1ra-693/2015 — Art. 264 al. 1, 90 CP

Prin sentința Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 11 noiembrie 2014, cauza fiind judecată în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Serețan Ion a fost condamnat în baza art. 264 alin. (1) Cod penal la 1 an închisoare, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani.

În fapt, prima instanță a constatat, că Serețan Ion, la 25 iunie 2014, aproximativ la ora 02:10 minute, , nedispunând de permis de conducere, în timp, ce conducea cu o viteză excesivă autovehiculul de model „Citroen DS4” cu n/î C QO 665, care aparține lui Gorea Iana, a.n.28.11.1993 deplasându-se pe bd. Traian din direcția bd. Dacia spre str. Independenței, nu a manifestat prudență sporită la trafic și ignorând prevederile pct. 45 al Regulamentului Circulației Rutiere, care prevede, că conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; d) condițiile rutiere; e) situația rutieră și prin urmare nu s-a isprăvit cu ghidajul și pierzând controlul asupra volanului, ieșind pe banda de circulație cu sens opus, contrar cerințelor pct. 42.3 al aceluiași Regulament, care prevede că pe drumurile cu circulația dublu sens care au cel puțin două benzi într-o 1 direcție este interzisă intrarea pe partea carosabilului destinată circulației în sens opus, s-a ciocnit frontal cu autovehiculul de model „Volkswagen Golf” cu n/î TL KI 777, care era parcat la marginea carosabilului, la volanul căruia se afla cet. Veșca Nicolae, domiciliat în r-nul Telenești s. Budăi. La rândul său, de la tamponare pe inerție, autoturismul de model „Volkswagen” a fost proiectat în spate, unde, s-a ciocnit cu autoturismul de model „ VAZ 2107” cu număr de înmatriculare C PE 017, care de asemenea era parcat la marginea carosabilului și aparține lui Acatrini Andrei. După impact, Serețan Ion, ignorând cerințele pct. 12 al Regulamentului Circulației Rutiere, a părăsit locul faptei. În rezultatul acestui accident rutier, unitățile de transport au fost tehnic deteriorate considerabil, iar Veșca Nicolae, primind leziuni corporale a fost transportat la Centrul Național Științifico-Practic Medicină de Urgență. Conform raportului de expertiză medico-legală nr. l543/D din 03 iulie 2014, la Veșca Nicolae s-a constatat: fractura deschisă a patelei drepte GA II, plăgi contuze a feței, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, ce condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare medie.

Sentința a fost atacată cu apel de către procuror, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă în limitele prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal - 1 an închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2015, a fost respins ca nefondat apelul declarat de către procurorul în Procuratura sect. Botanica mun. Chișinău, Kelsa Olga, și menținută sentința fără modificări.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror, prin care, indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău cu remiterea cauzei penale la rejudecare în aceiași instanță, în alt complet de judecată, invocând următoarele: - Instanța de apel contrar legii a individualizat pedeapsa; - decizia instanței de apel nu cuprinde motivele de aplicare a pedepsei cu suspendare condiționată a executării.

Verificând argumentele invocate în recursul declarat în raport cu actele cauzei, Colegiul penal consideră că acesta urmează a fi declarat inadmisibil reieșind din următoarele considerente. Instanța de recurs verifică legalitatea hotărârilor atacate în limitele motivelor invocate de recurent. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului declarat în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Din conținutul recursurilor rezultă, că recurentul indică temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, s-au au fost aplicate pedepse 2 individualizate contrar prevederilor legale - temeiuri care nu și-au găsit confirmarea în speța dată. De asemenea, Colegiul reține că în recursul declarat este criticată aprecierea de către instanța de apel a probelor administrate pe caz, însă argumentul invocat nu este prevăzut de lege ca temei pentru a judeca cauza în ordine de recurs. Aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de fond și de apel și nu poate constitui temei pentru recurs, cu excepția cazurilor când instanțele menționate, la aprecierea probelor au admis încălcarea anumitor prevederi ale legii procesuale penale, ce a condiționat comiterea unor erori grave de drept, iar dezacordul unei părți cu aprecierea probelor de către instanțe nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare. Pe parcursul urmăririi penale cît și în cadrul cercetării judecătorești au fost respectate normele de procedură penală, probele fiind obținute în condițiile legii. Colegiul penal reține că recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor sale și critică decizia instanței de apel numai cu referire la aplicarea pedepsei condiționate. Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cît și a altor persoane. Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. În această ordine de idei, Colegiul lărgit consideră, că la aplicarea pedepsei inculpatului Serețan Ion pentru infracțiunea comisă, instanțele de judecată au acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal și astfel, just au ajuns la concluzia că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă cu aplicarea unei pedepse non privative de libertare. Astfel, la stabilirea pedepsei instanțele de judecată au ținut cont că inculpatul a săvârșit o infracțiune mai puțin gravă, la etapa judecării cauzei până la începerea cercetării judecătorești prin cerere autentică a recunoscut faptele indicate în rechizitoriu și probele administrate la stadia urmării penale, în ședința de judecată a recunoscut vinovăția, a manifestat căința sinceră, inculpatul a reparat prejudiciul, precum și a recunoscut necesitatea pe viitor a compensării prejudiciului material care a surveni în cuantumul justificat de partea vătămată, fapta comisă de inculpat este din imprudență. Raportând aceste circumstanțe la afirmația recurentului, precum că instanța de apel nu a dat răspuns la motivele apelului, Colegiul conchide că aceasta nu se 3 confirmă, deoarece instanța s-a pronunțat detailat și motivat asupra tuturor motivelor relevante aduse în apel. Din cele menționate, Colegiul conchide că pedeapsa aplicată inculpatului Serețan Ion este echitabilă și în limitele prevăzute de lege, iar decizia atacată se consideră legală și întemeiată. Prin urmare, Colegiul apreciază că temeiurile invocate de recurent în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală nu s-au confirmat în cauza dată, iar decizia atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului ordinar, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Guțan Pavel, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2010, în cauza penală privindu-l pe Serețan Ion Ștefan ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, Pronunțarea integrală va avea loc la 08 iulie 2015. Președinte Gordilă Nicolae Judecători Guzun Ion Catan Liliana 4