1ra-586/2015 — art. 222 alin.1,264 alin.5 Cod penal

Dosarul nr. 1ra-586/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 iunie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Ursache Petru,

Judecători – Timofti Vladimir și Alerguș Constantin,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Gîscă Valeriu, în numele inculpatului Lesnic Orest, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 ianuarie 2015, în

cauza penală privindu-l pe

Lesnic Orest Anatolie, născut la 06 august 1981,

originar din s. Hădărăuți, r-nul Ocnița, domiciliat în satul

Șirăuți, r-nul Briceni;

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

A CONSTATAT :

condamnat:

- în baza art. 222 alin.(1) Cod penal la 6 luni închisoare în penitenciar de tip

semiînchis;

- în baza art. 264 alin.(5) Cod penal la 7 ani închisoare în penitenciar de tip

deschis.

În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul total al

pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 7 ani și 6 luni

închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și cu privarea

dreptului de a conduce mijloacele de transport pe un termen de 4 ani.

aprilie 2011, pe la orele 04:30 min., Lesnic Orest neavînd permis de conducere, în

timpul conducerii autoturismului de model „Peugeot 306”cu n/î ANAO 676, în

timp ce se deplasa pe traseul Cernăuți - Chișinău din direcția or. Briceni spre or.

Edineț, avîndu-i în calitate de pasageri pe soția sa Lesnic Mariana, amplasată

alături de el pe bancheta din dreapta dinainte, sora acesteia Deicun Vasilisa,

amplasată pe bancheta dreapta din spate și pe proprietarul automobilului Cigrin

Ion, amplasat pe bancheta stîngă din spate, în apropierea barului „Pescarul” din r-

nu1 Briceni, încălcînd flagrant cerințele pct.45 subpunctul 1); pct.47 subpunctul 1)

1

lit. b); pct. 51 lit. d); pct. 52 subpunctul 2) al Regulamentului circulației rutiere,

neadaptînd viteza autoturismului în conformitate cu limita de viteză stabilită pentru

sectorul dat, neavând complet practică de a conduce transportul, neținînd

permanent cont de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, de

situația climaterică și timpul de noapte, dexteritatea în conducere, care i-ar permite

să prevadă situațiile periculoase, starea tehnică a automobilului, limitele maxime

de viteză ale autoturismelor pe drumurile publice în afara localităților de până la

110 km/oră, faptul, că înainte de depășire, conducătorul vehiculului trebuie să se

asigure că poate să revină pe banda precedentă fără a stingheri vehiculul depășit,

menținînd în timpul depășirii un interval lateral suficient în raport cu vehiculul pe

care îl depășește, urmînd să se asigure că măsura de depășire este în siguranță, în

timpul depășirii autoturismului de model „Lada 21074”, nu s-a isprăvit cu

conducerea automobilului, tamponîndu-l neînsemnat. În continuare Lesnic, contrar

prevederilor p. 12 subpunctul 1) lit. a) și h) al aceluiași Regulament, fiind implicat

în accident, n-a oprit imediat vehiculul semnalizând cu avertizorul de accident,

neschimbând poziția vehiculului și neoprindu-l dar dimpotrivă accelerând viteza

automobilului mai înaltă de 133 km/oră, nu s-a isprăvit cu conducerea

automobilului, ieșind pe acostamentul din dreapta, apoi brusc a traversat în stânga

carosabilului, ieșind de pe acostamentul din stânga, s-a deplasat mai departe prin

câmp, tamponându-se cu partea dreaptă laterală a automobilului într-un copac.

În rezultatul accidentului rutier comis de Lesnic Orest, pasagerii din acest

automobil Lesnic Mariana, Deicun Vasilisa și Cigrin Ion au primit leziuni

corporale grave, periculoase pentru viață, în rezultatul cărora a survenit decesul lor

la locul accidentului rutier. Aceste acțiuni ale lui Lesnic Orest au fost calificate în

baza art. 264 alin. (5) Cod penal, adică „încălcarea regulilor de securitate a

circulației și de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care

conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul mai

multor persoane”.

