1ra-485/15 — art.188 alin 2 lit b c d e f CP

1ra-485/15 — art.188 alin 2 lit b c d e f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr.1ra-485/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 mai 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Petru Moraru și Ghenadie Nicolaev,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Anenii Noi din 25 martie 2014 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 22 decembrie 2014, declarat de

avocatul Vladimir Valuța în numele inculpatului

Iacovenco Mihail Vasile, născut la 21 noiembrie

1991, originar și locuitor or. Ialoveni, str. D. Sihastru

3, ap. 5.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 15.07.2012 - 25.03.2014;

Instanța de apel: 23.04. - 22.12.2014;

Instanța de recurs: 18.03. - 13.05.2015.

A C O N S T A T A T:

Mihail, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. b), c),

d), e), f) Cod penal, la 6 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis.

M. Iacovenco acționînd împreună și prin înțelegere prealabilă cu inculpații

A. Rotari și I. Bogdan, la 06 mai 2013, aproximativ la ora 0020, cu scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, mascîndu-și fețele cu măști confecționate

artizanal, au pătruns în domiciliul lui O. Ceban, amplasat în s. Telița, r-nul Anenii

Noi, unde l-au atacat pe ultimul și soția acestuia, T. Ceban și cu bîtele i-au

amenințat cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei, le-

au sustras bani în sumă de 100 dolari SUA, care constituiau suma de 1226, 92 lei,

suma de 1000 lei și bunuri materiale în valoare de 6.740 lei, cauzîndu-i astfel

proprietarului prejudiciu material considerabil în sumă totală de 8966,92 lei.

sentința, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărîri prin care acțiunile inculpatului M. Iacovenco să fie recalificate din

prevederile art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), e), f) Cod penal în art. 187 alin. (2) lit.

b), c), d), e), f) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse non-privative de libertate.

În susținerea cerințelor sale apărarea a invocat că prima instanță greșit a

calificat acțiunile inculpatului în baza art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), e), f) Cod

penal, care în viziunea apelantului îmbracă forma de jaf prevăzute la art. 187 alin.

(2) lit. b), c), d), e), f) Cod penal.

În acest sens, apărarea a invocat că, prima instanță în cadrul cercetării

judecătorești greșit a apreciat declarațiile părții vătămate T. Ceban din care rezultă

că, M. Iacovenco în momentul săvîrșirii infracțiunii, discuta cultural, era liniștit, nu

amenința părțile vătămate.

Mai mult, prima instanță nu a luat în considerație că, prin ordonanța de

pornire a urmăririi penale din 06.05.2013, comunicarea despre pornirea urmăririi

penale, ordonanțele de prelungire a termenului de urmărire penală, raportul

ofițerului de investigații S. Mînzărari din 17.05.2013, s-a constatat că a fost

aplicată violența nepericuloasă pentru viața persoanelor agresate (f.d. 1, 2, 3, 5, 35,

vol. I).

Astfel, apelantul a menționat că, din vorbele, gesturile, mimica sau acțiunile

de alt gen ale inculpatului M. Iacovenco nu poate fi trasă o concluzie certă privind

gradul de violență nepericuloasă sau periculoasă pentru viață sau sănătate.

La capitolul individualizării pedepsei, apărarea a invocat că prima instanță nu

a luat în considerație faptul că inculpatul pentru prima dată a săvîrșit infracțiunea,

este fără antecedente penale, a recunoscut integral vina, are familie și se căiește

sincer de cele săvîrșite.

2014, au fost admise apelurile, casată parțial sentința în latura stabilirii pedepsei,

rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre prin care M. Iacovenco a fost

condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), e), f) Cod penal, cu aplicarea art.

79 Cod penal, la 5 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

4.1. La adoptarea soluției date, instanța de apel a reținut că, prima instanță în

baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în

ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură

penală, le-a dat o apreciere justă în sensul art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării

reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel

ajungând la concluzia corectă cu privire la încadrarea juridică a faptelor și

vinovăția inculpatului M. Iacovenco în baza art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), e), f)

Cod penal.

În acest sens, instanța de apel a conchis că, vinovăția inculpatului

M. Iacovenco în săvîrșirea infracțiunii incriminate, întru-totul s-a confirmat prin:

declarațiile inculpatului M. Iacovenco (f.d. 347-348, vol. II); părților vătămate

O. Ceban (f.d. 50-51, 61-62, vol. I, 269-270, vol. II), T. Ceban (f.d. 53-54, 55-56,

57-58, 59, 60, vol. I); martorilor D. Botnari (f.d. 65, vol. I), Șt. Sîrbu (f.d. 66, vol.

I), M. Ceban (f.d. 67-68, vol. I), Vl. Josan (f.d. 69, vol. I), D. Fricațel (f.d. 71, 79

vol. I), A. Luca (f.d. 72, vol. I), V. Zgîrcibaba (f.d. 73, 75, vol. I), N. Rotari (f.d.

