1ra-576/2015 — art.151 alin.1 CP

1ra-576/2015 — art.151 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul 1ra-576/15

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

16 iunie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte - Petru Ursache,

Judecătorii - Constantin Alerguș, Vladimir Timofti, Ghenadie Nicolaev,

Nadejda Toma,

a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Constantin Miron, prin care

se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06

februarie 2015, în cauza penală în privința lui

Croitoru Dima Vasilii,

născut la 01 mai 1989, originar și domiciliat în

r-nul Nisporeni, s. Grozești.

Datele referitoare la termenul de examinare

a cauzei:

2014 (instanța de fond);

2015 (instanța de apel);

(instanța de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală

legal executată.

C O N S T A T Ă :

Dima a fost condamnat în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, la 5 ani închisoare,

cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită a fost suspendată

condiționat pe un termen de probă de 3 ani.

S-a dispus încasarea de la inculpat în beneficiul lui Mișcoi Boris

prejudiciul material în sumă de 16065,39 lei și prejudiciul moral în mărime de

20000 lei.

Dima a fost învinuit pentru faptul că, la 06 ianuarie 2014, aproximativ la ora

2200 – 2300, fiind în stare de ebrietate, aflîndu-se pe scările barului Î.I. „Dumitru

1

Mocanu”, din s. Grozești, r-nul Nisporeni, acționînd cu scopul vătămării

integrității corporale, fiindu-i făcută observație de către Mișcoi Boris pentru a-

i permite să intre în interiorul barului, i-a aplicat ultimului o lovitură cu

piciorul în regiunea pieptului, în urma căreia Mișcoi B. a căzut jos, lovindu-se

cu capul de bordura trotuarului, după care i-a mai aplicat o lovitură cu

piciorul în regiunea capului, cauzîndu-i conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 23 D din 12 februarie 2014, vătămări corporale grave,

periculoase pentru viață.

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care Croitoru D. să fie condamnat la 6 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea apelului a invocat că deși instanța de fond corect a apreciat

circumstanțele de fapt și de drept, just a calificat acțiunile inculpatului în baza

art. 151 alin. (1) Cod penal, aceasta a aplicat inculpatului o pedeapsă prea

blîndă, fără a ține cont de criteriile generale de individualizare a acesteia. La

fel, instanța nu a luat în considerație că infracțiunea de care a fost recunoscut

vinovat Croitoru D. face parte din categoria infracțiunilor grave, ultimul pînă

în prezent nu și-a recunoscut vina și nu a conștientizat cele comise, iar

instanța de judecată neîntemeiat a aplicat prevederile art. 90 Cod penal.

februarie 2015, a fost admis apelul declarat de procuror, casată parțial sentința

și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care.

- Croitoru Dima a fost condamnat în baza art. 151 alin. (1) Cod penal la

5 ani închisoare, iar în temeiul art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea

condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 4 ani.

S-a menținut dispoziția cu privire la acțiunea civilă.

Conform art. 90 alin.(6) lit. e) Cod penal, Croitoru D. a fost obligat să

repare daunele cauzate prin infracțiune în valoare totală de 36 065, 39 lei în

termen de 2 luni din ziua pronunțării deciziei motivate.

sentinței a admis o omisiune că nu a constatat fapta infracțională comisă de

2

inculpat, astfel instanța a constatat că Croitoru D. la 06 ianuarie 2014,

aproximativ la ora 2200 - 2300, fiind în stare de ebrietate, aflîndu-se pe scările

barului ÎI „Dumitru Mocanu” din s. Grozești, r-nul Nisporeni, urmărind

scopul vătămării integrității corporale, în baza relațiilor reciproc ostile

survenite cu Mișcoi B., i-a aplicat ultimului o lovitură cu piciorul în regiunea

pieptului, în rezultatul căreia acesta a căzut jos, lovindu-se cu capul de

bordura trotuarului, ulterior i-a mai aplicat o lovitură cu piciorul în regiunea

capului, cauzîndu-i conform raportului de expertiză medico-legală nr.23 D

din 12 februarie 2014, vătămări corporale grave, periculoase pentru viață.

