ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 24.06.2015

1re-69/15 — art. 307 Cod penal

HOTĂRÂRE
24.06.2015
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 307 Cod penal
Temei legal
art. 313 CPP
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2015
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
1re-69/15 — art. 307 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. lre-69/15

Curtea Supremă de Justiție

24 iunie 2015 mun. Chișinău

Colegul penal în componență:

Președinte –Ursache Petru,

judecători –Timofti Vladimir și Alerguș Constantin,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de

reclamantul Șiman Ion, prin care se solicită casarea încheierii Judecătoriei

Buiucani mun. Chișinău din 23 ianuarie 2015 și deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2015, prin care s-a dispus respingerea

plîngerii reclamantului Șiman Ion împotriva acțiunilor organului de urmărire

penală și a procurorului.

313 Cod de procedură penală s-a adresat în instanța de judecată cu plîngere,

prin care a solicitat constatarea încălcării dreptului său legal de către

Procuratura Anticorupție, realizat prin aplicarea selectivă și neuniformă a

legii, prin eschivarea examinării obiective și eficiente a plîngerii sale din 26

mai 2014, prin examinarea formală și superficială, neobiectivă insuficientă a

plângerii și prin faptul neîntreprinderii măsurilor procesual-penale stabilite și

necesare pentru descoperirea crimelor; constatarea faptului eschivării

Procuraturii Anticorupție de a acumula probe asupra faptelor descrise în

plângerea penală din 26 mai 2014, care ar fi dus nemijlocit la descoperirea

crimelor expuse în cererea dată, fapt care duce nemijlocit la deposedarea sa de

sume financiare considerabile, lipsirea sa ilegală de dreptul de a munci,

acțiuni carе violează flagrant o serie de articole a legislației naționale, inclusiv

art. 1, 13, 14, art. 1 al Protocolului 1 CEDO; constatarea faptului că în urma

acțiunilor ilicite și inacțiunilor organului de urmărire penală, sistematic a fost

1

supus discriminării, stresurilor, umilințelor și discreditărilor interminabile,

fapt prin care a fost lipsit de dreptul de a munci, de salariu, de garanții sociale

și dreptul de a-și întreține material familia și, de a dispune efectiv de sumele

financiare în proporții deosebit de mari, de care împreună cu familia sa a fost

deposedat ilegal și arbitrar; declararea nulității ordonanței de nepornire a

urmăririi penale din 12 decembrie 1014, emisă de către procurorul în

Procuratura Anticorupție, Cernei Alexandru, pe marginea plângerii penale

din 26 mai 2014; dispunerea reluării procesului penal nr. 20140360386,

înregistrat la 27 iunie 2014 în REI-1 al Centrului Național Anticorupție, sub nr.

386 și examinarea plângerii sale din 26 mai 2014 sub aspect penal și în cadrul

unei anchete penale eficiente; obligarea Procuraturii Anticorupție să

stabilească și să audieze toate persoanele implicate și evidențiate în plîngerea

penală, care au emis și pronunțat hotărâri vădit ilegale și arbitrare, care au

influențat judecătorii să emită și să pronunțe hotărâri ilegale arbitrare

probelor care sunt vinovate în falsificarea mandatului avocatului Plămădeală

Eduard.

2015 a fost respinsă ca fiind neîntemeiată plângerea declarată de către

reclamantul Șiman Ion împotriva acțiunilor și actelor ilegale ale organului de

urmărire penală și ale procurorului.

Șiman Ion prin care a solicitat declararea nulității acesteia, ca fiind ilegală și

nemotivată, distorsionată și arbitrară probelor. Concomitent, reclamantul a

enunțat că, pe parcursul examinării plângerii sale a demonstrat parțialitate

intimatului în persoana procuraturii, discursul său în privința susținerii

plângerii fiind întrerupt, anunțată pauză de 30 min, după care președintele

instanței Dulghieru D. a intervenit în timpul ședinței, a deschis ușa și l-a

chemat pe judecătorul Pavliuc la el. După revenirea judecătorului Pavliuc, a

continuat ședința, judecătorul Pavliuc demonstrând nervozitate, fapt pentru

care petiționarul i-a atras atenția și i-a cerut să fie mai calm, iar acest fapt este

