1rh-4/15 — Art.313 Cod de procedură penală

Prin sentința Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2005, Maxim Tcaci și Petru Badicico au fost recunoscuți culpabili în 1 comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. a), c); 187 alin. (2) lit. a), b), e); 283, 186 alin.(2), lit. d), alin. (3) lit. d); 145 alin.(2) lit. a); 27,145 alin (3) e), f); 145 alin. (3) lit. e), g) Cod penal și condamnați la detențiune pe viață.

Sentința Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2005 a fost contestată de Maxim Tcaci și Petru Badicico la Curtea Supremă de Justiție, invocînd că în perioada aflării sub arest au fost maltratați de colaboratorii de poliție.

La 10.04.2006, șeful secție judiciar-penale a Procuraturii Generale, Anatolie Munteanu, s-a autosesizat pe faptul maltratării lui Maxim Tcaci și Petru Badicico în urma examinării recursului ordinar depus de ultimii la Curtea Supremă de Justiție.

La 13.04.2006, prin rezoluția procurorului secției exercitare a urmăririi penale în cauze excepționale a Procuraturii Generale, Sergiu Osoianu, s-a dispus neînceperea urmăririi penale din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Prin încheierea judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 4.06.2006, s-a declarat nulă rezoluția de neîncepere a urmăririi penale din 13.04.2006 emisă de procurorul secției exercitare a urmăririi penale în cauze excepționale a Procuraturii Generale, Sergiu Osoianu, cu remiterea materialului procurorului.

La 06.04.2007, procurorul secției exercitare a urmăririi penale în cauze excepționale a Procuraturii Generale, Sergiu Osoianu, a emis ordonanță de neîncepere a urmăririi penale.

Prin încheierea judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 06.07.2007, a fost declarată nulă ordonanța de neîncepere a urmăririi penale din 06.04.2007 emisă de procurorul secției exercitare a urmăririi penale în cauze excepționale a Procuraturii Generale, Sergiu Osoianu.

La 02.11.2007, procurorul secției exercitare a urmăririi penale în cauze excepționale a Procuraturii Generale, Sergiu Osoianu, a emis ordonanță de neîncepere a urmăririi penale.

Prin ordonanța Prim-adjunctului Procurorului General, Vasile Pascari, din 22.02.2008, s-a anulat ordonanță de neîncepere a urmăririi penale din 02.11.2007 emisă de procurorul secției exercitare a urmăririi penale în cauze excepționale a Procuraturii Generale, Sergiu Osoianu.

La 04.04.2008, procurorul secției exercitare a urmăririi penale în cauze excepționale a Procuraturii Generale, Mihai Căpătici, a emis ordonanță de neîncepere a urmăririi penale.

Prin ordonanța Prim-adjunctului Procurorului General, Vasile Pascari, din 12.05.2008, s-a respins, ca neîntemeiată, plîngerea lui Zinaida Tcaci și Vasile Badicico și s-a menținut ordonanță de neîncepere a urmăririi penale din 04.04.2008, emisă de procurorul secției exercitare a urmăririi penale în cauze excepționale a Procuraturii Generale, Mihai Căpătici. 2

Prin ordonanța Procurorului General, Valeriu Zubco, din 08.02.2012 s-a anulat ordonanța de neîncepere a urmăririi penale din 04.04.2008 emisă de procurorul secției exercitare a urmăririi penale în cauze excepționale a Procuraturii Generale, Mihai Căpătici și ordonanța Prim-adjunctului Procurorului General, Vasile Pascari, din 12.05.2008 de respingere a plîngerii.

La 05.03.2012, prin ordonanța procurorului secției exercitare a urmăririi penale în cauze excepționale a Procuraturii Generale, Mihai Căpătici, s-a dispus neînceperea urmăririi penale din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Ordonanța de neîncepere a urmăririi penale din 05.03.2012 emisă de procurorul secției exercitare a urmăririi penale în cauze excepționale a Procuraturii Generale, Mihai Căpătici, a fost contestată de petiționar conform art.299/1 alin. l Cod de procedură penală procurorului ierarhic superior.

Prin ordonanța Prim-adjunctului Procurorului General, Andrei Pîntea, din 25.04.2012, s-a respins ca neîntemeiată plîngerea petiționarului cu menținerea ordonanței contestate.

