1ra-379/15 — art. 42, 45, 190 CP

1ra-379/15 — art. 42, 45, 190 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-379/2015

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

05 mai 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Ion Guzun

a judecat în ședință, fără participarea părților, recursurile ordinare declarate de

avocatul Alexandru Bodrug în numele inculpatului Andrei Dubalari, avocatul

Ghenadie Danciuc în numele inculpatului Igor Denisov și avocatul Roman

Medeleanu în numele inculpatului Eugeniu Poltorac, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 27 martie 2014 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2014, în cauza penală

în privința lui:

Dubalari Andrei Ivan, născut la 26

februarie 1984, domiciliat în mun. Chișinău,

str. Voluntarilor 18/2, ap. 16;

Denisov Igori Victor, născut la 14 iunie

1977, domiciliat în r-nul Orhei, s. Susleni;

și

Poltorac Eugeniu Vladimir, născut la

04 decembrie 1954, domiciliat în mun.

Chișinău, str. Cuza-Vodă 25/9, ap. 20;

Termenul de examinare a cauzei:

- prima instanță: 23.07.2012– 27.03.2014;

- instanța de apel: 14.05.2014- 20.05.2014;

- instanța de recurs: 23.02.2015- 05.05.2015.

C O N S T A TĂ:

fost încetat procesul penal împotriva lui Poltorac Eugeniu, Denisov Igori, Linsic

Vladimir și Dubalari Andrei, învinuiți în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art.

42 alin. (3), 45, 190 alin. (5) Cod penal pe motiv că există circumstanțe care exclud

1

tragerea la răspundere penală - încălcarea prevederilor legale referitoare la sesizarea

instanței.

Prin aceiași sentință, Nasaev Ruslan a fost recunoscut vinovat și condamnat în

baza art. 42 alin. (3), 190 alin. (5) Cod penal la 12 (doisprezece) ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis și cu privarea de dreptul de a

exercita activități de administrare a bunurilor altor persoane pe un termen de 5

(cinci) ani.

În baza art. 84 alin. (4) Cod penal, s-a adăugat parțial la pedeapsa stabilită

prin noua sentință partea neexecutată stabilită prin sentința Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău din 18 mai 2011, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 15

(cincisprezece) ani închisoare cu executarea pedepsi în penitenciar de tip închis, cu

privarea de dreptul de a exercita activități de administrare a bunurilor altor persoane

pe un termen de 5 (cinci) ani.

Acțiunea civilă a părților vătămate: Guneavaia Maria, Duca Ion, SRL

"Bussines Invest Grup", Victor Ciobotărică și Stanislav Buza privind încasarea

pagubei materiale a fost admisă și dispusă încasarea:

- în mod solidar, de la Denisov Igori și Nasaev Ruslan Hasan în beneficiul lui

Guneavaia Maria prejudiciul material în sumă de 327 140 (trei sute douăzeci și șapte

mii o sută patruzeci) lei;

- în mod solidar, de la Poltorac Eugeniu, Nasaev Ruslan Hasan și Lisnic

Vladimir în beneficiul lui Duca Ion prejudiciul material în sumă de 201 418 (două

sute unu mii patru sute optsprezece) lei 80 (optzeci) bani;

- în mod solidar, de la Dubalari Andrei și Nasaev Ruslan Hasan în folosul lui

Victor Ciobotărică prejudiciul material în sumă de 253 350(două sute cincizeci și

trei mii trei sute cincizeci) lei;

- de la Nasaev Ruslan Hasan în beneficiul lui Stanislav Buza prejudiciul

material în sumă de 43335 (patruzeci și trei mii trei sute treizeci și cinci) lei.

Nasaev, acționînd cu intenție directă, avînd calitatea de organizator, prin participație

complexă cu Valerii Covalschii, Vadim Bujor și Ion Pașa în calitate de organizatori,

Igori Denisov, Eugeniu Poltorac, Vladimir Lisnic, Andrian Manolii și Andrei

Dubalari în calitate de autori, urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei

persoane în proporții deosebit de mari, a alcătuit un plan criminal bine chibzuit, cu

repartizarea rolurilor între ei și a organizat săvîrșirea infracțiunii de escrocherie în

următoarele circumstanțe:

Ruslan Nasaev, acționînd cu intenție directă, avînd calitatea de organizator,

prin participație complexă cu Valerii Covalschii și Vadim Bujor în calitate de

organizatori și Igori Denisov în calitate de autor, urmărind scopul dobîndirii ilicite a

2

bunurilor altei persoane, la data de 08.07.2011, aproximativ la orele 15:00, aflîndu-

se pe str. Albișoara 22/2, mun. Chișinău, prin înșelăciune, sub pretextul încheierii

unui contract de locațiune cu SC „Auto Grup Impex" SRL al automobilului de

model „BMW-X5", cu numărul de înmatriculare K EG 300, anul producerii 2006, a

primit în folosință automobilul dat, după care obligațiile asumate în contractul nr.

002 din 08.07.2011 nu le-a respectat, însușind automobilul în cauză la preț de 20

000 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale al RM, constituie suma

de 327 140 lei, cauzînd astfel părții vătămate Maria Guneavaia o daună materială în

proporții deosebit de mari.

Tot el, acționînd cu intenție directă, avînd calitatea de organizator, prin

participație complexă cu Valerii Covalschii și Vadim Bujor în calitate de

organizatori, Eugeniu Poltorac și Vladimir Lisnic în calitate de autori, urmărind

scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, la 02.06.2011, aproximativ la ora

20.00, aflîndu-se pe str. Ion Creangă 1, mun. Chișinău, prin înșelăciune, sub

pretextul încheierii unui contract de locațiune cu SRL „Prestigiu Design", al

automobilului de model „VW Passat B6", cu numărul de înmatriculare K AP 501,

anul producerii 2006, a achitat suma de 180 euro pentru locațiunea automobilului,

primindu-1 în folosință, după care nu a respectat obligațiile asumate în contractul de

locațiune a mijlocului de transport nr. 01 din 02.06.2011 încheiat între Vladimir

Lisnic și administratorul SRL „Prestigiu Design" Ion Duca, dobîndind ilicit

automobilul la prețul de 12 000 euro, care conform cursului oficial al Băncii

Naționale a RM, din acea zi constituia suma de 201 418,8 lei, cauzînd astfel părții

vătămate Ion Duca o daună materială în proporții deosebit de mari.

Tot el, acționînd cu intenție directă, avînd calitatea de organizator, prin

participație complexă cu Valerii Covalschii și Vadim Bujor în calitate de

organizatori și Ion Pașa în calitate de autor, urmărind scopul dobîndirii ilicite a

bunurilor altei persoane, la 09.04.2011, prin înșelăciune, sub pretextul încheierii

unui contract de locațiune cu SRL "Bussines Invest Grup", a automobilului de

model „Toyota Camry", cu numărul de înmatriculare K AD 625, numărul motorului

2AZ9089037, caroserie 4T1BE46K08U781998, a achitat suma de 110 euro și 200

lei pentru locațiunea automobilului, primindu-1 în folosință, după care nu a respectat

obligațiile asumate în contractul de locațiune a mijlocului de transport nr. 0192 din

09.04.2011 încheiat între Sergiu Musteață și directorul SRL "Bussines Invest Grup"

Alexandru Donici, însușind automobilul în cauză la preț de 14000 euro, care

conform cursului oficial al BNM, la data comiterii infracțiunii constituia 236 290,6

lei, cauzînd astfel părții vătămate SRL "Bussines Invest Grup" o daună materială în

proporții deosebit de mari.