Instanța de apel apreciind probele administrate a conchis că vinovăția

inculpatului în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal

a fost dovedită prin următoarele probe:- declarațiile părții vătămate Mișcoi B.,

a martorilor Mișcoi D., Untilov N., raportul de expertiză medico-legală nr. 23

D din 12.02.2014.

Referitor la măsura de pedeapsă stabilită inculpatului, instanța a ținut

cont de prevederile art. 7,61,75 Cod penal, de circumstanțele cauzei, persoana

inculpatului, gravitatea infracțiunii săvîrșite, comportamentul inculpatului în

cadrul urmăririi penale și ședinței de judecată, care se caracterizează pozitiv,

căindu-se sincer de cele comise, are la întreținere și educație un copil minor,

fără antecedente penale, precum și de opinia părții vătămate care a solicitat ca

inculpatul să nu fie pedepsit cu închisoarea.

Astfel, instanța a conchis că atingerea scopului pedepsei lui Croitoru D.

va fi posibilă prin aplicarea închisorii cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei pe un termen de probă.

Cît privește latura civilă, instanța a conchis că instanța de fond a acordat

deplină eficiență prevederilor art. 387 CPP, soluționînd legal și întemeiat

acțiunea civilă înaintată de partea vătămată, menținînd soluția instanței.

Totodată a considerat aplicabilă prevederea art. 90 alin.(6) lit. e) CP,

privind obligarea inculpatului de a repara daunele cauzate prin infracțiune în

valoare totală de 36 065, 39 lei în termen de 2 luni.

de stat, care, invocînd temeiurile de drept prevăzute la art. 427 alin.(1) pct.6) și

10) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărîrii contestate cu

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care lui Croitoru D., să-i fie stabilită o

pedeapsă în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, cu excluderea aplicării

3

prevederilor art. 90 Cod penal.

În argumentarea cerințelor recurentul menționează faptul că instanțele

ierarhic inferioare la aplicarea pedepsei nu au ținut cont de criteriile generale

de individualizare a acesteia stabilite de Codul penal, precum și de faptul că

inculpatul a fost recunoscut vinovat de comiterea unei infracțiuni grave,

soldată cu vătămări intenționate grave, cu un impact social acut în societate,

de comportamentul lui în timpul și după comiterea infracțiunii, nu a

recunoscut vina, precum și nu a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune.

motivele invocate, Colegiul penal conchide că recursul declarat urmează a fi

admis, cu casarea deciziei instanței de apel și pronunțată o nouă hotărîre, din

următoarele considerente.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecînd

recursul instanța este în drept să admită recursul, cu casarea totală sau

parțială a hotărîrii atacate și să rejudece cauza, cu pronunțarea unei noi

hotărîri, dacă nu se agravează situația condamnatului.

Or, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze parțial, atunci cînd se constată comiterea unei erori de

drept, care a dus la adoptarea unei hotărîri ilegale.

În conformitate cu prevederile art. 414 - 417 Cod de procedură penală,

instanța de apel, urma să soluționeze paralel cu starea de fapt și chestiunile de

drept, inclusiv: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea

a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just;

dacă normele de drept procesual penal, au fost corect aplicate. În cazul în care

s-ar constata încălcări ale prevederilor legale referitor la ele, hotărîrea

instanței de fond urmează a fi desființată cu rejudecarea cauzei.

În recursul ordinar declarat se semnalizează temeiul prevăzut la art. 427

alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală –„cînd hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale”.