Nefiind de acord cu ordonanța de neîncepere a urmăririi penale din 05.03.2012, emisă de procurorul secției exercitare a urmăririi penale în cauze excepționale a Procuraturii Generale, Mihai Căpătici și cu ordonanța Prim-adjunctului Procurorului General, Andrei Pîntea din 25.04.2012 de respingere a plîngerii, petiționarii Maxim Tcaci și Petru Badicico conform art.313 Cod de procedură penală, la 15.05.2012 au atacat-o la judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău solicitînd declararea nulă a ordonanțelor contestate. În motivarea plîngerii, petiționarii Maxim Tcaci și Petru Badicico au relatat că: - au fost reținuți de către colaboratorii de poliție la 29.03.2005 și acuzați în omorul unui colaborator de poliție și în alte infracțiuni; - cu toate că au recunoscut vina, în perioada 27.03.2005 pînă la 15.05.2005 fiind deținuți în izolatorul Comisariatului General de Poliție Chișinău au fost supuși torturii și tratamentelor inumane și degradante din motiv că au împușcat un colaborator de poliție,erau deținuți în celulă fără hrană, saltea, veceu, baie, masă, scaun. Erau obligați să stea în picioare după ce erau loviți cu bastoanele de cauciuc peste tălpi. Metodele de tortură la care au fost supuși le-au descris explicit și procurorului pe 12 file care au fost luate de procuratura raionului Rezina; - la 14.04.2005, 06.05.2005, 08.02.2006, Tcaci Zinaida a sesizat Procuratura Generală despre faptul aplicării torturii față de feciorul ei, Maxim Tcaci. Procuratura Generală fără a numi o expertiză medico-legală, fără a-i chestiona, la 25.04.2005 cu nr.l8/322 și la 22.04.2005 cu nr. 13-23/05-221 au dat un răspuns cu caracter explicativ, care contravin art. 19 alin.(3), 274 Cod de procedură penală și art.20 din Constituția Republicii Moldova - accesul liber la justiție; - despre aplicarea torturii în incinta CGP Chișinău au declarat judecătorului de instrucție a judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău la 26.04.2005, cînd procurorul 3 Corneliu Bratunov a solicitat prelungirea duratei termenului arestării preventive. Pe parcursul examinării cauzei în fond, din nou au informat instanța că necătînd la faptul recunoașterii vinei, au fost supuși torturii; - la 10.04.2006, procurorul Procuraturii Generale, A. Munteanu, s-a autosesizat pe faptul maltratării. În timp de 3 zile autosesizarea a fost examinată și la 13.04.2006 s-a emis rezoluția de neîncepere a urmăririi penale, care a fost declarată nulă de judecătorul de instrucție. Procuratura Generală a relevat examinarea plîngerilor după ce Curtea Europeană a comunicat Guvernului admisibilitatea plîngerii - cererea nr.3473/06 Maxim Tcaci c. Republicii Moldova; - prin demersul din 21.12.2006 s-a cerut chestionarea lui Pankay Kumar, însă acest demers a rămas nesoluționat; - nu s-a dat apreciere sesizărilor depuse de rude referitor la tortură și la leziunile corporale menționate și vizibile inclusiv pe fotografia publicată în ziarul „Comsomoliscaia Pravda” nr.11 din 01.04.2005. Din plîngerile depuse, din sesizările părinților și a procurorului A.Munteanu și a cetățeanului Pankay Kumar din 15.04.2005 adresată Procurorului General există o bănuială rezonabilă pentru a porni urmărirea penală pe faptul maltratărilor, însă procurorii au dat o apreciere eronată acestor probe. Organul de urmărire penală nu a întreprins toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor expuse în plîngerile depuse; - din materialele prezentate pe parcursul a șapte ani și din ordonanțele de neîncepere a urmăririi penale, relevă că organul de urmărire penală nu a acționat în corespundere cu prevederile Codului de procedură penală; - în ordonanța de neîncepere a urmăririi penale procurorul a făcut trimitere la explicațiile colaboratorilor de poliție Antoci A., Sîrbu V., Zlatin E., Baciu A., Guncu I., Ciofu S., Movilă, Toderașcu M., Miron și alții. Explicațiile, mărturiile date nu au fost fixate în conformitate cu prevederile Cod de procedură penală și martorii nu au fost audiați în modul prevăzut, deoarece nu au fost preîntîmpinați de răspunderea penală pentru darea declarațiilor false, astfel ordonanțele procurorilor motivate în baza unor date obținute în afara procesului penal sunt neîntemeiate; - organul de urmărire penală s-a limitat doar la explicațiile colaboratorilor de poliție care și au fost puse de procuror la baza ordonanțelor de refuz în începerea urmăririi penale. Procurorul nu a ținut cont de faptul că anume acești polițiști sunt învinuiți de faptul aplicării torturii în privința sa; - nu au fost chestionate rudele sale, părinții, procurorul A. Munteanu, cetățeanul Pankay Cumar. Aceste date urmează să fie verificate obligatoriu în cadrul controlului de mai departe, pentru stabilirea adevărului în cauza dată; - Procuratura Generală a încălcat și prevederile art.299 Cod de procedură penală. Plîngerea de contestare în temeiul art.299 Cod de procedură penală a fost înregistrată la Procuratura Generală la 03.04.2012, însă ordonanța a fost emisă la 25.04.2012, 4 peste 22 zile, prin ce s-a încălcat termenul rezonabil de examinare, art.6 alin.(l) CEDO. Petiționarii au invocat că încălcările enumerate puteau fi înlăturate numai la un control suplimentar unde urmau a fi chestionați Tcaci Zinaida, Kumar Pankay, Badicico Vasile, medicul legist Maxim Milescu, Iurii Dumitru, Iurii Mușeț, Alexandru Reșetniak.