Tot el, acționînd cu intenție directă, avînd calitatea de organizator, prin

3

participație complexă cu Valerii Covalschii, Vadim Bujor și Ion Pașa în calitate de

organizatori și Andrian Manolii și Andrei Dubalari în calitate de autori, la

27.04.2011, în jurul orei 21:45. urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei

persoane, aflîndu-se pe str. A. Iulia 81/4, mun. Chișinău, prin înșelăciune, sub

pretextul încheierii unui contract de locațiune cu cet. Victor Ciobotărică a

automobilului de model „CHRYSLER SEBRING" cu numărul de înmatriculare K

AN 120, anul fabricării 2010, a achitat suma de 100 dolari SUA și 1000 lei pentru

locațiune automobilului, primindu-1 în folosință, după care nu a respectat obligațiile

asumate în contractul de locațiune a mijlocului de transport nr. 23 din 27.04.2011

încheiat cu Victor Cibotărică, ilegal însușind automobilul de model „CHRYSLER

SEBRING" cu numărul de înmatriculare K AN 120, la preț de 15 000 euro, care

conform cursului oficial al BNM constituie echivalentul a 253 350 lei, cauzînd astfel

părții vătămate Victor Ciobotărică o daună materială în proporții deosebit de mari.

Tot el, acționînd cu intenție directă, urmărind scopul dobîndirii ilicite a

bunurilor altei persoane, în perioada lunii septembrie a anului 2010, prin înșelăciune

și abuz de încredere, sub pretextul vînzării automobilului de model „BMW 525" cu

numărul de înmatriculare A EF 076, în timp ce se afla în or. Rezina a însușit de la

cet. Stanislav Buza automobilul menționat mai sus, după care a dispărut cu acesta

într-o direcție necunoscută ilegal însușindu-, cauzînd astfel părții vătămate Stanislav

Buza o daună materială în proporții mari în sumă de 2700 euro, care conform

cursului oficial al BNM constituie echivalentul a 43 335 lei.

În total, Ruslan Nasaev a însușit de la părțile vătămate Guneavaia Maria,

Duca Ion, SRL "Bussines Invest Grup", Victor Ciobotărică și Stanislav Buza bunuri

materiale în sumă totală de 1 061 534, 4 lei.

Totodată, instanța de fond a menționat că de către organul de urmărire penală,

au fost învinuiți:

Eugeniu Poltorac, care acționînd cu intenție directă și avînd calitatea de autor,

prin participație complexă cu Nasaev Ruslan, Valerii Covalschii și Vadim Bujor în

calitate de organizatori, Vladimir Lisnic în calitate de autor, urmărind scopul

dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, la 02.06.2011, aproximativ orele 20.00,

aflîndu-se pe str. Ion Creangă 1, mun. Chișinău, prin înșelăciune, sub pretextul

încheierii unui contract de locațiune cu SRL „Prestigiu Design", al automobilului de

model „VW Passat B6", cu numărul de înmatriculare K AP 501, anul producerii

2006, a achitat suma de 180 euro pentru locațiunea automobilului, primindu-1 în

folosință, după care nu a respectat obligațiile asumate în contractul de locațiune a

mijlocului de transport nr. 01 din 02.06.2011 încheiat între Vladimir Lisnic și

administratorul SRL „Prestigiu Design" Ion Duca, dobîndind ilicit automobilul la

prețul de 12 000 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale a RM, din

4

acea zi constituia suma de 201 418,8 lei, cauzînd astfel părții vătămate Ion Duca o

daună materială în proporții deosebit de mari.

Igori Denisov, acționînd cu intenție directă, avînd calitatea de autor, prin

participație complexă cu Ruslan Nasaev, Valerii Covalschii și Vadim Bujor în

calitate de organizatori, urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane,

la data de 08.07.2011, aproximativ la orele 15.00, aflîndu-se pe str. Albișoara, 22/2,

mun. Chișinău, prin înșelăciune, sub pretextul încheierii unui contract de locațiune

cu SC „Auto Grup Impex” SRL al automobilului de model „BMW-X5", cu numărul

de înmatriculare K EG 300, anul producerii 2006, a primit în folosință automobilul

dat, după care obligațiile asumate în contractul nr. 002 din 08.07.2011 nu le-a

respectat, însușind automobilul în cauză la preț de 20 000 euro, care conform

cursului oficial al Băncii Naționale al RM, constituie suma de 327 140 lei, cauzînd

astfel părții vătămate Maria Guneavaia o daună materială în proporții deosebit de

mari.

Andrei Dubalari, acționînd cu intenție directă, avînd calitatea de autor, prin

participație complexă cu Nasaev Ruslan și Ion Pașa în calitate de organizatori și

Andrian Manolii în calitate de autor, la data de 27.04.2011, în jurul orei 21:45,

urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, aflîndu-se pe str. A.

Iulia 81/4, mun. Chișinău, prin înșelăciune, sub pretextul încheierii unui contract de

locațiune cu Victor Ciobotărică a automobilului de model „CHRYSLER

SEBRING" cu numărul de înmatriculare K AN 120, anul fabricării 2010, a achitat

suma de 100 dolari SUA și 1000 lei pentru locațiune automobilului, primindu-1 în

folosință, după care nu a respectat obligațiile asumate în contractul de locațiune a

mijlocului de transport nr. 23 din 27.04.2011 încheiat cu Victor Cibotărică, ilegal

însușind automobilul de model „CHRYSLER SEBRING" cu numărul de

înmatriculare K AN 120, la preț de 15 000 euro, care conform cursului oficial al

BNM constituie echivalentul a 253 350 lei, cauzînd astfel părții vătămate Victor

Ciobotărică o daună materială în proporții deosebit de mari. (f.d.106, vol. V).

Lisnic Vladimir, acționînd cu intenție directă, avînd calitatea de autor, prin

participație complexă cu Nasaev Ruslan, Valerii Covalschii și Vadim Bujor în

calitate de organizatori, Eugeniu Poltorac în calitate de autor, urmărind scopul

dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, la data de 02.06.2011, aproximativ la

orele 20:00, aflîndu-se pe str. Ion Creangă 1, mun. Chișinău, prin înșelăciune, sub

pretextul încheierii unui contract de locațiune cu SRL „Prestigiu Design", al

automobilului de model „VW Passat B6", cu numărul de înmatriculare K AP 501,

anul producerii 2006, a achitat suma de 180 euro pentru locațiunea automobilului,

primindu-1 în folosință, după care nu a respectat obligațiile asumate în contractul de

locațiune a mijlocului de transport nr. 01 din 02.06.2011 încheiat între Vladimir

5

Lisnic și administratorul SRL „Prestigiu Design" Ion Duca, dobîndind ilicit

automobilul la prețul de 12 000 euro, care conform cursului oficial al Băncii

Naționale a RM, din acea zi constituia suma de 201 418,8 lei, cauzînd astfel părții

vătămate Ion Duca o daună materială în proporții deosebit de mari.

Danciuc Ghenadie în numele inculpatului Denisov Iori, avocatul

Mancevschi Oleg în numele inculpatului Dubalari Andrei, avocatul

Medeleanu Roman în numele inculpatului Poltorac Eugeniu, avocatul

Popa Paulian în numele inculpatului Dubalari Andrei, inculpatul

Nasaev Ruslan și inculpatul Lisnic Vladimir.

3.1. Procurorul a solicitat casarea parțială a sentinței, în partea

ce ține de încetarea procesului penal în privința lui Poltorac Eugeniu,

Denisov Igori, Lesnic Vladimir și Dubalari Andrei și în partea stabilirii

pedepsei lui Nasaev Ruslan, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărîri, prin care Poltorac Eugeniu, Denisov Igori, Lesnic Vladimir și

Dubalari Andrei să fie recunoscuți vinovați și condamnați în baza art.