confirmat prin înregistrarea audio, dacă nu au alterat-o. La fel, se indică că

instanța prin încheierea contestată nu a oferit nici un răspuns asupra

2

pretențiilor sale înaintate și nu a explicat din care motive nu au fost apreciate

probele de la dosar, care anume probe au fost reținute și care nu, precum și

din care motive, nu s-a expus asupra faptelor de eschivare a organul de

urmărire renală de a acumula probele necesare în vederea asigurării

obiectivității și imparțialității examinării plângerii sale penale. Mai

menționează recurentul, că instanța de fond nu a apreciat corect și egal însăși

faptul falsificării mandatului avocatului Plămădeală E., fapt constatat în

cadrul urmăririi penale și elucidate în ordonanțele contestate, că organul de

urmărire penală s-a eschivat de a stabili persoanele concrete implicate în

falsificarea mandatului avocatului Plămădeală E. De asemenea, a indicat că,

instanța de fond nu a apreciat refuzul ilegal și eschivarea organului de

urmărire penală de a ridica cele trei dosare civile, pentru a se convinge că

hotărârile, deciziile și încheierile adoptate de către judecătorii menționați în

plângerea penală sunt false, vădit ilegale, arbitrare probelor incontestabile și

declarațiilor martorilor. Petiționarul a mai invocat că, a fost prejudiciat cu

sume financiare în proporții deosebit de mari, iar instanța de fond, prin

încheierea contestată din 23 ianuarie 2015 în nici un fel nu a apreciat

eschivarea organului de urmărire penală de a investiga și acest capăt al

plângerii sale penale și nu a întreprins măsurile impuse de lege legate de

escrocheriile inițiate și promovate de Ministerul Culturii și judecătorii

menționați în plângerea penală. Totodată, a cerut să fie audiat în calitate de

martor și să fie ridicate și examinate dosarele civile pe care s-au adoptat și

pronunțat hotărâri criminale, să se dispună expertize grafologice și contabile,

însă organul de urmărire penală a ignorat cu desăvârșire cerințele sale, prin

faptul eschivării ilegale a organului de urmărire penală de a investiga eficient

și obiectiv cazul, de a acumula probele necesare, prin neaudierea figuranților

plângerii penale, prin neaudierea unui șir de funcționari care au admis

falsificările actelor publice și prin neridicarea celor 3 dosare civile pe care s-au

emis hotărâri vădit ilegale, arbitrare probelor și contrare declarațiilor a înseși

pârâților, hotărâri contrare lucrului judecat prin decizii și încheieri

irevocabile.

3

2015 a fost respins ca nefondat recursul declarat, cu menținerea încheierii

atacate.

Instanța de recurs, în motivarea soluției adoptate a invocat că, asupra

argumentelor petiționarului atât procurorul cît și instanța de fond s-au expus

în actele procesuale adoptate, nefiind stabilite careva încălcări de procedură

sau de altă natură care afectează în careva mod drepturile și libertățile

petiționarului prin adoptarea ordonanțelor contestate și a încheierii din 23

ianuarie 2015. Din materialele cauzei rezultă, că instanța de fond corect a

constatat, că hotărârile au fost emise în cadrul legal, reieșind în același timp

din principiul universal de autoritate al lucrului judecat, stabilindu-se în

consecință că lipsesc anumite baze legale pentru a interveni în cazul dat prin

prisma normei de drept penal.

Afirmațiile recurentului precum că judecătorul de instrucție nu s-a expus

asupra falsificării mandatului avocatului Plămădeală E., acest fapt fiind

constatat în cadrul urmării penală și elucidat în ordonanțele contestate și că

organul de urmărire penală s-a eschivat de a stabili persoanele concrete

implicate în falsificarea mandatului avocatului Plămădeală E., instanța de

recurs a reținut că argumentul dat urmează a fi respins drept unul declarativ,

or prin încheierea judecătorului de instrucție din 23 ianuarie 2015 s-a stabilit

că avocatul Plămădeală Eduard a dispus de împuterniciri legale în vederea

reprezentării intereselor societății pe acțiuni în toate instanțele de judecată,

fapt confirmat prin contractul de asistență juridică nr.164, încheiat între

Plămădeală Eduard și S.A. "Moldova-Film".