Prin încheierea judecătorului de instrucție al Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 08.06.2012, au fost recunoscute legale ordonanța de neîncepere a urmăririi penale din 05.03.2012 emisă de procurorul secției exercitare a urmăririi penale în cauze excepționale a Procuraturii Generale, Mihai Căpătici și ordonanța Prim-adjunctului Procurorului General, Andrei Pîntea, din 25.04.2012 de respingere a plîngerii, iar plîngerea lui Maxim Tcaci și Petru Badicico s-a respins ca neîntemeiată.

La adoptarea soluției date, instanța a menționat faptul că nu poate fi invocat ca temei de declarare nulă a ordonanțelor din 05.03.2012 și din 25.04.2012 faptul efectuării superficiale a urmăririi penale, fără a elucida complet și obiectiv toate circumstanțele cauzei, fără a ține cont de prevederile art.287 alin.4 Cod de procedură penală, care în mod expres stipulează că reluarea urmăririi penale poate avea loc numai dacă apar fapte noi sau recent descoperite ori un viciu fundamental în cadrul urmăririi precedente au afectat hotărîrea respectivă. Totodată, instanța a menționat că: - în cadrul controlului nu s-a stabilit ca petiționarii Maxim Tcaci și Petru Badicico să fi depus careva plîngeri la Comisariatul General de Poliție, mun. Chișinău sau în organele procuraturii în perioada detenției lor din 27.03.2005 pînă la examinarea cauzei penale de Curtea de Apel Chișinău referitor la maltratarea lor din partea colaboratorilor Comisariatului General de Poliție al mun. Chișinău; - concomitent, organul de urmărire penală în urma examinării cartelei medicale a deținutului Maxim Tcaci, a stabilit că ultimul a fost examinat de către medicul terapeut la 18.05.2005 în ziua aducerii în instituția penitenciară nr.13 mun. Chișinău și careva acuze nu prezenta fiind stabilit – „somatic sănătos”. Același diagnostic i-a fost stabilit și în urma unui examen medical repetat din 07.02.2006. La 09.02.2006 fiind efectuată radiografia membrului inferior drept, în 1/3 superioară a osului tibian pe tuberozitatea tibiană a fost depistat osteofit, maladie care nu este specifică traumării ci poate fi de origine degenerativă sau conginetală și afirmația despre traumarea genunchiului ca rezultat al maltratării de către polițiști nu și-a găsit confirmare; - concomitent, conform raportului de examinare medico-legală nr.341/295D din 22.08.2007 la Maxim Tcaci s-a depistat o cicatrice occipitală care e rezultatul acțiunii cu un corp dur- bont, s-au lovire de el și se referă la vătămări fără cauzarea prejudiciului sănătății. Careva schimbări sau vătămări cicatrice în regiunea anală nu s- au depistat; 5 - conform extrasului Centrului medicilor de familie nr.3 din 13.01.2006 eliberat la cererea Zinaidei și a lui Maxim Tcaci a avut în copilărie repetate traumatisme cranio - cerebrale în anii 1990, 1998, 1999, care ar fi putut avea ca consecință cicatricea occipitală indicată în raportul de examinare medico-legală nr.341/295D din 22.08.2007; - conform raportului de examinare medico-legală nr.340/294D din 22.08.2007 la Petru Badicico careva vătămări, cicatrice externe nu s-au depistat. - audierea cetățeanului Indiei Pancaj Kumar, care se pretinde a fi martor al relelor tratamente aplicate față de Maxim Tcaci pe perioada de arest preventiv nu a fost posibil de realizat datorită imposibilității stabilirii locului de aflare a ultimului, însă în consecință neaudierea cetățeanului Indiei Pancaj Kumar nu poate servi ca temei de anulare a ordonanțelor contestate. - conform materialelor dosarelor personale ale deținuților Maxim Tcaci și Petru Badicico, ultimii nu s-au adresat după ajutor medical la serviciul medical din instituțiile penitenciare unde au fost deținuți. Organul de urmărire penală a îndeplinit toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor pretinsei aplicări a violenței față de Maxim Tcaci și Petru Badicico și corect a stabilit că nu sunt încălcări din partea colaboratorilor Comisariatului General de Poliție al mun. Chișinău. Cerințele formulate de reprezentanții petiționarilor Zinaida Tcaci și Vasile Badicico privind tortura lui Maxim Tcaci și Petru Badicico din partea colaboratorilor Comisariatului General de Poliție, mun. Chișinău, examinarea ineficientă din partea medicilor legiști, nereacționarei procurorilor la plîngerile lui Maxim