42 alin. (2), 45, 190 alin. (5) Cod penal la cîte 12 ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis și cu privarea de

dreptul de a exercita activități de administrare a bunurilor altor

persoane pe un termen de cîte 5 ani. Iar în privința lui Nasaev Ruslan

să fie stabilită pedeapsă definitivă în baza art. 42 alin. (3), 45, 190 alin.

(5) Cod penal, cu aplicarea art. 84 alin. (4) Cod penal de 20 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu

privarea de dreptul de a exercita activități de administrare a bunurilor

altor persoane pe un termen de 5 ani.

În susținerea apelului a invocat că, concluzia instanței de fond

este greșită deoarece toți inculpații fără excepție au fost puși legal sub

învinuire, existînd probe suficiente și concludente în acest sens,

ordonanțele de punere sub învinuire cuprind toate elementele

obligatorii prevăzute la art. 281 alin. (2) Cod de procedură penală. Atît

în cadrul audierii în calitate de învinuiți cît și în timpul audierii în

calitate de inculpați, chiar și la faza începerii cercetării judecătorești,

după darea citirii a actului de învinuire Poltorac Eugeniu, Denisov

Igori, Lisnic Vladimir și Dubalari Andrei au declarat că au făcut

cunoștință cu învinuirea formulată, care le este clară.

La fel, incorect a menționat instanța că rechizitoriul este

insuficient motivat sub aspectul informării cu privire la învinuirea

înaintată lui Poltorac Eugeniu, Denisov Igori, Lisnic Vladimir și

6

Dubalari Andrei, deoarece rechizitoriul a fost întocmit în conformitate

cu prevederile art. 296 Cod de procedură penală, deoarece cuprinde

informații despre faptele și persoanele în privința cărora s-a efectuat

urmărirea penală, analiza probelor care confirmă faptele și vinovăția

învinuiților în cauză, sunt descrise declarațiile învinuiților făcute în

apărarea sa, circumstanțele care atenuează sau agravează răspunderea

învinuiților prevăzute de art. art. 76-77 din Codul penal, date cu privire

la persoana învinuiților și formularea învinuirii care li se incriminează

cu încadrarea juridică a acțiunilor lor și mențiunea despre trimiterea

dosarului în adresa Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău competentă să

examineze prezenta cauza penală. Analiza probelor efectuată în

rechizitoriu este concretă, în ordinea episoadelor de învinuire formulate

învinuiților. Procurorul a constatat, că nu există de facto sau de jure

încălcarea prevederilor legale referitoare la sesizarea instanței, nefiind

aplicabile în acest caz prevederile art. 251 alin. (2) Cod de procedură

penală, cu privire la nulitatea rechizitoriului.

Astfel, nici unul din argumentele instanței de judecată invocate la

încetarea procesului penal în privința inculpaților Poltorac Eugeniu,

Denisov Igori, Lisnic Vladimir și Dubalari Andrei, nu corespunde

realității, fiind neîntemeiate, iar în cadrul urmăririi penale și cercetării

judecătorești a fost dovedită pe deplin vinovăția acestora de săvîrșirea

infracțiunii incriminate, pentru care fapt urmează a fi recunoscuți

culpabili și trași la răspundere penală.

La fel, acuzarea a considerat că pedeapsa aplicată inculpatului

Ruslan Nasaev este prea blîndă în coraport cu caracterul și numărul

infracțiunilor comise de către ultimul, și anume comiterea a 5 episoade

de escrocherie în proporții deosebit de mari, calificate conform

prevederilor art. 190 alin. (5) Cod penal, care este o infracțiune

deosebit de gravă, rolul de organizator al inculpatului la comiterea

tuturor episoadelor, personalitatea inculpatului, care anterior a fost de

multiple ori judecat, fiind în stare de recidivă periculoasă, de

circumstanțele agravante stabilite la comiterea infracțiunii, săvîrșirea

infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru

infracțiune similară și pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză,

săvîrșirea infracțiunii prin participație complexă și lipsa

circumstanțelor atenuante.

3.2. Avocatul Danciuc Ghenadie a solicitat casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărîri de achitare în privința lui Denisov Igori,

7

din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii și încetarea

procesului penal în baza art. 391 alin.(1), pct.6) Cod de procedură

penală iar acțiunea civilă să fie lăsată fără soluționare.

În susținerea apelului a invocat că procurorul nu a prezentat în

instanța de judecată careva probe în susținerea învinuiri înaintate lui

Denisov Igori, în rechizitoriu fiind indicate doar probele în privința lui

Nasaev Ruslan, însă aceasta nu a împiedicat instanța de a constata în

partea motivantă că Denisov Igori este vinovat de comiterea infracțiuni,

în acest caz sentința nu este motivată. Ulterior, în dispozitivul sentinței

se indică că acțiunea civilă se admite, Denisov Igori fiind obligat să

achite solidar prejudiciul cauzat prin infracțiune. Procesul penal a fost

încetat din motivul încălcărilor procesuale depistate, însă necătînd la

aceasta în partea motivantă a sentinței instanța se contrazice afirmînd

că Denisov a săvîrșit infracțiunea împreună cu Nasaev Ruslan, ceea ce

a servit temei ilegal de admitere a acțiuni civile.

Totodată, în cadrul urmăririi penale, cît și cercetări judecătorești

s-a stabilit că acuzarea înaintată lui Denisov Igor este bazată pe

presupuneri, precum că inculpatul a avut scopul săvîrșiri infracțiunii

prin participație complexă, că prin abuz de încredere și înșelăciune a

însușit bunurile unei alte persoane.

Fapta lui Denisov Igor nu întrunește elementele infracțiuni

deoarece nu se circumscrie infracțiuni de escrocherie, lipsește intenția

criminală care constă în însușirea bunurilor altei persoane. Denisov

Igori nu putea să acționeze în determentul său, deoarece purta

răspundere materială pentru automobilul închiriat pe care trebuia să-l

restituie proprietarului în termen, însă și-a năsocotit obligarea asumată

pentru că a fost deposedat de automobilul închiriat de către alte

persoane prin abuz de încredere și înșelăciune.

În acest proces penal între partea vătămată și Denisov Igori există

doar un raport juridic civil, din care motiv inculpatului i-a fost

înaintată acțiune civilă.

Învinuirea înaintată lui Denisov Igor contravine prevederilor

Convenției Europene cu privire la drepturile și libertățile omului și

practicii CEDO, art. 1, protocolul nr. 4 la Convenția Europeană, care

prevede că nimeni nu poate fi privat de libertatea sa pentru singurul

motiv că nu este în măsură să execute o obligație contractuală.

Prin recunoașterea acțiunilor lui Denisov Igori ca infracționale

instanța a reușit să admită acțiunea civilă a părții vătămate. Astfel,

8

instanța de judecată în acest caz trebuia să se expună referitor la lipsa

elementelor componenței de infracțiune în acțiunile lui Denisov Igori și

să aplice prevederile art. 255 Cod de procedură penală.

3.3. Avocatul Mancevschi Oleg a solicitat casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărî de achitare în privința lui Dubalari Andrei,

pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

În susținerea apelului avocatul și-a exprimat dezacordul cu

considerentele sentinței, precum că probele puse la baza sentinței de

condamnare nu dovedesc vinovăția inculpatului în săvîrșirea

infracțiunii incriminate, deoarece în cauză nu au fost întrunite

elementele infracțiunii și acuzarea a încălcat principiul interzicerii

discriminării.

3.4. Avocatul Medeleanu Roman a solicitat casarea sentinței

atacate și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare în privința lui

Poltorac Eugeniu, pe motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii.