2.1. Tot el, la începutul lunii iunie 2013, atentând la relațiile sociale privitoare

la convețuirea socială a căror existență și desfășurare normală depind de apărarea

sentimentului colectiv de pietate și de respect față de locurile în care sunt înhumate

sau incinerate persoanele decedate, precum și a accesoriilor acestora, a sustras de

pe mormintele lui Dulgher Maria și Dulgher Fiodor, care se află în cimitirul din or.

Lipcani r-1 Briceni, două cruci din metal. Aceste acțiuni ale lui Lesnic Orest au

fost calificate în baza art. 222 alin. (1) Cod penal, adică „profanarea mormintelor,

prin însușirea obiectelor de pe mormînt”.

- avocatul Lavric Andrei în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea

acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare pe motiv

că nu a comis fapta imputată, susținînd versiunea inculpatului Lesnic Orest

2

referitor la faptul, că nu el, ci proprietarul Cigrin Ion conducea automobilul cu

care s-a produs accidentul rutier;

- avocatul Gîscă Valeriu, care a modificat cerințele apelului de bază și

necontestînd încadrarea juridică pe cele două capete de acuzație, a solicitat

atenuarea pedepsei penale inculpatului Lesnic Orest, prin aplicarea prevederilor

art.90 Cod penal.

În instanța de apel ambii apelanți au susținut apelul avocatului Gîscă Valeriu

cu referire la aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

apelurile declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea hotărîrii atacate.

În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, instanța de fond

corect a statuat la baza sentinței de condamnare, probele verbale și cele materiale

cercetate la ședința de judecată, prin care faptele comise de inculpat și-au găsit

deplină confirmare. Astfel, concluzia instanței de apel referitor la temeinicia și

legalitatea verdictului judiciar, se bazează pe examinarea amplă și obiectivă de

către instanța de fond a cauzei penale, cu cercetarea multilaterală a probelor

administrate în ea, iar ca rezultat verificarea și stabilirea certă a împrejurărilor de

fapt și aspectelor de drept ce au importanță pentru justa ei soluționare.

Astfel, instanța de apel constatînd legalitatea sentinței de condamnare în

latura ce ține de încadrarea acțiunilor criminale ale inculpatului Lesnic Orest la art.

222 alin. (1) și art. 264 alin. (5) Cod penal, a considerat, că la stabilirea categoriei

și termenului pedepsei penale, instanța de fond a dat deplină eficiență prevederilor

art. 61 și art. 75 Cod penal, ce se referă la scopul pe care ea îl urmărește privind

restabilirea echității sociale și corijarea celui vinovat, întru prevenirea săvîrșirii de

către el a altor fapte penale. Totodată, instanța de apel a ținut cont și de criteriile

generale de individualizare a pedepsei penale cum sunt gravitatea și caracterul

prejudiciabil a faptelor penale, atitudinea făptuitorului față de cele săvîrșite și

urmările survenite în nerecunoașterea vinovăției la momentul judecării cauzei în

prima instanță, iar de aici lipsa unei căințe sincere.

Gîscă Valeriu, în numele inculpatului Lesnic Orest, prin care, indicînd temeiul

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, fără a-l indica

concret, a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi

hotărîri prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blîndă cu aplicarea prevederilor

art.79 Cod penal și non privativă de libertate, invocînd că în urma tragicului

accident rutier a avut de suferit și însăși inculpatul, care în prezent și-a recunoscut

vina pe deplin și se căiește sincer de cele comise.

La fel, din textul recursului rezultă că avocatul Gîscă Valeriu invocă și

temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10 Cod de procedură penală, adică s-a

aplicat o pedeapsă individualizată contrar prevederilor legale.

3

5.1. Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de

către avocatul Gîscă Valeriu în numele inculpatului, invocînd că acesta urmează a

fi declarat inadmisibil, deoarece temeiurile invocate nu se încadrează în cele

prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală.

consideră, că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele

considerente.

