1re-67/15 — art. 469 - 471 CPP

Dosarul nr. 1re-67/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

10 iunie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Petru Moraru și Ghenadie Nicolaev,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, prin care se

solicită casarea încheierii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 13 februarie 2012

și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 octombrie 2014, declarat

de condamnatul

Ștefanco Ion Ivan, născut la 15 noiembrie 1989,

originar din s. Cotiujenii Mari, r-nul Șoldănești,

locuitor al mun. Chișinău, str. Vasile Lupu 19,

ap. 26.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 17.01.2012 - 13.02.2012;

Instanța de recurs: 24.07.2014 - 07.10.2014;

Instanța de recurs în anulare: 17.04.2015 - 10.06.2015.

A C O N S T A T A T :

Buiucani, mun. Chișinău, a dispus admiterea demersului Biroului de probațiune

Buiucani al Oficiului central de probațiune și înlocuirea pedepsei 180 ore muncă

neremunerată în folosul comunității, stabilită condamnatului Ștefanco Ion prin sentința

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 28.03.2011, cu pedeapsa sub formă de 90

zile închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

încheierea pronunțată, solicitînd casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărîri privind

respingerea demersului, deoarece la examinarea demersului condamnatul nu a

participat, nefiind legal citat.

2014, a fost respins, ca nefondat, recursul avocatului Bria Constantin în numele

condamnatului, cu menținerea încheierii.

solicitînd casarea acestora, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărîri de

respingere a demersului Biroului de probațiune Buiucani al Oficiului central de

probațiune.

În motivare a invocat că, s-a prezentat de mai multe ori la Biroul de probațiune

Buiucani, pentru executarea pedepsei, însă de fiecare dată i-a fost refuzat pe motiv că

1

în adresa lor nu parvenise documentul executoriu, fiind menționat că după ce acesta va

parveni, va fi citat.

În rezultat, pe parcursul a 3 ani nu a fost citat de către Biroul de probațiune

Buiucani pentru executarea pedepsei.

În anul 2014 a aflat despre înlocuirea pedepsei sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității cu închisoare pe un termen de 90 zile.

Subsidiar a menționat că, la examinarea demersului, de către instanțele de fond

au fost încălcate prevederile art. 67 alin. (3), (5) Cod penal, înlocuirea pedepsei fiind

dispusă, după expirarea a 18 luni de la data rămînerii definitive a hotărîrii

judecătorești.

Totodată, au fost încălcate și prevederile Regulamentului cu privire la modul de

executare a pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității,

aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1643 din 31.12.2003, fiind admis un demers de

schimbare a pedepsei fără a se ține seama de lipsa acțiunilor de evidență, căutare și

informare a condamnatului după transmiterea actelor în alt serviciu de probațiune.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală,

Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2) și

3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea

Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrilor judecătorești după

epuizarea căilor ordinare de atac.

În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură

penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare

cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărîrii

atacate.

Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se

menționează că hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul

reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată, inclusiv cînd

Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul R. Moldova despre

depunerea cererii.

Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în

anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărîrilor judecătorești prin care a fost

judecată cauza penală în fond, adică hotărîrile irevocabile de condamnare, de achitare

sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac,

reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură

penală – adică calea apelului și recursului ordinar.

Analizînd dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată rezultă că,

decizia instanței de recurs prin care a fost menținută încheierea judecătorului de

instrucție, adoptată în ordinea reglementată de art. art. 469-471 Cod de procedură

penală, nu cade sub incidența categoriilor de hotărîri irevocabile prevăzute la alin. (1)

art. 452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea

Supremă de Justiție, iar recursul declarat împotriva deciziei instanței de recurs din

speță este inadmisibil, deoarece o asemenea hotărîre nu este susceptibilă de a mai fi

atacată cu recurs în anulare.

2

Așadar, avînd ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de

procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat, întrucît acesta

nu corespunde cerințelor de formă și conținut prevăzute la art. 455 Cod de procedură

penală.

pct. 1), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Ștefanco Ion

Ivan, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 octombrie

2014, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 iunie 2015.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Petru Moraru

Ghenadie Nicolaev

3