1ra-715/2014 — Art. 186 al. 5, 85 CP

Instanța de fond de la 18 martie 2013 pînă la 22 octombrie 2013;

Instanța de apel de la 07 noiembrie 2013 pînă la 11 decembrie 2013;

Instanța de recurs de la 04 martie 2014 pînă la 09 aprilie 2014. Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursurilor în cauză în baza actelor din dosar, CONSTATĂ : 1. Prin sentința Judecătoriei Bălți din 22 octombrie 2013 Pavlovschi (Elpijan) Alexandr a fost condamnat în baza art. 186 alin. (5) Cod penal la 9 ani închisoare în penitenciar de tip închis. Conform art.85 alin. (1) Cod penal la pedeapsa stabilită s-a adăugat partea neexecutată a pedepsei numite prin sentința Judecătoriei Fălești din 21 septembrie 2012: amenda în mărime de 450 unități convenționale și privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani - acestea urmînd să fie executate în mod separat. S-a admis acțiunea civilă fiind încasat de la Pavlovschi (Elpijan) Alexandr în beneficiul lui Braghiș Dumitru prejudiciul material în mărime de 122 000 lei. 2. Prin sentința nominalizată inculpatul Pavlovschi (Elpujan) Alexandr a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru, că la 28 ianuarie 2013, aproximativ la orele 01:00, cu scopul sustragerii bunurilor altei persoane, folosindu-se de faptul că nu este văzut de nimeni, prin deteriorarea ușii de la intrarea din spate a oficiului, a pătruns în oficiul S.R.L. „Banana Nord” amplasat pe adresa or. Bălți, str. Libertății 1, unde s-a apropiat de masa din sala de comerț a întreprinderii date și din sertarul acelei mese a sustras pe ascuns bani în sumă de 122 000 lei, două cărți de vizită cu inscripția „Banana Nord”, 10 cărți de vizită cu inscripția „Partidul Social-Democrat”, ștampila ce aparține S.R.L. „Banana Nord” ce se afla în cutie, o carte de instrucții a bateriei de acumulator de model „Bateri Hale”, o invitație la nuntă în restaurantul „Întîlnirea” pentru 24 noiembrie 2007 a familiei Braghiș, un act din 27 decembrie 2008 întocmit de angajații S.A. „Red-Nord” de demontare sau instalare a contorului și a sigiliilor la consumatorul Braghiș, domiciliat pe adresa or. Bălți, str. Mărțișorilor 38, fără valoare materială, ce aparținea directorului acelei societăți și anume lui Dumitru Braghiș, cauzîndu-i astfel părții vătămate Dumitru Braghiș un prejudiciu material în proporții deosebit de mari și cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiunii. 1 3. Avocatul Vladimir Darii și inculpatul Pavlovschi (Elpujan) Alexandr au contestat sentința cu apel, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri de achitare în privința lui Pavlovschi (Elpujan) Alexandr motivînd, că sentința instanței de fond este bazată pe presupuneri, inculpatul nu se consideră vinovat pe capătul de acuzare incriminat, învocînd, că pe parcursul urmăririi penale a fost presat psihologic și fizic de către colaboratorii de poliție de a recunoaște vinovăția. Apelantul mai invocă faptul, că inițial partea vătămată a depus cererea că furtul a fost comis la 03 februarie 2013, iar ulterior stabilind prin documente anexate la cauză că automobilul a fost procurat la 29 ianuarie 2013, creditele achitate la 30 ianuarie 2013, inculpatul a fost presat psihologic ca să depună declarații suplimentare precum că a comis infracțiunea la 28 ianuarie 2013. În opinia apărătorului reiese că partea vătămată a invocat date false privind timpul comiterii infracțiunii, din care a concluzionat că furtul nu a avut loc sau nu a fost comis de inculpat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 decembrie 2013 au fost respinse ca nefondate apelurile avocatului Vladimir Darii și inculpatul Pavlovschi (Elpujan) Alexandr, cu menținerea sentinței. Instanța de apel, respingînd argumentele apelurilor a relevat, că instanța de fond corect a stabilit starea de fapt și de drept în cauză iar măsura de pedeapsă a fost numită cu respectarea prevederilor art. 6, 7, 61, 75 Cod penal. Instanța de apel a indicat, că argumentele inculpatului apelant privind data săvîrșirii faptei prejudiciabile, poartă un caracter declarativ, deoarece însuși inculpatul în cererea sa de autodenunțare a indicat data de 03 februarie 2013, iar pe parcursul urmăririi acesta a concretizat comiterea faptei în noaptea de 27 spre 28 ianuarie 2013 aproximativ la orele 01:00, explicînd confundarea datelor din zilele de duminică, respectivele declarații fiind făcute în prezența apărătorului. Instanța de apel a considerat, că inculpatul intenționat a indicat o dată greșită a comiterii furtului pentru a deruta organele de urmărire penală, încercînd în acest mod de a evita răspunderea penală. Aceasta se mai confirmă și prin faptul, că inculpatul intenționat după comiterea furtului la 07 februarie 2013, a înregistrat căsătoria și a schimbat familia din ,,Elpujan” în ,,Pavlovschi”, tăinuind acest fapt pe întreg parcursul urmăririi penale și examinării cauzei în instanța de fond.

Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recursuri ordinare avocatul Vladimir Darii și inculpatul Pavlovschi (Elpujan) Alexandr, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicită recurenții casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel motivînd, că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel. Recurenții invocă faptul, că instanța de apel, făcînd trimitere la declarațiile lui Pavlovschi (Elpujan) Alexandr privind aflarea lui în ziua de 27-28.01.2013 în s. Ilenuța, r-l Fălești cu rudele, ca fiind declarative, nu s-a expus nici într-un fel asupra declarațiilor martorilor Pavlovschi Diana și Pavlovschi Svetlana, care au confirmat declarațiile lui Pavlovschi (Elpujan) Alexandr privind locul aflării lui în acele zile și faptul că Pavlovschi (Elpujan) Alexandr a procurat automobilul ,,Renault Laguna”, și a făcut alte cheltuieli (chiria, credite), pe banii de care dispunea familia sa. Instanța nu a dat nici o apreciere plîngerii părții vătămate, Dumitru Braghiș, din 17 februarie 2013 care a indicat, fiind prevenit de răspundere penal pentru denunț fals, 2 că roagă de a trage la răspundere persoana necunoscută care în noaptea de 02-03 februarie 2013 a furat din sertarul mesei din sala de comerț 122 000 lei. Consideră recurenții, că partea vătămată tot a avut scopul de derutare a organului de urmărire penală, sau aceasta confirmă că furtul n-a avut loc și Dumitru Braghiș încearcă prin această metodă să încaseze de la Pavlovschi (Elpujan) Alexandr prejudiciul cauzat prin deteriorarea automobilului ,,Iveco” în seara de 27 ianuarie 2013. Mai indică recurenții, că instanța de apel nu s-a expus nici asupra argumentelor apelului privind faptul că declarațiile părții vătămate despre comiterea furtului sunt declarative, neconfirmate prin nimic în ceea ce privește faptul că au fost sustrași 122 000 lei, că acești bani întradevăr au existat, că erau luați la evidență, inclusiv contabilă, că la 28 ianuarie 2013 după constatarea furtului s-a adresat la organele de poliție și acestea au fost la fața locului, motivele pentru care n-a funcționat sistemul de alarmă care cică era conectat, după cum a declarat și martorul S. Danilescu,dar nu s-a declanșat nici în timpul furtului, nici cînd în încăpere, dimineața, fără a-l deconecta a intrat Dumitru Braghiș și a constatat furtul. N-au fost analizate nici argumentele apelului privind contradicțiile din declarațiile martorului Danilescu Silvia și ale lui Dumitru Braghiș, privind proveniența banilor și motivele pentru care acestea au fost lăsați în sertarul mesei, precum și de ce parte vătămată și civilă a fost recunoscut persoana fizică Dumitru Braghiș în condițiile cînd se declară că au fost furați banii ce aparțineau SRL ,,Banana Nord”.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de avocatul Vladimir Darii și de inculpatul Pavlovschi (Elpijan) Alexandr, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră inadmisibilitatea acestuia, deoarece sunt vădit neîntemeiate, din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, doar în condițiile stipulate în acest articol. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Din analiza recursurilor ordinare se observă că recurenții invocă mai multe motive înșiruite amplu și expuse detaliat, criticînd legalitatea și temeinicia sentinței primei instanțe și deciziei instanței de apel sub aspectul de fapt și de drept al cauzei.

Probele prezentate de părți au fost administrate și apreciate în ordinea prevăzută de lege. Astfel, atît prima instanță, cît și cea de apel, corect au evaluat probatoriul administrat în cauză, judicios concluzionînd asupra vinovăției inculpatului în săvîrșirea infracțiunii imputate pe baza probelor relevate în cuprinsul hotărîrii: declarațiile părții vărămate Dumitru Braghiș (f.d. 33), declarațiile martorilor Diana Pavlovscaia (f.d. 37), Silvia Dănilescu (f.d. 38), precum și: autodenunțarea depusă de Pavlovschi (Elpujan) Alexandr (f.d.3), procesul-verbal de sesizare despre săvîrșirea sau pregătirea pentru săvîrșirea infracțiunii (f.d.6-7), ordonanța de ridicare a corpurilor delicte (f.d.15), procesul-verbal de ridicare (f.d. 16-25), procesul-verbal de verificare a declarațiilor bănuitului Pavlovschii (Elpujan) Alexandr la locul infracțiunii (f.d.51-52). 3 În acest sens, Colegiul penal remarcă, că instanța de apel a dat o apreciere corectă probelor prezentate și cercetate multilateral și obiectiv, care în cumul dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal - sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane cu cauzarea daunei în proporții deosebit de mari.