Recurentul în recursul ordinar declarat, indică temeiuri de casare a hotărîrii

instanței de apel prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură

penală, care stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului în

cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel ori s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Însă Colegiul constată, că lecturînd textul deciziei instanței de apel, se

observă că decizia adoptată cuprinde răspunsuri la toate motivele pe care se

întemeiază soluția. În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor

legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, în legătură cu ce nu se

constată prezența temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală.

Nici motivul de casare prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură

penală, nu s-a confirmat în cauză, întrucît instanțele de judecată i-au aplicat

inculpatului Lesnic Orest în baza art. art. 222 alin. (1), art. 264 alin. (5) și art. 84

Cod penal, pedeapse echitabile sub formă de închisoare.

De asemenea, Colegiul penal consideră că instanța de apel a motivat corect

individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, atît sub aspectul naturii cît și al

cuantumului acesteia, fiind respectate criteriile generale prevăzute în art. 61, art. 75

Cod penal.

Invocînd doctrina penală și practica judiciară, Colegiul remarcă că prin

criteriile de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele de care instanța de

judecată este obligată să se conducă în procesul stabilirii pedepsei și la aplicarea ei

persoanei vinovate de săvîrșirea infracțiunii. Individualizarea pedepsei constă din

obligațiunea instanței de a stabili măsura pedepsei concrete infractorului necesară

și suficientă pentru realizarea scopurilor legii penale și pedepsei penale. Legea

penală fixează cadrul legal în limitele căruia instanța de judecată efectuează

operația de stabilire și aplicare a pedepsei infractorului. Astfel, instanța de judecată

stabilește termenul sau mărimea pedepsei în limitele prevăzute de sancțiunea

normei penale din Partea Specială a Codului penal în baza căreia a fost calificată

fapta ca infracțiune. Astfel, Colegiul constată că, instanța de apel a motivat corect

individualizarea pedepsei stabilite sub formă de închisoare, apelurile declarate

fiind corect respinse.

În atare situație, Colegiul consideră că instanța de apel just a apreciat că prima

instanță a acordat deplină eficiență prevederilor articolelor 61, 75, 79 Cod penal,

4

aplicînd pedeapsa individualizată corect în raport cu prevederile legii penale, care

reglementează pedeapsa, scopul acesteia și individualizarea ei.

De asemenea, luînd în considerație prevederile articolelor 6, 7, 61, 75, 76 Cod

penal, instanța de apel corect a ajuns la concluzia de a menține în privința

inculpatului Lesnic Orest pedeapsa cu închisoare, ținînd cont de circumstanțele

invocate în decizie, precum și cele reținute de prima instanță pe cauza penală dată,

cum sunt :

- urmările extrem de grave ce au survenit în urma accidentului rutier –

decesul a trei persoane, dintre care una era însărcinată;

- leziunile cauzate lui însuși în rezultatul acestui accident rutier;

- lipsa pretențiilor materiale din partea succesorilor victimelor;

- caracteristica pozitivă a inculpatului de la locul de trai;

- recunoașterea vinovăției de către inculpat numai la etapa examinării

apelului.

Ținînd cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acestora, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, se consideră

oportun ca inculpatul să execute pedeapsa cu închisoare, motiv pentru care, în

speța dată, nu sunt întrunite condițiile privind aplicarea prevederilor articolului 79

Cod penal, adică „aplicarea unei pedepse mai blânde decât cea prevăzută de lege”.

Colegiul penal consideră justificată concluzia instanței de apel, că aplicarea

unei pedepse nonprivative de libertate în speța dată nu ar restabili echitatea socială,

reieșind din circumstanțele cauzei, din gravitatea infracțiunilor săvîrșite și

întemeiat s-a menținut de către instanța de apel sentința.

Reieșind din cele enunțate, instanța de recurs, conchide că temeiurile pentru

recurs indicate de recurent nu sînt aplicabile în cauza dată din punct de vedere al

prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în

sensul rejudecării hotărîrii judecătorești și potrivit legii, se impune

inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Gîscă Valeriu

în numele inculpatului Lesnic Orest, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 21 ianuarie 2015, în cauza penală privindu-l pe Lesnic Orest

Anatolie, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 16 iulie 2015.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

5