74, vol. I), Iu. Comerzan (f.d. 76, vol. I), D. Ionichi (f.d. 77, vol. I; 343, vol.II),

S. Cozma (f.d. 78, vol. I; 344, vol. II), R. Matcaș (f.d. 82-83, 84 vol. I); ordonanța

de pornire a urmăririi penale din 06.05.2013 (f.d. 1, vol. I); procesul-verbal de

consemnare a plîngerii verbale din 06.05.2013 (f.d. 7, vol. I); procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 06.05.2013 (f.d. 9-22, vol. I); procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 06.05.2013 cu planșa fotografică (f.d. 23-28, vol. I);

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 08.05.2013 cu planșa fotografică

(f.d. 29-43, vol. I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 16.05.2013 (f.d.

44, vol. I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 07.05.2013 (f.d. 47, vol.

I); comunicatul de la BNM privind cursul valutar (f.d. 48, vol. I); ordnanța de

ridicare din 09.05.2013 (vol. I, f.d. 85); procesul-verbal de ridicare din 09.05.2013

(f.d. 86, vol. I); procesul-verbal de ridicare din 11.05.2013 cu planșa fotografică

2

(f.d. 88-90, vol. I); procesul-verbal de ridicare cu planșa fotografică din 16.05.2013

(f.d. 95-96, vol. I); procesul-verbal de ridicare din 06.05.2013 (f.d. 98, vol. I);

procesul-verbal de examinare a obiectului cu planșa fotografică din 18.05.2013

(f.d. 102-103, vol. I); procesul-verbal de examinare a obiectului cu planșa

fotografică din 16.05.2013 (f.d. 104-108, vol. I); procesul-verbal de examinare a

obiectului cu planșa fotografică din 14.06.2013 (f.d. 161-163, vol. I); ordonanța de

recunoaștere și anexare a corpurilor delicte (f.d. 109, 110, vol. I); procesul-verbal

de recunoaștere a obiectului din 06.05.2013 cu planșa fotografică (f.d. 122-123,

vol. I); procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 09.05.2013 cu planșa

fotografică (f.d. 112-113, 114-115, vol. I); procesul-verbal de recunoaștere a

obiectului din 14.06.2013 (f.d. 158, 159-160, vol. I); procesul-verbal de

recunoaștere a obiectului din 18.05.2013 cu planșa fotografică (f.d. 116-117, 118-

119, 120-121 vol. I); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 09.05.2013

cu planșa fotografică (f.d. 124, 125-126, vol. I); interpelările telefonice din

08.05.2013 (f.d. 155-157, vol. I); ordonanța de colectare a mostrelor din

14.05.2013 (f.d. 1, vol. II); procesul-verbal privind colectarea mostrelor din

14.05.2013 (f.d. 3-4, vol. II); raportul de expertiză medico-legală nr. 195 din

07.07.2013 (f.d. 44, vol. II); raportul de expertiză medico-legală nr. 196 din

07.05.2013 (f.d. 50, vol. II); procesul-verbal de percheziție din 08.05.2013 (f.d. 69,

vol. II); procesul-verbal de percheziție din 09.05.2013 (f.d. 65, vol. II); procesul-

verbal de percheziție din 15.05.2013 (f.d. 73, vol. II); procesul-verbal de reținere

din 09.05.2013 (f.d. 76, vol. II); procesul-verbal de reținere a lui M. Iacovenco din

15.05.2013 (f.d. 126, vol. II); procesul-verbal de audiere a bănuitului M. Iacovenco

din 15.05.2013 (f.d. 128-129, vol. II); proces-verbal de audiere a învinuitului M.

Iacovenco din 18.05.2013 și 05.07.2013 (f.d. 132, 135, vol. II); revendicarea în

privința lui M. Iacovenco (f.d. 183, vol. II); raporturile de expertiză medico-legală

nr. 625, 626, 627 din 28.06.2013 (f.d. 230-233, 234-237, 238-242, 244-247, vol.

II).

Astfel, instanța de apel a menționat că, în sensul dispozițiilor art. 188 Cod

penal, prin „atac” urmează de înțeles acțiunile agresive ale făptuitorului, care sunt

însoțite de violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori de

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe.

În acest context instanța de apel a menționat, că tîlhăria se consideră

consumată din momentul atacului asupra unei persoane în scopul sustragerii

bunurilor, săvîrșite cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și/sau sănătatea

persoanei agresate ori cu amenințarea aplicării unei asemenea violențe.

4.2. La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a conchis, că prima

instanță nu a respectat în volum deplin prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal, iar

în temeiul art. 8 Cod penal, caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru

aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvîrșirii faptei.

Pornind de la norma de drept expusă supra, instanța de apel a relevat, că

pentru infracțiunea prevăzută de art. 188 alin. (2) Cod penal, la momentul săvîrșirii

infracțiunii, era prevăzută pedeapsa închisorii de la 6 ani la 10 ani, ca ulterior prin

Legea pentru modificarea Codului penal nr. 119 din 23.05.2013 să fie modificată

sancțiunea - închisoare de la 8 ani la 10 ani.