După cum rezultă din recurs, autorul recursului este de acord cu starea

de fapt stabilită de instanța de apel, precum și cu încadrarea juridică a

acțiunilor inculpatului în baza art. 151 alin. (1) Cod penal însă, critică

hotărîrea contestată în partea executării pedepsei, nefiind de acord cu

4

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal - suspendarea condiționată a

executării pedepsei închisorii aplicată lui Croitoru D. pe termen de probă.

Totodată, instanța de recurs concluzionează că la individualizarea

executării pedepsei lui Critoru D. stabilite în baza art. 151 alin. (1) Cod penal,

instanța de apel nu a ținut cont în deplină măsură de scopul pedepsei,

prevăzute în dispoziția art. 61 Cod penal, de prevenirea săvîrșirii de noi

infracțiuni atît din partea inculpatului cît și a altor persoane.

Astfel, Colegiul reține că persoanei declarate vinovate trebuie să i se

aplice o pedeapsă, echitabilă, în limitele sancțiunii legii în baza căreia

persoana se declară vinovată. În același rînd, după caz, instanța este în drept

să aplice și prevederile Părții generale a Codului penal, în special, a

prevederilor art. 90 Cod penal.

Reieșind din sensul legislației în vigoare cu privire la aplicarea în

practica judiciară a principiului individualizării pedepsei penale, la

examinarea cauzelor penale în ordine de recurs este necesar de verificat

minuțios respectarea de către instanțele ierarhic inferioare a cerințelor legii la

aplicarea pedepselor și de a lichida la timp erorile comise.

În cazul săvîrșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singură în

măsură să înfăptuiască nemijlocit opera de individualizare a pedepsei pentru

infractorul care a comis acea infracțiune, avînd deplină libertate de acțiune în

vederea realizării acestei operațiuni.

Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de

judecată, într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii

săvîrșite și cu periculozitatea infractorului.

Din cuprinsul deciziei recurate, rezultă că instanța de apel în privința

lui Croitoru D. a reținut ca circumstanțe atenuante: faptul că inculpatul la

locul de trai se caracterizează pozitiv, are un copil minor la întreținere,

anterior nu a fost judecat.

Prin urmare, Colegiul conchide că instanța de apel a fost în drept să

rețină circumstanțele menționate ca circumstanțe atenuante, care au permis

acesteia de a stabili lui Croitoru D. pedeapsa sub formă de închisoare

la limita minimă prevăzută de sancțiunea art. 151 alin.(1) Cod penal.

Referitor la concluzia instanței de apel privind posibilitatea aplicării față

de inculpat a prevederilor art. 90 Cod penal, Colegiul penal lărgit consideră

5

această concluzie neîntemeiată, în raport cu gravitatea infracțiunii și modul de

comitere a acesteia.

Colegiul menționează că aplicarea prevederilor art.90 Cod penal –

suspendarea condiționată a executării pedepsei nu reprezintă o categorie

aparte de pedeapsă ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că

infracțiunea comisă de ea este un incident în viața acesteia.

Suspendarea condiționată a executării pedepsei este o măsură de

politică penală bazată pe încrederea în posibilitatea reeducării condamnatului

pe durata suspendării pedepsei. Sarcina instituției suspendării executării

pedepsei este să ducă la realizarea scopului pedepsei, fără ca aceasta să fie

executată real, înlăturînd astfel neajunsurile pe care le atrage după sine

privațiunea de libertate și anume: contactul cu alți infractori care pot să

antreneze în continuare pe calea infracțiunii, îndepărtarea inculpatului de

familie și de modul de viață obișnuit etc.

În literatura juridică, suspendarea condiționată a executării pedepsei

este expusă ca o măsură ce constă – în dispoziția luată de instanța de judecată

prin însăși hotărîrea de condamnare, de a o suspenda pe o anumită durată și

în anumite condiții executarea pedepsei pronunțate.

Rezultatul principal al aplicării pedepsei constă în aceea că deși

pedeapsa este definitiv aplicată, aceasta nu este pusă în executare, astfel că

instituția suspendării condiționate a pedepsei ține de condițiile de executare a

pedepsei închisorii deja stabilite de către instanța de judecată pe întregul

termen de încercare.