Mai mult, instanța de recurs a mai reținut că prin încheierea

judecătorului de instrucție din 20 octombrie 2014 s-a admis parțial plângerea

lui Șiman Ion înaintată în temeiul art. 313 Cod de procedură penală, fiind

declarate nule ordonanțele procurorului în Procuratura Anticorupție Compan

materialelor acumulate sub nr. 386 din 27 iunie 2014 și ordonanța

procurorului Anticorpuție Harujen E. din 25 august 2014 de respingere a

plângerii petiționarului, fiind obligat procurorul să lichideze încălcările

4

depistate ale drepturilor petiționarului și anume, astfel prin controlul efectuat

ulterior și anume prin raportul de la f.d. 276 s-a stabilit că introducerea unei

ștersături în mandatul avocatului Plămădeală E. nu a influențat asupra

raporturilor juridice între S.A „Moldova-Film" și avocatul Plămădeală E.,

mandatul fiind legal eliberat.

Ce ține de argumentul recurentului, precum că instanța de fond nu s-a

expus asupra faptului de eschivare a organului de urmărire penală de a

acumula probele necesare în vederea asigurării obiectivității și imparțialității

examinării plângerii, instanța de recurs l-a respins, pe motiv că instanța de

fond corect a reținut că în speța dată s-au întreprins toate măsurile prevăzute

de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, obiectivă și completă a

circumstanțelor cauzei, epuizând căile legale pentru administrarea probelor

utile și pertinente ce ar demonstra vinovăția persoanelor bănuite de petiționar

pe respectiva cauză penală.

La fel, instanța de recurs a menționat că corect sunt respinse argumentele

recurentului privind implicarea politicului la examinarea cauzei civile în care

a figurat reclamantul Șiman Ion, și că judecătorii Curții Supreme de Justiție au

fost influențați de către anumite persoane care fac parte fie din puterea

legislativă, fie din cea executivă, argumentele în acest sens fiind declarative și

neconfirmate prin careva probe pertinente și concludente, cu atât mai mult că

la înfăptuirea justiției în pricini civile, judecătorii sânt independenți și se

supun numai legii, iar orice implicare în activitatea de judecată este

inadmisibilă și atrage răspunderea prevăzută de lege.

reclamantul Șiman Ion, prin care, indicînd prevederile art. 19, 23, 28, 29, 36,

252, 254, 262, 263, 270, 274, 276, 298, 300, 313 Cod de procedură penală, art.

14, 17, 30, 41, 49, 51, 176, 307, 310, 328, 329, 332, 335 Cod penal, art. 1, 6, 8,

13,14 și art. nr. 1 al protocolului adițional nr. l CEDO, a solicitat casarea

acestora, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărîri prin care plîngerea

sa din 12 ianuarie 2015 înaintată judecătorului de instrucție al Judecătoriei

Buiucani mun. Chișinău în baza art. 313 Cod de procedură penală, să fie

admisă integral, invocînd următoarele:

5

- la examinarea speței date de către instanțele de judecată inferioare a fost

încălcat dreptului său legal de către Procuratura Anticorupție, realizat prin

aplicarea selectivă și neuniformă a legii, prin eschivarea examinării obiective

și eficiente a plîngerii din 26 mai 2014, prin examinarea formală și

superficială, neobiectivă și insuficientă a plîngerii și prin faptul

neîntreprinderii măsurilor procesual penale stabilite și necesare pentru

descoperirea crimelor;

- Procuratura Anticorupție s-a eschivat de a acumula probe asupra

faptelor descrise în plîngerea penală din 26 mai 2014, care ar fi dus nemijlocit

la descoperirea crimelor expuse în cererea penală depusă de el la data de 26

mai 2014, fapt care duce nemijlocit la deposedarea de sume financiare

considerabile, a fost lipsit ilegal de dreptul de a munci, acțiuni care violează

flagrant o serie de articole a legislației naționale și chiar art. 1, 13, 14, art. l al

protocolului nr. l CEDO;