Avînd în vedere circumstanțele expuse, instanța de apel a reținut că, în speță

urmează a fi aplicată pedeapsa stabilită de legea penală în vigoare la momentul

3

săvîrșirii faptei, adică închisoare de la 6 ani la 10 ani.

Așadar, instanța de apel, la stabilirea pedepsei inculpatului M. Iacovenco, a

ținut cont de personalitatea acestuia, care se caracterizează pozitiv, precum și de

circumstanțele atenuante - recunoașterea vinovăției, căința sinceră, contribuirea

activă la descoperirea infracțiunii, faptul că are la întreținere mama, invalid de gr. I

precum și lipsa circumstanțelor agravante, de gravitatea infracțiunii săvîrșite, și a

ajuns la concluzia, că corectarea și reeducarea acestuia nu este posibilă fără izolare

de societate, prin aplicarea în privința acestuia a prevederilor art. 79 Cod penal.

(1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar decizia

instanței de apel, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

hotărîri prin care acțiunile inculpatului M. Iacovenco să fie recalificate din

prevederile art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), e), f) Cod penal în art. 187 alin. (2) lit.

b), c), d), e), f) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse non-privative de libertate,

invocînd motive similare celor din cererea de apel.

pentru inadmisibilitatea acestuia, deoarece argumentele invocate de avocat nu au

suport legal. Decizia adoptată în speță, relevă în mod concludent că instanța

superioară a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind

învinuirea înaintată și încadrarea juridică a acțiunilor condamnatului prin prizma

cumulului de probe anexate la dosar. Soluția instanței de apel a fost motivată și sub

aspectul individualizării pedepsei.

cauzei, Colegiul penal conchide inadmisibilitatea acestuia, reieșind din următoarele

considerente.

7.1. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

La caz, din conținutul recursului declarat se constată că recurentul invocă

drept temei prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală.

Potrivit pct. 6), 12) menționate, hotărîrea instanței de apel poate fi supusă

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

cazul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Însă, aceste temeiuri pentru declararea recursului ordinar nu și-au găsit

confirmare la examinarea recursului înaintat, nefiind stabilite presupusele erori de

drept invocate de recurent.

7.2. Colegiul penal, reține că, instanțele de fond, verificînd probele

administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședințele de

judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală,

le-au dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce,

stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungînd la

concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului M. Iacovenco în săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), e), f) Cod penal, iar instanța

de apel, ținînd cont de circumstanțele atenuante, corect i-a stabilit pedeapsa cu

4

aplicarea art. 79 Cod penal, de 5 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis.

În ce privesc criticele formulate de recurent, enunțate la pct. 5. al prezentei

decizii, prin care se susține că fapta inculpatului urma să fie calificată în baza art.

187 alin. (2) lit. b), c), d), e), f) Cod penal și ignorarea de către instanța de apel, la

capitolul individualizării pedepsei a circumstanțelor atenuante - acestea au format

obiect de discuție la judecarea cauzei în apel și cărora instanța de apel le-a dat o

motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct.

4-4.2., soluție pe care instanța de recurs o însușește pe deplin și, a cărei reluare nu

se mai impune, avînd în vedere și faptul că verificînd decizia atacată în raport și cu

prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, în sensul că nu se identifică

existența și a altor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se

constata că recursul declarat de apărare este vădit neîntemeiat.

La fel, Colegiul penal, menționează că din textul recursului, se evidențiază că

apărarea își motivează recursul prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a

probelor, or, motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile

prevăzute la art. 427 Cod de procedură penală, astfel, criticele formulate de

recurent nu sunt motivate sub aspectul casării hotărîrii recurate ca fiind ilegală.

Totodată, verificînd procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel

(f. d. 92-97, vol. III) și, lecturînd textul deciziei adoptate în cauză, rezultă că

instanța de apel la judecarea apelului declarat de avocat, a respectat întocmai

prevederile art. 415, 417 Cod de procedură penală, întemeindu-și concluziile sale

pe probele legal administrate și verificate în ședința de judecată a instanței de apel,

iar avocatul Vl. Valuța și inculpatul M. Iacovenco mulțumindu-se cu citirea

probelor acumulate în cadrul primei instanțe, nu au solicitat audierea pe viu a părții

vătămate T. Ceban.

În atare circumstanțe, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile

art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de

drept de casare a deciziei instanței de apel în prezenta cauză penală și, prin urmare,

se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de avocatul Vladimir

Valuța în numele inculpatului Mihail Iacovenco, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Vladimir Valuța în

numele inculpatului Iacovenco Mihail, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Cahul din 22 decembrie 2014, în cauza penală în privința lui

Iacovenco Mihail Vasile, fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 11 iunie 2015.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Petru Moraru

Ghenadie Nicolaev

5