Tcaci și Petru Badicico referitor la tortură nu au suport probatoriu iar conform art.8 alin.3 Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvîrșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Prin urmare de către instanță nu s-a stabilit că au apărut fapte noi sau recent descoperite, ori un viciu fundamental în cadrul urmăririi precedente ce ar fi afectat hotărîrea primită la 05.03.2012 și la 25.04.2012, din care motiv nu au fost declarate nule ordonanțele contestate. Concomitent instanța a mai menționat, că nimeni nu a privat petiționarii de dreptul de a contesta în temeiul art.313 Cod de procedură penală ordonanța de neîncepere a urmăririi penale din 05.03.2012 emisă de procurorul secției exercitare a urmăririi penale în cauze excepționale a Procuraturii Generale, Mihai Căpătici, la judecătorul de instrucție după 72 ore de la depunerea plîngerii, cînd petiționarii aveau posibilitatea reală de a se adresa nemijlocit instanței de judecată pentru examinarea plîngerii. Faptul că petiționarul a primit ordonanța Prim-adjunctului Procurorului General, Andrei Pîntea, din 25.04.2012 de respingere a plîngerii cu depășirea termenului de 72 6 ore, la acel moment, era suficient de a se adresa în instanța de judecată pentru a contesta ordonanța considerată a fi ilegală și respectiv nu au fost recunoscute încălcarile de către conducerea Procuraturii Generale a art.6 (1) CEDO - a dreptului petiționarului la o examinare echitabilă, imparțială, obiectivă și completă a plîngerii sale, cît și a dreptului la examinare într-un termen rezonabil.

La 10.02.2015, condamnatul Tcaci Maxim a depus o cerere de revizuire, prin care solicită casarea încheierii judecătorului de instrucție a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, din 08 iunie 2012 privind respingerea contestației asupra ordonanței Procurorului secției exercitare a urmăririi penale pe cauze excepționale a Procuraturii Generale, Mihai Căpătici, din 05 martie 2012 și ordonanței Prim – adjunctului Procurorului General, Andrei Pîntea, din 25 aprilie 2012 de refuz în pornirea urmăririi penale pe cazul maltratării în privința sa, cu pornirea unui dosar penal pe numele colaboratorilor de poliție și procurorului Corneliu Bratunov. Revizuentul invocă că, prin hotărîrea din 15 iulie 2015, în cauza Tcaci vs. Republica Moldova, CtEDO s-a constatat violarea art. 3 CEDO. Curtea a considerat că sunt suficienți factori pentru a da naștere unor suspiciuni rezonabile privind aplicarea de către poliție a relelor tratamente asupra reclamantului. Mai mult decît atît, Curtea a notat că nu a fost garantată participarea efectivă a reclamantului la toate etapele procedurii, că aceste întîrzieri nu se atribuie comportamentului reclamantului sau unor factori obiectivi. În opinia Curții, autoritățile naționale au aprobat versiunea poliției în privința evenimentelor respective, fără a fi efectuată în continuare nici o investigație. De asemenea, Curtea a notat că, Guvernul nu a oferit nici o explicație plauzibilă privind originea leziunilor reclamantului. În aceiași ordine de idei revizuentul mai invocă, că în cazul Tcaci contra Moldovei colaboratorii de politie l-au maltratat cu o cruzime deosebita sub conducerea procurorului Corneliu Brotunov, care ducea ancheta preliminară, a fost violat în directul sens a acestui cuvînt cu o sticla în anus, tratamentul inuman si maltratarea a fost efectuata pe tot timpul aflării in custodia Comisariatului General de Politie, colaboratorii de politie nu-i permiteau sa se culce pe patul din lemn, dormea pe podeaua de beton, polițiștii nu-i permiteau sa doarmă noaptea, toate încercările de a dormi pe pat erau pedepsite prin tortura cruda, cu violență. După aplicarea torturii, i-a fost traumat piciorul drept si capul, fapt confirmat prin documentele medicale ale Penitenciarului nr.17 unde este deținut în prezent si prin Hotarirea CtEDO. Sistematic primește tratament medical pentru a ușura durerile insuportabile. Polițiștii si-au bătut joc de el cind au dorit si cum au dorit si, pentru toate aceste tratamente inumane si degradante aplicate de polițiști, nimeni nu a fost pedepsit si tras la răspundere penala conform legislației in vigoare, ba mai mult ca atît, în prezent sunt angajați si ocupa posturi înalte in domeniul Justiției și Politiei. 7