În susținerea apelului a invocat că în cauză lipsește temeiul

juridic al răspunderii penale - fapta inculpatului Poltorac Eugeniu nu

întrunește elementele infracțiunii incriminate, iar probele puse la baza

sentinței de condamnare nu dovedesc vinovăția inculpatului în

săvîrșirea infracțiunii imputate și solicită să fie dată o nouă apreciere

probelor cercetate în instanța de judecată.

3.5. Avocatul Popa Paulian a solicitat casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărîri de achitare în privința lui Dubalari

Andrei, deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii, iar

acțiunea civilă să fie lăsată fără soluționare.

În susținerea apelului a invocat că de către procuror nu au fost

prezentate în instanța de judecată careva probe în susținerea învinuirii

înaintate lui Dubalari Andrei, în rechizitoriu fiind indicate doar probele

în privința lui Nasaev Ruslan. Neglijînd această circumstanță instanța

de judecată a constatat în partea motivantă a sentinței că, Dubalari

Andrei este vinovat de comiterea infracțiunii de care a fost învinuit,

astfel sentința pronunțată în privința lui Dubalari Andrei nefiind

motivată de către instanța de judecată, ca ulterior în dispozitivul

sentinței instanța de judecată să dispună, că acțiunea civilă a părții

vătămate Ciubotărică Victor se admite, Dubalari Andrei fiind obligat să

achite solidar cu Nasaev Ruslan prejudiciul material cauzat prin

infracțiune, în final procesul penal în privința lui Dubalari Andrei fiind

9

încetat din motivul gravelor încălcări procesuale depistate.

Cu toate că instanța de judecată a încetat procesul penal din

motive care se reduc la lipsa probelor care-1 învinuiesc pe Dubalari

Andrei, totuși în partea motivantă a sentinței instanța de judecată se

contrazice afirmînd că Dubalari Andrei a comis infracțiunea împreună

cu Nasaev Ruslan, astfel admiterea acțiunii în partea încasării

prejudicului material cauzat în mod solidar de la Dubalari Andrei și

Nasaev Ruslan fiind ilegală. De către instanța de judecată a fost

neglijată prezumția de nevinovăție stipulată la art. 8 CPP care prevede

că persoana acuzată de săvîrșirea unei infracțiuni este prezumată

nevinovată atîta timp cît vinovăția sa nu-i va fi dovedită, în modul

prevăzut de lege, într-un proces judiciar public, în cadrul căruia vor fi

asigurate toate garanțiile necesare apărării sale și nu va fi constatată

printr-o hotărîre judecătorească definitivă de condamnare, nimeni

nefiind obligat să dovedească nevinovăția sa.

Din acest motiv apărarea a considerat că în cazul în care lipsesc

probele despre vinovăția lui Dubalari Andrei în comiterea infracțiunii

de care a fost învinuit, instanța urma să constate că fapta acestuia nu

întrunește elementele componenței de infracțiune.

Atît în cadrul urmării penale, cît și în cadrul cercetării

judecătorești s-a stabilit că învinuirea înaintată lui Dubalari Andrei

precum că aceasta a avut scopul comiterii infracțiunii prin participație

complexă, că prin abuz de încredere și înșelăciune a însușit bunurile

(automobilul) unei alte persoane este bazată pe presupuneri. Fapta lui

Dubalari Andrei nu întrunește elementele infracțiunii deoarece nu se

circumscrie infracțiunii de excrocherie, lipsește intenția criminală și

anume în însușirea bunurilor altei persoane.

3.6. Inculpatul Nasaev Ruslan a solicitat casarea parțial a

sentinței atacate, în partea pedepsei și pronunțarea unei noi hotărîri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să-i fie

aplicată o pedeapsă mai blîndă.

În susținerea apelului a invocat că prima instanță la aplicarea

pedepsei inculpatului Nasaev nu a ținut cont de toate circumstanțele

cauzei, astfel fiindu-i aplicată o pedeapsă prea aspră. La fel, a invocat

că prima instanță nu a inclus în termenul pedepsei aplicate durata

deținerii în stare de arest de 2 ani și 9 luni.

3.7. Inculpatul Lisnic Vladimir a solicitat casarea sentinței

atacate și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru

10

prima instanță, prin care să fie achitat de sub învinuirea în săvîrșirea

infracțiunii imputate, din motivul că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii.

În susținerea apelului a invocat că probele puse la baza sentinței

de condamnare nu dovedesc vinovăția sa în săvîrșirea infracțiunii

imputate și că incorect s-a dat soluția în privința lui.

noiembrie 2014, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de avocați și de

către inculpați.

A fost admis apelul declarat de procuror, casată parțial sentința instanței de

fond în partea încetării procesului penal privindu-i pe Poltorac Eugeniu, Denisov

Igori, Lisnic Vladimir și Dubalari Andrei și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit

modului stabilit, pentru prima instanță, prin care:

Poltorac Eugeniu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42 alin.

(2), 45, 190 alin. (5) Cod penal la 10 (zece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități de

administrare a bunurilor persoanei pe termen de 5 (cinci) ani, termenul executării

pedepsei urmînd a fi calculat din ziua reținerii.

Denisov Igori a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42 alin. (2),

45, 190 alin. (5) Cod penal la 10 (zece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități de

administrare a bunurilor persoanei pe termen de 5 (cinci) ani;

Lisnic Vladimir a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42 alin.

(2), 45, 190 alin. (5) Cod penal la 10 (zece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități de

administrare a bunurilor persoanei pe termen de 5 (cinci) ani.

Dubalari Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42 alin.

(2), 45, 190 alin. (5) Cod penal la 10 (zece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități de

administrare a bunurilor persoanei pe termen de 5 (cinci) ani.

Termenul executării pedepsei inculpaților Denisov Igori și Dubalari Andrei

se calculează din data pronunțării deciziei - 17 noiembrie 2014, luîndu-i sub strajă

din sala de judecată.

În termenul pedepsei stabilite lui Nasaev Ruslan a fost inclusă durata reținerii

și arestării preventive din 07 decembrie 2011 pînă în ziua pronunțării deciziei.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

4.1. Instanța de apel verificînd legalitatea și temeinicia sentinței atacate, pe

baza probelor examinate de prima instanță, precum și probelor administrate și

11

cercetate suplimentar în ședința de judecată în apel, a constatat:

Inculpatul Poltorac Eugeniu, acționînd cu intenție directă, avînd calitatea de

autor, prin participație complexă cu Nasaev Ruslan și alte două persoane privitor la

care este disjungată cauza penală, în calitate de organizatori, precum și cu Lisnic

Vladimir, în calitate de autor, urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei

persoane, la 02.06.2011, aproximativ la orele 20.00, aflîndu-se pe str. Ion Creangă

1, mun. Chișinău, prin înșelăciune, sub pretextul încheierii unui contract de

locațiune cu SRL „Prestigiu Design", al automobilului de model „VW Passat B6",

cu numărul de înmatriculare K AP 501, anul producerii 2006, a achitat suma de 180

euro pentru locațiunea automobilului, primindu-1 în folosință, după care nu a

respectat obligațiile asumate în contractul de locațiune a mijlocului de transport nr.

01 din 02.06.2011 încheiat între Vladimir Lisnic și administratorul SRL „Prestigiu

Design" Ion Duca, dobîndind ilicit automobilul la prețul de 12 000 euro, care

conform cursului oficial al Băncii Naționale a RM, din acea zi constituia suma de

201 418,8 lei, cauzînd în asemenea mod, părții vătămate Ion Duca o daună materială

în proporții deosebit de mari.

