterii termenului de apel a fost faptul
primirii copiei sentinței la 06.01.2015, odată ce prima a explicat că în instanța de
fond ședința a fost numită pentru 29.12.2014, fără a se lua în considerație faptul că
ea avea programată din timp pentru acea dată ședință pe un alt dosar. Se mai
invocă că în perioada 01.01.2015-11.01.2015 practic au fost doar 2 zile lucrătoare
(05.01.2015 și 06.01.2015) și tocmai la 06.01.2015 a avut posibilitatea să facă
cunoștință cu sentința, termenul limită al apelului fiind 13 ianuarie 2015, însă la
11.01.2015 s-a îmbolnăvit, adresîndu-se la medic la 12.01.2015 – o zi lucrătoare
după sărbătorile de crăciun.
Se indică și faptul că instanța de apel nu a apreciat drept temei de repunere
în termen nici faptul că în perioada 12.01.2015-16.01.2015, avocatul a prezentat
dovada faptului că a fost bolnavă, probată prin fișa medicală a bolnavului.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat
inadmisibil din următoarele considerente.
Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs
decide asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că
recursul este vădit neîntemeiat.
În sensul celor expuse supra, Colegiul penal reține corectitudinea soluției
instanței de apel cu privire la respingerea apelului succesorului părții vătămate, ca
fiind depus peste termen. Aceasta pentru că din materialele cauzei, rezultă că
succesorul părții vătămate și avocatul său au fost prezenți la ședința de judecată din
18.12.2014 și cunoșteau despre faptul că următoarea ședință de judecată a fost
stabilită pentru data de 29.12.2014, urmînd a i se oferi ultimul cuvînt inculpatei,
cu ulterioara pronunțare a sentinței, însă din motive necunoscute părțile indicate nu
s-au prezentat. Astfel, aceștia aveau dreptul de a contesta sentința în termen de 15
zile din momentul pronunțării ei (29.12.2014), știind despre data ședinței de
judecată, adică pînă la data de 14.01.2015. Însă, apelul a fost depus cu omiterea
termenului de atac, la 17.01.2015, iar motivele invocate, de omitere a termenului
de declarare a apelului, erau neîntemeiate, or, chiar și luîndu-le în considerație, nu
au fost constatate temeiuri care ar împiedica succesorul părții vătămate de a se
3
prezenta în ședința de judecată din 29.12.2014 pentru a participa la pronunțarea
sentinței și a primi o copie de pe aceasta.
Cu referire la aceste argumente, Colegiul penal mai indică și faptul că un
apel declarat peste termen nu poate fi considerat un apel nedeclarat, astfel încît
părții, care nu a utilizat apelul în termenul prevăzut de art. 402 Cod de procedură
penală, nu i se poate îngrădi dreptul de a declara recurs împotriva deciziei instanței
de apel cu privire la soluția de respingere a apelului ca fiind declarat peste termen.
În cazul dat, instanța de recurs este obligată să verifice dacă instanța de a apel a
constatat că întîrzierea a fost determinată de motive întemeiate, în caz contrar
recursul poate fi apreciat ca fiind vădit neîntemeiat.
Astfel, odată ce s-a stabilit că întîrzierea depunerii apelului nu a fost
determinată de motive întemeiate, recursul declarat urmează a fi declarat
inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.
În consecință, Colegiul penal conchide că decizia instanței de apel nu este
afectată de erori de drept prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, motiv
pentru care se constată că recursul declarat este inadmisibil, fiind vădit
neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Lefter Stela în
numele succesorului părții vătămate Jenescu Vadim, împotriva deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Bălți din 18 martie 2015,în cauza penală în privința lui
Gorun Cristina Valentin, pe motiv că este vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 22 iulie 2015.
Președinte Petru Ursache
Judecători Vladimir Timofti
Constantin Alerguș
4