Judecînd cererea de revizuire în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal lărgit conchide că aceasta urmează a fi admisă din următoarele considerente. Potrivit art.4641 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărîrile irevocabile pronunțate în cauzele în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau a libertăților fundamentale ale omului pot fi supuse revizuirii dacă cel puțin una dintre consecințele grave ale încălcării Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a protocoalelor adiționale la aceasta continuă să se producă și nu poate fi remediată decît prin revizuirea hotărîrii pronunțate. În sensul vizat se atestă că, prin hotărîrea din 15 iulie 2015 în cauza Tcaci vs. Republica Moldova, CtEDO a constatat violarea Articolului 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, atît sub aspect material, prin aplicarea relelor tratamente față de condamnatul Tcaci Maxim, cît și sub aspect procedural, condiționat de lipsa unei investigații eficiente a cazului dat. Concomitent, consecințele grave ale încălcării drepturilor lui Tcaci Maxim, prevăzute de Convenție și protocoalele adiționale continuă să se producă, or existența încheierilor judecătorești prezintă un impediment juridic pentru anularea ordonanței Procurorului secției exercitare a urmăririi penale pe cauze excepționale a Procuraturii Generale, Mihai Căpătici, din 05 martie 2012 și ordonanței Prim – adjunctului Procurorului General, Andrei Pîntea, din 25 aprilie 2012 de refuz în pornirea urmăririi penale pe cazul maltratării în privința lui Tcaci Maxim și redeschiderea procedurii de investigare a maltratării comise față de acesta. Conform art.4641 alin.(11), 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală dacă se constată că cererea de revizuire este întemeiată, instanța desființează hotărîrea atacată și dispune, în cazul în care este necesară admisibilitatea de probe, rejudecarea cauzei de către instanța de fond, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Prin urmare, dat fiind faptul că încheierea atacată este afectată de erori de drept în aspectul invocat de recurent, dar care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii cererii de revizuire, desființarea încheierii contestate și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de judecată, de către un alt judecător. La rejudecarea cauzei, judecătorul urmează să înlăture erorile de drept menționate, să țină cont de circumstanțele expuse, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, să adopte o hotărîre legală și întemeiată.

În conformitate cu prevederile art.4641 alin. (11) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul lărgit DECIDE: 8 Admite cererea de revizuire declarată de condamnatul Tcaci Maxim Ion, desființează încheierea judecătorului de instrucție a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, din 08 iunie 2012, privind respingerea contestației asupra ordonanței Procurorului secției exercitare a urmăririi penale pe cauze excepționale a Procuraturii Generale, Mihai Căpătici, din 05 martie 2012 și ordonanței Prim – adjunctului Procurorului General Andrei Pîntea, din 25 aprilie 2012 de refuz în pornirea urmăririi penale pe cazul maltratării condamnatului Tcaci Maxim Ion și dispune rejudecarea cauzei în aceiași instanță, de către un alt judecător. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunța la 09 iunie 2015. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Elena Covalenco Iurie Diaconu Ion Guzun 9