Inculpatul Denisov Igori, acționînd cu intenție directă, avînd calitatea de

autor, prin participație complexă cu Ruslan Nasaev și alte două persoane privitor la

care este disjungată cauza penală, în calitate de organizatori, urmărind scopul

dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, la 08.07.2011, aproximativ la orele

15.00, aflîndu-se pe str. Albișoara, 22/2, mun. Chișinău, prin înșelăciune, sub

pretextul încheierii unui contract de locațiune cu SC „Auto Grup Impex” SRL al

automobilului de model „BMW-X5", cu numărul de înmatriculare K EG 300, anul

producerii 2006, a primit în folosință automobilul dat, după care obligațiile asumate

în contractul nr. 002 din 08.07.2011 nu le-a respectat, însușind automobilul în cauză

la preț de 20 000 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale al RM,

constituie suma de 327 140 lei, cauzînd în asemenea mod, părții vătămate Maria

Guneavaia o daună materială în proporții deosebit de mari.

Inculpatul Lisnic Vladimir, acționînd cu intenție directă, avînd calitatea de

autor, prin participație complexă cu Nasaev Ruslan și alte două persoane privitor la

care este disjungată cauza penală, în calitate de organizatori, precum și cu Poltorac

Eugeniu în calitate de autor, urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei

persoane, la 02.06.2011, aproximativ la ora 20.00, aflîndu-se pe str. Ion Creangă 1,

mun. Chișinău, prin înșelăciune, sub pretextul încheierii unui contract de locațiune

cu SRL „Prestigiu Design", al automobilului de model „VW Passat B6”, cu numărul

de înmatriculare K AP 501, anul producerii 2006, a achitat suma de 180 euro pentru

locațiunea automobilului, primindu-1 în folosință, după care nu a respectat

obligațiile asumate în contractul de locațiune a mijlocului de transport nr. 01 din

12

02.06.2011 încheiat între Vladimir Lisnic și administratorul SRL „Prestigiu Design”

Ion Duca, dobîndind ilicit automobilul la prețul de 12 000 euro, care conform

cursului oficial al Băncii Naționale a RM, din acea zi constituia suma de 201 418,8

lei, cauzînd, în asemenea mod, părții vătămate Ion Duca o daună materială în

proporții deosebit de mari

Inculpatul Dubalari Andrei, acționînd cu intenție directă, avînd calitatea de

autor, prin participație complexă cu Nasaev Ruslan și o persoană privitor la care este

disjungată cauza penală, în calitate de organizatori, precum și o persoană privitor la

care este disjungată cauza penală, în calitate de autor, la 27.04.2011, în jurul orei

21.45, urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, aflîndu-se pe str.

A. Iulia 81/4, mun. Chișinău, prin înșelăciune, sub pretextul încheierii unui contract

de locațiune cu cet. Victor Ciobotărică a automobilului de model „CHRYSLER

SEBRING" cu numărul de înmatriculare K AN 120, anul fabricării 2010, a achitat

suma de 100 dolari SUA și 1000 lei pentru locațiune automobilului, primindu-1 în

folosință, după care nu a respectat obligațiile asumate în contractul de locațiune a

mijlocului de transport nr. 23 din 27.04.2011 încheiat cu Victor Cibotărică, ilegal

însușind automobilul de model „CHRYSLER SEBRING" cu numărul de

înmatriculare K AN 120, la preț de 15 000 euro, care conform cursului oficial al

BNM constituie echivalentul a 253 350 lei, cauzînd în asemenea mod, părții

vătămate Victor Ciobotărică o daună materială în proporții deosebit de mari.

Colegiul penal a cercetat suplimentar și a verificat probele materiale

examinate în ședința de judecată în fond și a relatat că acestea sunt admisibile, dat

fiind că sunt administrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură

penală. Fiecare probă este apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludentei,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor.

Conform art. 414 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de apel a dat o

nouă apreciere probelor administrate în cauză și a considerat ca fiind dovedită

vinovăția inculpaților Poltorac Eugeniu, Denisov Igori, Lisnic Vladimir și Dubalari

Andrei în săvîrșirea faptei infracționale constatate.

S-a constatat cu certitudine, că fapta inculpaților conține latura subiectivă a

infracțiunii imputate, adică, urmărind scopul de cupiditate, la momentul primirii

automobilelor de la părțile vătămate, asumîndu-și un angajament declarativ și fictiv,

inculpații aveau intenția să le sustragă ilicit, ceea ce au și făcut.

La fel, fapta inculpaților conține latura obiectivă a infracțiunii imputate, adică

se constată cu desăvîrșire înșelăciunea, că inculpații, sub pretextul încheierii unor

contracte de locațiune cu părțile vătămate, au prezentat vădit fals realitatea, au

ascuns faptele și circumstanțele care trebuiau comunicate în cazul săvîrșirii cu bună-

13

credință și în conformitate cu legea a tranzacției. Automobilele, dobîndite ilicit, au o

valoare, care conform art. 126 Cod penal, reprezintă proporții deosebit de mari.

Versiunea inculpaților privitor la nerecunoașterea vinovăției de săvîrșirea

infracțiunii imputate nu are acoperire probatorie și urmărește scopul de a evita

răspunderea penală pentru fapta săvîrșită.

În cazurile examinate nu se constată raporturi de natură juridică civilă, de

vreme ce împrejurările stabilite coroborate la acțiunile inculpaților conduc la

concluzia certă, că inculpații încă la momentul întrării în posesia automobilelor

aveau drept scop însușirea lor și nu aveau de gînd să îndeplinească angajamentul

asumat.

Se evidențiază că pînă în prezent, automobilele însușite, sub pretextul

încheierii unui contract de locațiune, n-au fost restituite proprietarului fapt ce

confirmă prezența raporturilor de natură juridică penală dintre inculpați, pe de o

parte, și părțile vătămate, pe de altă parte.

Inculpații Poltorac Eugeniu, Denisov Igori, Lisnic Vladimir și Dubalari

Andrei, în baza unei legături subiective cu acțiuni de executare, au contribuit, în

mod nemijlocit, la deposedarea părților vătămate de automobilele ce le aparțineau,

acțiuni organizate și dirijate de inculpatul Nasaev Ruslan și de alte persoane privitor

la care sunt disjungate cauzele penale, astfel existînd o cooperare intenționată la

săvîrșirea escrocheriei imputate acestora.

Totodată, instanța de apel a calificat faptele reținute în sarcina inculpaților în

baza art. 42 alin. (2), 45, 190 alin. (5) Cod penal: participație complexă, în calitate

de autori, la comiterea escrocheriei, adică la dobîndirea ilicită a bunurilor altei

persoane prin înșelăciune, săvîrșită de mai multe persoane, în proporții deosebit de

mari.

Soluționînd chestiunea cu privire la pedeapsă pentru săvîrșirea infracțiunii de

către inculpați, instanța de apel a luat în considerație prevederile art. 7, 61, 75 Cod

penal.

Inculpații anterior au fost condamnați, se caracterizează negativ, prejudiciul

produs prin infracțiune nu este reparat, infracțiunea săvîrșită se clasifică, conform

art. 16 Cod penal ca fiind deosebit de gravă.

Ținînd cont de circumstanțele cauzei, de personalitatea inculpaților, de

gravitatea infracțiunii săvîrșite, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării lor, de scopul de prevenire a fenomenului infracțional în societate s-a

considerat că este rațional și rezonabil să fie aplicată pedeapsa cu închisoare în

limitele prevăzute de sancțiunea art. 190 alin. (5) Cod penal.

Din considerentele enunțate, au fost apreciate ca neîntemeiate concluziile

primei instanțe ce au condus la încetarea procesului din motivul, că există

14

circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală.

Motivarea soluției în partea încetării procesului penal pentru că există

circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală este bazată pe interpretarea

eronată a legii procesual - penale, astfel încît sentința este ilegală și neîntemeiată în

partea respectivă, deoarece:

- ordonanțele de învinuire sunt întocmite în conformitate cu prevederile

art. 281 Cod de procedură penală, fiind înaintată acuzarea învinuiților în

conformitate cu prevederile art. 282 Cod de procedură penală.