Colegiul penal consideră, că instanța de apel just a constatat, că afirmațiile apelanților referitor la faptul recunoașterii vinei pe parcursul urmăririi penale doar ca rezultat al presiunilor psihice și fizice a colaboratorilor poliției asupra sa, sunt declarative și nefondate, acestea fiind combătute prin întreg ansamblul probant prezentat de partea acuzării în cadrul examinării cauzei în instanța de fond și în ordine de apel, inclusiv: prin procesul-verbal de ridicare, care a fost efectuat în prezența inculpatului și la moment acesta nu a înaintat careva obiecții, respectivul act procedural nefiind contestat pînă la finalizarea urmăririi penale (f.d.16), procesul- verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii care a fost efectuat cu participarea inculpatului și în prezența avocatului și ambii, asupra respectivei acțiuni procesuale neavînd careva obiecții și necontestînd-o pînă la finalizarea urmăririi penale (f.d.51-52), ordonanța privind neînceperea urmăririi penale și clasarea procesului penal pornit în baza plîngerii lui Pavlovschi (Elpujan) Alexandr din lipsa în acțiunile colaboratorilor de poliție I.Jidovanu și S.Cojocari a elementelor infracțiunii (f.d.160). Totodată, instanța de fond corect a concluzionat situația materială absolut diferită al inculpatului A.Pavlovschi (Elpujan) de pînă și după sustragerea comisă, atunci cînd pînă la comiterea furtului acesta pentru a-și întreține familia a fost nevoit să apeleze la serviciile bancare privind acordarea creditelor, acumulînd restanță de rambursare de peste trei luni, să se întrețină din transferurile de peste hotare a părinților soției și imediat după comiterea furtului, respectivul își permite a procura un automobil, a achita chiria, a stinge restanțele pentru credite. La fel nu pot fi acceptate argumentele recurenților privind data săvîrșirii faptei prejudiciabile, inițial fiind indicată data de 03 februarie 2013, apoi data de 28 ianuarie 2013, deoarece însuși inculpatul în cererea sa de autodenunțare a indicat data de 03 februarie 2013, iar pe parcursul urmăririi acesta a concretizat comiterea faptei în noaptea de 27 spre 28 ianuarie 2013 aproximativ pe la orele 01:00, explicînd confundarea datelor din zilele de duminică, respectivele declarații fiind făcute în prezența apărătorului (f.d.54). Colegiul penal concluzionează, că instanța de apel just a considerat, că inculpatul intenționat a indicat o dată greșită a comiterii furtului pentru a deruta organele de urmărire penală, încercînd în acest mod de a evita răspunderea. Aceasta se mai confirmă și prin faptul, că inculpatul intenționat după comiterea furtului la 07 februarie 2013, a înregistrat căsătoria și a schimbat familia din ,,Elpujan” în ,,Pavlovschi”. La fel, instanța de recurs menționează, că din textul recursului, se evidențiază că recurentul își motivează recursul prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, or, motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, astfel, criticele formulate de recurent nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii ca fiind ilegală. Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul recursului, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform concluziei Curții 4 Europene pentru Drepturile Omului (cazul Bujnița versus Moldova), nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. Cu atât mai mult, se observă că conținutul recursurilor este o reproducere a conținutului apelurilor declarate în prezenta cauza penală, care deja au fost obiectul examinării în instanța de apel, fiind pronunțată o decizie în condițiile art.414 și 417 Cod de procedură penală, din care rezultă că instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, iar conținutul deciziei cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea apelurilor, fiind acceptate și de instanța de recurs. La soluționarea chestiunii privind pedeapsa, Colegiul penal menționează, că s-a acordat deplină eficiență prevederilor articolului 61, 70, 72, 75 Cod penal ținîndu-se cont de scopul pedepsei penale întru restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni, de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, ce țin de gravitatea faptei penale, urmările prejudiciabile, motivul săvîrșirii infracțiunilor, atitudinea societății față de pedeapsa penală ce urmează a-i fi stabilită inculpatului pentru fapta săvîrșită, persoana inculpatului, care anterior a fost în conflict cu legea penală avînd un antecedent nestins și a comis cu intenție infracțiunea în stare de recidivă, fără a manifesta dorința de a se corecta. În consecință, raportînd situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul concluzionează că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.414-419 Cod de procedură penală, iar recursurile declarate, sunt vădit neîntemeiate și se apreciază ca inadmisibile.

În conformitate cu prevederile art. 431, 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Vladimir Darii și de inculpatul Pavlovschi (Elpijan) Alexandr, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 decembrie 2013 în privința lui Pavlovschi (Elpijan) Alexandr Anatolii, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, semnată la 11 aprilie 2014 și pronunțată integral la 07 mai 2014, ora 930. Președinte /semnătura/ Constantin Gurschi Judecători /semnătura/ Ion Guzun /semnătura/ Elena Covalenco 5