Altfel spus, executarea pedepsei devine condiționată de conduita

condamnatului, iar în caz de nerespectare a condițiilor, ea poate fi revocată.

În cadrul instituției suspendării condiționate a executării pedepsei

instanța după ce realizează individualizarea pedepsei prin determinarea

concretă a acesteia în baza criteriilor generale de individualizare, completează

acest rezultat printr-un act de individualizare a executării pedepsei.

Suspendarea condiționată este o măsură de individualizare a executării

pedepsei numită de către instanța de judecată prin hotărîre de condamnare de

a se suspenda pe o perioadă anumită durată de timp executarea pedepsei

aplicate, dacă sunt îndeplinite anumite condiții.

Astfel, urmează a fi delimitată noțiunea de individualizare a pedepsei de

cea de individualizare a executării pedepsei.

6

În această ordine de idei, suspendarea condiționată a executării

pedepsei se dovedește a fi o problemă privind executarea pedepsei, dat fiind

faptul că obiectul suspendării este executarea pedepsei. Se suspendă

executarea pedepsei și nu aplicarea acesteia.

Condițiile pentru acordarea suspendării condiționate a executării

pedepsei sunt prevăzute în art. 90 Cod penal, care se împart în condiții

obiective si subiective, primele referindu-se la condamnare, iar celelalte la

persoana condamnatului. Îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, nu atrage

obligativitatea aplicării instituției, ci acordarea ei rămîne la opinia instanței de

judecata, totodată, această normă poate fi aplicată sau exclusă la orice etapă a

procesului penal, întru înlăturarea erorii admise la etapa anterioară.

Reieșind din argumentele enunțate, Colegiul penal consideră că

excluderea prevederilor art. 90 Cod penal, în raport cu soluția prevăzută la

art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, nu poate fi considerată

o agravare a situației inculpatului Croitoru D., deoarece nu s-a efectuat o altă

reîncadrare a faptei în sensul agravării și nici nu s-a dat o altă individualizare

a termenului pedepsei stabilite în același sens.

Mai mult, în speță inculpatul Croitoru D. a fost condamnat pentru

comiterea unei infracțiuni, care conform prevederilor art. 16 alin. (4) Cod

penal, se consideră gravă, fiind comisă fără nici un motiv, în rezultatul

comiterii infracțiunii părții vătămate Mișcoi B. i-au fost cauzate leziuni

corporale grave, aflîndu-se la tratament costisitor, în urma căruia este invalid

de gradul II, suportînd prejudicii materiale și morale, care nu au fost

recuperate de către inculpat.

Instanța de recurs consideră că, în speță instanța de apel nu a respectat

cerințele de motivare referitor la procedura executării pedepsei de către

inculpatul Croitoru D., ceea ce denotă ineficiența condamnării cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei.

Din considerentele expuse, Colegiul lărgit conchide că, recursul declarat

de acuzatorul de stat urmează a fi admis, casată parțial hotărîrea instanței de

apel în partea stabilirii pedepsei inculpatului Croitoru D., cu excluderea

aplicării prevederilor art. 90 Cod penal.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

7

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

nivelul Curții de Apel Chișinău, Constantin Miron, casează parțial decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2015, în cauza

penală în privința lui Croitoru Dima în latura penală, rejudecă cauza și

pronunță o nouă hotărîre, conform căreia exclude aplicarea prevederilor art.

90 Cod penal.

Croitoru Dima se consideră condamnat în baza art. 151 alin. (1) Cod

penal la 5 (cinci) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

Termenul de executare a pedepsei lui Croitoru Dima se calculează din

momentul reținerii acestuia.

În rest, dispozițiile deciziei atacate se mențin.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 15 iulie 2015.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

Ghenadie Nicolaev

Nadejda Toma

8