- rechizitoriul este întocmit în conformitate cu prevederile art. 296 Cod

de procedură penală, fiind confirmat în conformitate cu prevederile art. 296/2 Cod

de procedură penală și trimis în judecată în conformitate cu prevederile articolului

297 Cod de procedură penală.

- rechizitoriul și ordonanța de învinuire cuprinde informații despre fapta

reținută în sarcina inculpaților de către organul de urmărire penală, analiza probelor

care confirmă fapta și vinovăția inculpaților, formularea învinuirii cu indicarea

datei, locului, mijloacelor și modului de săvîrșire a infracțiunii și consecințele ei,

caracterul vinei, motivelor și semnelor calificative pentru încadrarea juridică a

faptei, precum și alte elemente definitorii acestor acte procedurale.

Totodată, de către instanța de apel s-a remarcat faptul că în procesele –

verbale privind prezentarea materialelor de urmărire penală nu există obiecții la

rechizitoriu și la ordonanța de învinuire.

Urmărirea penală s-a desfășurat în condițiile legii și nu se constată încălcări

care atrag nulitatea actelor procedurale, în special - rechizitoriul și ordonanța de

învinuire ce-i vizează pe inculpații Poltorac Eugeniu, Denisov Igori, Lisnic Vladimir

și Dubalari Andrei.

De asemenea, instanța de apel a menționat că motivele invocate cu privire la

achitarea inculpaților nu sunt argumentate de vreme ce nu sunt susținute prin

probatoriul administrat în cauză și sunt înlăturate prin considerentele relevate în pct.

pct. 15 – 22.

Referitor la motivele invocate în apelul inculpatului Nasaev Ruslan, ce

vizează pedeapsa aplicată, de către instanța de apel au fost apreciate ca fiind

nefondate, iar pedeapsa aplicată este în limitele legii și astfel nu există temei pentru

aplicarea unei pedepse mai blînde.

Acțiunea civilă a fost soluționată conform prevederilor art. 387 Cod de

procedură penală, prima instanță corect apreciind că sunt dovedite temeiurile și

mărimea pagubei cerute de părțile vătămate, astfel fiind motivată soluția privind

admiterea acțiunii civile și încasarea de la inculpați a cuantumului despăgubirilor

cuvenite.

15

În context, s-a apreciat ca fiind corect stabilită mărimea cuantumului încasat

de la inculpați în beneficiul părților vătămate, aceasta fiind comensurabilă cu

prejudiciul material produs prin infracțiune.

Bodrug Alexandru în numele lui Dubalari Andrei, avocatul Danciuc Ghenadie în

numele lui Denisov Igori și avocatul Medeleanu Roman în numele lui Poltorac

Eugeniu,

În privința inculpaților Lisnic Vladimir și Nasaev Ruslan deciziile

nominalizate cu recurs ordinar nu se contestă.

5.1. Avocatul Bodrug Alexandru își motivează recursul în baza art. 427

alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală. Solicită casarea hotărîrilor

pronunțate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare în privința

lui Dubalari Andrei, pe motiv că instanța de apel nu a analizat declarațiile lui Pasa

Ion și nu a luat în considerație declarațiile lui Manole A., care a menționat că

Dubalari era în stare de ebrietate și la rugămintea sa a închiriat automobilul pe

numele acestuia, iar banii au fost transmiși tot de către dînsul și tot el a fost cel care

s-a urcat la volanul automobilului, deoarece Dubalari era în stare de ebrietate.

De asemenea, instanța de apel, conform opiniei avocatului, nu s-a expus

asupra motivelor indicate în apelul avocatului Popa Paulian în numele lui Dubalari

Andrei prin care s-a solicitat achitarea acestuia și nu au fost verificate toate

circumstanțele cauzei penale, mai mult ca atît, la baza deciziei de condamnare au

fost puse probe care nu au fost administrate în instanța de apel.

Referitor la rechizitoriul înaintat lui Dubalari Andrei, apărarea susține că

acesta a fost întocmit cu grave încălcări a prevederilor art. 296-297 Cod de

procedură penală, deoarece raportul juridic stabilit între inculpat și partea vătămată

poartă răspundere juridică contractuală și nu cea penală cum a apreciat acuzatorul de

stat.

5.2. Avocatul Danciuc Ghenadie, invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct.

5), 6), 8),10) și 11) Cod de procedură penală. Solicită casarea sentinței și a deciziei

instanței de apel, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărîri de achitare în

privința lui Denisov Igori, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii,

sau încetarea procesului penal pe motiv că există circumstanțe care exclud tragerea

la răspundere penală - încălcarea prevederilor legale referitoare la sesizarea

instanței. Acțiunea civilă a părților vătămate să fie lăsată fără examinare.

În motivarea recursului, avocatul indică că în instanța de apel cauza s-a

examinat în lipsa părții vătămate, iar la materialele cauzei lipsește dovada despre

citarea legală a acesteia și instanța nu a consultat opinia părților privind examinarea

apelului în lipsa ei, or conform procesului-verbal al ședinței de judecată partea

16

vătămată era plecată peste hotarele R. Moldova, prin ce a fost în imposibilitate de a

se prezenta și de a înștiința instanța.

Recurentul a precizat că potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată și a

descriptivului deciziei, instanța de apel:

- a constatat eronat fapta criminală indicînd că dauna cauzată prin infracțiune

este de 20000 euro, însă reieșind din declarația din prima instanță a părții vătămate,

valoarea automobilului este în sumă de 18000 euro;

- nu a verificat toate probele administrate de prima instanță prin citirea lor în

ședința de judecată cu consemnarea în procesul verbal;

- a admis ilegal probele acuzatorului de stat care nu au fost incluse în actul de

sesizare a instanței, în rechizitoriu sau cererea de apel și referitor la care nu s-a

solicitat prezentarea suplimentară a probelor în instanța de judecată de către

procuror privind învinuirea lui Denisov Igor;

- a fost respinsă declarația inculpatului Denisov, fără a da o apreciere separată

fiecărei probe, inclusiv declarațiile părții vătămate, a martorilor și a probelor scrise;

- instanța de apel prematur a adoptat soluția privind condamnarea făcînd

trimitere la probele din dosar acumulate în ședințele de judecată a primei instanțe,

fără a audia părțile pe viu, iar conform art. 314 alin. (1) Cod de procedură penală,

instanța este obligată ca în cursul judecării cauzei să cerceteze nemijlocit probele

prezentate de părți sau administrate la cererea acestora, inclusiv să audieze

inculpații, părțile vătămate și martorii.

În opinia recurentului, circumstanțele expuse atestă că ambele instanțe nu au

judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărîri care nu cuprind

motive legale pe care se întemeiază soluția.

Totodată, în acțiunile lui Denisov nu se conține latura subiectivă a infracțiunii

incriminate, adică intenția de a dobîndi ilicit bunurile altei persoane, chiar dacă

acesta nu și-a onorat obligația contractuală de a restitui automobilul la expirarea

termenului chiriei odată ce nu s-a probat existența și a laturii obiective a infracțiunii

incriminate care se realizează prin dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune și abuz de încredere.

La stabilirea pedepsei, instanța de apel nu a luat în considerație prevederile

art. 7, 61, 75 Cod penal, or, în decizie sun sunt specificate criteriile generale de

individualizare a pedepsei constatate și lipsește constatarea și analiza privind

existența sau lipsa circumstanțelor atenuante și agravante.

Mai mult ca atît, avocatul consideră că sentința instanței de fond este legală și

întemeiată în ceea ce privește constatarea că rechizitoriul nu conține probele și

analiza probelor care confirmă vinovăția inculpatului Denisov Igori, fiind indicate

probele numai în privința unei singure persoane – Nasaev Ruslan.