- în urma acțiunilor ilicite și inacțiunilor organului de urmărire penală

sistematic a fost supus discriminării, stresurilor, umilințelor și descreditărilor

interminabile, fapt prin care a fost lipsit de dreptul la muncă, salariu, garanții

sociale, la dreptul de a întreține material familia și de dreptul de a dispune

efectiv de sumele financiare în proporții deosebit de mari de care el și familia

sa au fost deposedați ilegal și arbitrar;

- declararea nulă a ordonanței de nepornire a urmăririi penale din 12

decembrie 2014 emisă de către procurorul Procuraturii Anticorupție Cernei A.

pe margina plîngerii penale din 26 mai 5014;

- să fie dispună reluarea procesului penal nr. 20140360386, înregistrat la

data de 27 iunie 2014 în REI-1 al C.N.A. sub nr. 386 și examinarea plîngerii

penale depusă de către el la 26 mai 2014 sub aspect penal și în cadrul unei

anchete penale eficiente;

- de obligat Procuratura Anticorupție să stabilească și să audieze toate

persoanele implicate și evidențiate în plîngerea penală, care au emis și

pronunțat hotărîri vădit ilegale și arbitrare, care au influențat judecătorii să

emită și pronunțe hotărîri ilegale, arbitrare probelor și care sunt vinovate în

falsificarea mandatului avocatului Plămădeală E.;

6

- de obligat Procuratura Anticorupție să prezinte instanței întreg procesul

penal nr. 20140360386 din 27 iunie 2014;

- în hotărîrea de judecată care va fi emisă să se ofere răspuns și soluții

clare și motivate asupra tuturor pretențiilor invocate în propriul recurs în

anulare.

cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea

acestuia din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală,

Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1)

pct. 2) și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot

declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrilor

judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac.

În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură

penală cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în

anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea

ilegalității hotărîrii atacate.

Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se

menționează că hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în

scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în

care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea

atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează

Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii.

Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara

recurs în anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărîrilor judecătorești

prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărîrile irevocabile de

condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea

căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea

II ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului

ordinar.

Analizînd dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată

rezultă că, hotărîrile judecătorești contestate nu cad sub incidența categoriilor

7

de hotărîri irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală,

ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, iar

recursul în anulare declarat împotriva hotărîrilor judecătorești adoptate în

procedura prevăzută de art. 313 Cod de procedură penală este inadmisibil,

deoarece o asemenea hotărîre nu este susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs

în anulare.

Așadar, avînd ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de

procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat,

întrucît acesta nu corespunde cerințelor de conținut prevăzute la art. 455 Cod

de procedură penală

procedură penală, Colegiul penal

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de reclamantul Șiman

Ion, împotriva încheierii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 23 ianuarie

2015 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 martie

2015, din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.

Decizia este irevocabilă, pronunța integral la 16 iulie 2015.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2015-06-17
0,93
1re-87/15 — art. 313 CPP
Dosarul 1re-87/15 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 17 iunie 2015 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: președinte - Petru Ursache, judecătorii - Constantin Alerguș, Vladimir Timofti, a examinat ad
CSJ 2016-04-20
0,93
1re-68/2016 — art.313 CPP
Dosarul nr. 1re-68/2016 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 20 aprilie 2016 mun. Chişinău Colegul penal în componenţa: Preşedinte Ursache Petru Judecători Toma Nadejda Timofti Vladimir examinînd admisibilitatea în pr
CSJ 2014-02-12
0,93
1re-59/2014 — art. 313 CPP
Dosarul nr. 1re-59/2014 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 12 februarie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Petru Ursache, Judecători – Nicolae Gordilă și Vlad
CSJ 2015-05-06
0,93
1re-68/15 — art.313 Cod de procedură penală
urmăririi penale și clasarea procesului penal, cît și împotriva ordonanței procurorului ierarhic superior privind respingerea plîngerii prin care s-a solicitat anularea ordonanței cu privire la refuzul în pornirea urmăririi penale cu clasar
CSJ 2014-04-09
0,93
1re-109/2014 — 313 CPP
Dosarul nr. 1re-109/2014 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e D E C I Z I E 09 aprilie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența : Președinte – Petru Ursache, judecători – Vladimir Timofti, Nicol
Sursă