1ra-273/14 — 152 al.1, art. 187 al.2, 84 CP

Dosarul nr. 1ra-273/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

05 februarie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Constantin Gurschi,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar împotriva sentinței

Judecătoriei Drochia din 25 martie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 04 septembrie 2013, declarat de inculpatul

Cebanu Fiodor Vasile, născut la

03 februarie 1990, originar și locuitor al s. Nicoreni, r-nul

Drochia, cetățean al R. Moldova, fără antecedente penale;

Termenul de examinare a cauzei

în instanța de fond: 22 octombrie 2012 – 25 martie 2013,

în instanța de apel: 15 aprilie – 04 septembrie 2013,

în instanța de recurs: 20 noiembrie – 05 februarie 2014,

C O N S T A T Ă :

condamnat în baza art. 152 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare și în baza art. 187

alin. (2) lit. f) Cod penal la 4 ani închisoare.

În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial

al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, începînd din 25 martie 2013.

De la Cebanu Fiodor s-a încasat în beneficiul părții vătămate Ieșanu Ion costul

bunurilor sustrase în sumă de 10.000 lei.

inculpatul Cebanu Fiodor, aflîndu-se în gospodăria părinților săi din s. Nicoreni, r-nul

Drochia, în rezultatul unui conflict, i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele

cet. Ieșanu Ion, a.n. 1970, locuitor al aceluiași sat, cauzîndu-i leziuni corporale medii.

Tot el, la 09.05.2010, în jurul orelor 21:30, aflîndu-se în gospodăria părinților

săi din s. Nicoreni, r-nul Drochia, după maltratarea lui Ieșanu Ion, i-a sustras de la gît,

1

în mod deschis, un lănțișor din aur cu cruce, pricinuindu-i părții vătămate o pagubă

d

materială considerabilă în sumă de 10.000 lei.

cauzei și pronunțarea unei noi hotărîi prin care să fie achitat pe art. 187 alin. (2) lit. f)

Cod penal, iar în baza art. 152 alin. (1) Cod penal să-i fie stabilită o pedeapsă

neprivativă de libertate.

Apelantul a invocat că instanța de judecată greșit a apreciat probele pe cauză,

pronunțînd în privința lui o hotărîre de condamnare care contravine atît circumstanțelor

de fapt ale cauzei, cît și normelor legii procesual penale. Pentru a pronunța sentința de

condamnare în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal s-a bazat doar pe declarațiile

părții vătămate și martorului Ieșanu Leonid, care sunt persoane cointeresate în

condamnarea lui. Partea acuzării nu a prezentat careva probe care ar demonstra că a

sustras de la cet. Ieșanu Ion lanțul din aur. Cu partea vătămată și martorul menționat se

află în relații ostile și, astfel, declarațiile lor nu sînt obiective și nu pot fi puse la baza

unei hotărîri legale.

La stabilirea pedepsei, care este prea aspră, instanța nu a luat considerație faptul

că este atras pentru prima dată la răspundere penală, și-a recunoscut vina, la locul de

trai este caracterizat pozitiv, are la întreținere un copil minor și se căiește sincer de cele

săvîrșite.

2013, apelul a fost admis, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă

hotărîre.

Procesul penal în privința lui Cebanu Fiodor în baza art. 152 alin. (1) Cod penal

a fost încetat, în legătură cu împăcarea părților.

Cebanu Fiodor a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal la 3

ani închisoare fără amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis,

începînd cu 04 septembrie 2013, deducîndu-se durata arestului preventiv de la 25

martie 2013 pînă la 04 septembrie 2013.

Instanța de apel a constatat că instanța de fond, în conformitate cu prevederile

art. 101 Cod de procedură penală, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod

obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, corect

ajungînd la concluzia privind vinovăția inculpatului în vătămarea intenționată medie a

integrității corporale și a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață, dar care a fost

urmată de dereglarea îndelungată a sănătății, infracțiune prevăzută la art. 152 alin. (1)

Cod penal, fapt recunoscut de către inculpat și în ședința instanței de apel, declarînd că

este de acord cu constatarea vinovăției în această parte a învinuirii.

Totodată, există temei legal pentru casarea sentinței pe acest capăt de învinuire,

deoarece în instanța de apel partea vătămată a solicitat încetarea procesului penal, pe

motiv că s-a împăcat cu inculpatul, careva pretenții față de el nu are, depunînd și o

cerere în scris în acest aspect.

Conform art. 391 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, în cazul cînd părțile

s-au împăcat, se adoptă o sentință de încetare a procesului penal.

Apelul inculpatului privind dezacordul cu sentința în latura condamnării lui pe

art. 187 al. (2) lit. f) Cod penal, este nefondat, deoarece instanța de fond a examinat

2

cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, apreciind la justa valoare probele,

administrate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală și just a

ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii date.

La aplicarea pedepsei instanța de fond a ținut cont de prevederile art. 7,61,75

Cod penal, numindu-i inculpatului o pedeapsă adecvată persoanei lui, caracterului și

gradului de pericol social al celor săvîrșite, ținînd cont de toate circumstanțele, ce-i

agravează sau îi atenuează răspunderea.

Astfel, instanța de fond corect a ajuns la concluzia, că corectarea și reeducarea

inculpatului este posibilă numai în condițiile izolării lui de societate.

Ținînd cont de faptul că paguba a fost restituită părții vătămate pe deplin, este

posibil numai diminuarea termenului de închisoare stabilit inculpatului.

judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie

achitat.

Recurentul nu și-a argumentat în nici un fel această cerință.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, dar

doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod

de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.

(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor

prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens.

Însă, în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat nici

un temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind

omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității

deciziei contestate în acest sens (pct. 5 din decizie).

Circumstanțele enunțate denotă că recursul nominalizat nu întrunește condițiile

de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul

ordinar al inculpatei cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica.

Or, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării

sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu

îndeplinește cerințele de conținut.

Prin urmare, odată ce recursul de pe rol nu îndeplinește cerințele legale de

conținut, el urmează a fi declarat inadmisibil.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

3

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Cebanu Fiodor Vasile

împotriva sentinței Judecătoriei Drochia din 25 martie 2013 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 04 septembrie 2013, deoarece nu îndeplinește

cerințele legale de conținut.

Decizia este irevocabilă, pronunțată la 26 februarie 2014.

Președinte Constantin Gurschi

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

4

Dosarul nr. 1ra-273/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

DISPOZITIV

05 februarie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență :

Președinte Constantin Gurschi,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar împotriva sentinței

Judecătoriei Drochia din 25 martie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 04 septembrie 2013, declarat de inculpatul

Cebanu Fiodor Vasile, născut la 03

februarie 1990, originar și locuitor al s. Nicoreni, r-nul

Drochia, cetățean al R. Moldova, fără antecedente penale.

În conformitate cu art. 431, 432 alin. (1), (2) pct. 1), alin. (3) Cod de procedură

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Cebanu Fiodor Vasile

împotriva sentinței Judecătoriei Drochia din 25 martie 2013 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 04 septembrie 2013, deoarece nu îndeplinește

cerințele legale de conținut.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată va fi pronunțată la 26 februarie 2014.

Președinte Constantin Gurschi

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

5