17

Referitor la acțiunea civilă, recurentul consideră că instanța da fond dacă a

încetat procesul penal trebuia să aplice art. 225 alin. (4) Cod de procedură penală

care prevede că instanța de judecată lasă acțiunea civilă fără soluționare în procesul

penal în cazul adoptării sentinței de încetare sau achitare din motivul lipsei

componenței de infracțiune sau puteau fi aplicate prevederile art. 387 Cod penal.

5.3. Avocatul Medeleanu Roman, în recursul său invocă prevederile art. 427

alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală. Solicită casarea deciziei instanței de

apel cu menținerea sentinței instanței de fond.

În motivarea recursului, avocatul indică că instanța de apel este obligată să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar în cazul dat nu este

demonstrată vinovăția inculpatului Poltorac Eugeniu în comiterea infracțiunii

incriminate. Totodată, nu a fost probată existența laturii subiective și a laturii

obiective ca elemente obligatorii a componenței de infracțiune prevăzută de art. 190

alin. (5) Cod penal, iar procurorul nu a prezentat careva probe pertinente și

concludente care ar proba că Poltorac ar fi dobîndit prin înșelăciune și abuz de

încredere automobilul de model „VW Passat B6”.

Mai mult ca atît, nu au fost luate în considerație declarațiile părții vătămate

Duca Ion, care a menționat că contractul de locațiune a automobilului a fost încheiat

de Lisnic Vladimir, iar inculpatul Poltorac a fost dus în eroare de către Nasaev

Ruslan.

expus pentru respingerea acestora, deoarece motivele invocate au fost cercetate

minuțios în instanța de apel și materialele cauzei dovedesc legalitatea temeiurilor de

fapt și de drept care au dus la admiterea apelului și condamnarea lui Poltorac

Eugeniu, Denisov Igori și Dubalari Andrei, iar careva motive care ar duce la casarea

deciziei instanței de apel recurenții nu au invocat.

în baza materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit conchide că acestea urmează a

fi respinse din următoarele considerente.

Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul

numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu

calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute

în art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, fără însă a i se agrava situația.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

18

Potrivit art. 435 alin. (1) pct.1) Cod de procedură penală, judecînd recursul

instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii

atacate.

În acest context, Colegiul penal lărgit lecturînd textele recursurilor ordinare

declarate de avocați în numele inculpaților, constată că titularii dreptului de recurs

invocă practic aceleiași motive și își întemeiază cererile, în drept, inclusiv și pe

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, de aceia, instanța

de recurs se va expune concomitent asupra celor trei recursuri în ceea ce privește

erorile menționate.

Astfel, Colegiul lărgit reiterează că pct. 6) menționat, stipulează că hotărîrile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția instanței.

Verificînd argumentele recursurilor, în raport cu actele cauzei și decizia

instanței de apel, Colegiul constată că, instanța și-a motivat decizia în conformitate

cu exigențele stipulate exhaustiv în art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la

admiterea apelului declarat de procuror.

Așadar, conform art. 410 alin. (1), 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod

de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, este obligată să verifice

legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din dosar, iar rejudecarea cauzei de către instanța de

apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în prima

instanță. Decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept

care au dus la admiterea sau respingerea apelului, precum și motivele adoptării

soluției respective.

La fel, Colegiul lărgit reține că, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de

procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, a verificat legalitatea și

temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță și conform

materialelor din dosar, ajungînd la concluzia corectă că sentința urmează a fi casată,

cu pronunțarea unei noi soluții în acest aspect, care este expusă desfășurat și

argumentat în pct. 4.1. din prezenta decizie.

Or, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de

procedură penală, iar instanța de apel a dat răspuns la toate argumentele invocate de

procuror precum și de avocați în apeluri, specificînd motivele pe care și-a întemeiat

19

soluția adoptată, la caz, de respingere a apelurilor avocaților în numele inculpaților

și de admitere a apelului declarat de procuror, pronunțînd o nouă soluție.

Reieșind din cele expuse, instanța de recurs apreciază drept vădit neîntemeiate

criticile recurenților privitor la cele invocate precum că instanța de apel a adoptat o

decizie ilegală în privința lui Dubalari Andrei, Denisov Igori și Poltorac Egeniu.

Colegiul penal al instanței de apel a ajuns la concluzia corectă că probele

cercetate, coroborînd între ele, formează un ansamblu probatoriu prin care evident

se dovedește vinovăția inculpaților de săvîrșirea infracțiunii imputate.

Asupra celor constatate se impune și mențiunea că, chestiunea de apreciere a

probelor dată de instanța de apel, invocată de recurenți în cererile de recurs, ține de

starea de fapt a cauzei, iar stabilirea acesteia este de competența instanței de fond și

apel. Prin urmare, conform jurisprudenței constante a Colegiului penal al Curții

Supreme de Justiție, se reține că regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală prevede că, la etapa de judecare a recursului

ordinar instanța de recurs verifică erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel, în baza temeiurilor stipulate expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau

face o reapreciere a stării de fapt reținute în speță.

Totodată, Colegiul lărgit menționează că motivarea hotărîrii este un proces de

analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului, care nu presupune în mod necesar

expunerea tuturor elementelor amănunțit, atît timp cît sunt valorificate toate

aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele

obligatorii ale unei motivări a hotărîrii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în

cauza de față. Investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării

recercetării judecătorești, a expus situația de fapt reținută pe baza probatoriului

administrat și a concluzionat corect ca aceasta se circumscrie încadrării juridice în

baza art. 42 alin. (2), 45, 190 alin. (5) Cod penal, potrivit căreia Dubalari Andrei,

Denisov Igori și Poltorac Eugeniu au fost recunoscuți vinovați și condamnați.

Mai mult, din materialele dosarului rezultă, că instanța de apel la examinarea

cauzei, a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 27, 99 - 101 Cod de

procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a verificat

minuțios, dîndu-le o reapreciere proprie, justă, prin prisma pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității lor, care în ansamblul lor au confirmat vinovăția inculpaților

în săvîrșirea infracțiunii imputate.

Instanța de recurs respinge argumentul avocatului Danciuc Ghenadie precum

că instanța de apel a adoptat soluția de condamnare doar în baza probelor acumulate

în ședințele instanței de fond, fără a audia părțile în proces pe viu. Potrivit

procesului verbal al ședinței de judecată, în cadrul judecării apelurilor în instanța de

apel inculpații au fost audiați, declarațiile lor sunt anexate la materialele cauzei și

20

consemnate în procesul- verbal și decizia instanței de apel, iar conform procesului-

verbal al ședinței de judecată (f. d. 42 Vol. VI), la solicitarea avocatului Danciuc au

fost verificate și citite declarațiile părților vătămate date în instanța de fond, careva

cereri sau demersuri nefiind înaintate și la întrebarea instanței privind posibilitatea

încheierii cercetării judecătorești, tot același avocat a considerat-o posibilă.

Astfel, instanța consideră că temeiul invocat de avocatul Danciuc Ghenadie

este neîntemeiat și declarativ, lipsit de suport probatoriu.

La fel, Colegiul lărgit reține că, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de

procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, a verificat legalitatea și

temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor administrate la caz, ajungînd la

concluzia că sentința atacată prin care a fost încetat procesul penal urmează a fi

casată, cu încadrarea acțiunilor inculpaților în baza art. 42 alin. (2), 45, 190 alin. (5)

Cod penal.

Or, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de

procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, instanța de apel a dat răspuns la toate

argumentele invocate de procuror și de către apărători în numele inculpaților,

specificînd motivele pe care și-a întemeiat soluția adoptată, la caz, de admitere a

apelului, casarea parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care

inculpații au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 42 alin. (2), 45, 190

alin. (5) Cod penal la 10 (zece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități de administrare a

bunurilor persoanei pe termen de 5 (cinci) ani fiecare.

Referitor la pretinsa încălcare a pct. 8) din alin. (1) al art. 427 Cod de

procedură penală, care stipulează că, hotărîrea instanței de apel conține o eroare de

drept atunci cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii; Colegiul reiterează că

acest temei nu și-a găsit confirmare la examinarea cauzei, nefiind stabilite

presupusele erori de drept invocate de către recurenți.

Sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii", se înțeleg

acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect

al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală

dintre acestea).

La caz, se constată că instanța de apel a cercetat toate probele administrate în

cauză și le-a dat o apreciere obiectivă, care în ansamblul, au confirmat vinovăția

inculpaților de cele imputate. Conținutul probelor și valoarea lor probatorie a fost

analizată minuțios în textul prezentei decizii și temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea acestor probe, instanța de recurs nu a stabilit.

21

Deși inculpații pe întreg procesul penal au avut o poziție unică de

nerecunoaștere a vinei în cele incriminate, instanța de apel întemeiat a conchis că

aceasta nu generează achitarea acestora precum s-a solicitat în cererile de apel și

recurs, or în cursul judecării cauzei în apel au fost prezentate probe care înlătură

orice dubiul judiciar și dovedesc cu certitudine vinovăția lor în cele imputate.

Versiunea inculpaților este combătută prin probe pertinente, concludente, utile și

veridice. Pe parcursul examinării cauzei în instanțele de judecată a fost stabilit cu

certitudine că acțiunile lui Dubalari Andrei, Denisov Igori și Poltorac Eugeniu

întrunesc elementele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art. 42

alin. (2), 45, 190 alin. (5) Cod penal.

Astfel, în opinia Colegiului, instanța de apel, contrar concluziei instanței de

fond care a încetat procesul penal pe motiv că există circumstanțe care exclud

tragerea la răspundere penală - încălcarea prevederilor legale referitoare la sesizarea

instanței, întemeiat a constatat că inculpații Dubalari Andrei, Poltorac Eugeniu și

Denisov Igori, în baza unei legături subiective cu acțiuni de executare, au contribuit

în mod nemijlocit, la deposedarea părților vătămate de automobilele ce le aparțineau

și în așa mod, corect au fost încadrate acțiunile acestora în baza art. 42 alin. (2), 45,

190 alin. (5) Cod penal - participație complexă, în calitate de autori, la comiterea

escrocheriei, adică la dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune

săvîrșită de mai multe persoane, în proporții deosebit de mai, deoarece,

automobilele dobîndite au o valoare, care conform art. 126 Cod penal, reprezintă

proporții deosebit de mari.

Această concluzie a instanței de apel rezultă din faptul că în acțiunile

inculpaților se face prezentă latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii

incriminate.

Latura obiectivă se manifestată prin dobîndirea ilicită a automobilelor altor

persoane și anume prin înșelăciune, ducînd astfel părțile vătămate în eroare prin

încheierea contractelor de locațiune a mijloacelor de transport (f. d. 35-37, 113-114

Vol. I; f. d. 79-80, 128-131 Vol. II).

Latura subiectivă a infracțiunii incriminate se manifestă prin vinovăție în

forma intenției directe, dat fiind că făptuitorii au acționat în mod fraudulos în scopul

dobîndirii, pentru sine sau pentru altul, a unei valori materiale străine.

Astfel, în urma celor expuse, Colegiul consideră că instanța de apel just a

considerat că există temei pentru a da o nouă apreciere probelor și ca urmare

constatînd ca fiind dovedită vinovăția inculpaților în săvîrșirea faptei infracționale

constatate.

Instanța de apel a soluționat cazul examinînd toate probele în ansamblu, unele

probe fiind motivat respinse, altele acceptate. La aprecierea probelor judecătorii sunt

22

independenți, nefiind legați de opinia altor persoane, iar dezacordul unei părți, în

acest sens, nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărîri de

condamnare, de achitare sau de încetare.

Astfel, Colegiul menționează că instanța de apel, făcînd uz de dreptul de a

verifica legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin efectuarea atît a unei aprecieri

proprii asupra veridicității fiecărui mijloc de probă în parte, cît și a unei aprecieri de

ansamblu a concluziei finale dedusă din totalitatea probelor administrate, și-a format

o convingere intimă, proprie cu privire la vinovăția inculpaților, deducînd

oportunitatea unei soluții de recunoaștere a lui Dubalari Andrei, Denisov Igori și

Poltorac Eugeniu vinovați și condamnați în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.

42 alin. (2), 45, 190 alin. (5) Cod penal.

În concluzie, Colegiul atestă că, criticele recurenților referitoare la greșita

condamnare a inculpaților, sub aspectul săvîrșirii infracțiunii imputate, nu sunt

întemeiate și nu pot determina adoptarea unei soluții contrare celei adoptate de

instanța de apel.

Colegiul penal apreciază că situația de fapt a fost stabilită de instanța de apel

în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator administrat și ca urmare

anume instanța de apel este cea care a procedat la o legală încadrare juridică, fiind

stabilită o corectă determinare și constatare a corespunderii exacte între semnele

faptei prejudiciabile săvîrșite de Dubalari Andrei, Denisov Igori și Poltorac Eugeniu

și semnele componenței de infracțiune prevăzute de art. 42 alin. (2), 45, 190 alin. (5)

Cod penal deoarece infracțiunea a fost săvîrșită în mod nemijlocit de mai mulți

autori, contribuția cărora constă în comiterea acțiunii sau inacțiunii care constituie

latura obiectivă a infracțiunii.

Astfel, se constată că în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale

infracțiunii, inclusiv și legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă, adică

dobîndirea ilicită a automobilelor prin înșelăciune și urmarea imediată, exprimată

prin prejudiciile cauzate.

Ca urmare, Colegiul penal consideră că nu este incident cazul de casare

prevăzut de dispoziția art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală,

apreciind ca fiind neîntemeiate criticile formulate sub acest aspect de către recurenți.

Referitor la pretinsa încălcare invocată de avocatul Bodrug Alexandru,

precum că rechizitoriul a fost întocmit cu grave încălcări contrar prevederilor art.

296-297 Cod de procedură penală deoarece între părți s-a stabilit un raport juridic

contractual, iar Dubalari Andrei trebuia să poarte răspundere juridică contractuală și

nu penală, Colegiul lărgit menționează că:

În urma cercetării judecătorești, de către instanța de apel corect s-a semnalat

că nu s-a constatat raporturi de natură juridică civilă, odată ce împrejurările stabilite

23

sunt în coroborare cu acțiunile inculpatului Dubalari și duc la concluzia că la

momentul intrării în posesia automobilelor avea drept scop de însușire a bunurilor

altei persoane și nu avea de gînd să îndeplinească angajamentul asumat prin

contractele încheiate. Totodată, automobilele însușite nu au fost restituite

proprietarilor, fapt ce confirmă prezența raporturilor de natură juridică penală dintre

inculpați și părțile vătămate.

Tot aici, instanța se va expune întru menținerea soluției instanței de apel prin

care a casat sentința instanței de fond, ca fiind una nefondată și neîntemeiată, pe

motiv că nu există circumstanțe care ar exclude tragerea inculpaților la răspundere

penală, deoarece acțiunile organului de urmărire penală sunt legale și ordonanțele

prin care au fost recunoscuți în calitate de învinuiți corespund prevederilor art. 281,

282 Cod de procedură penală, iar rechizitoriul este întocmit în conformitate cu art.

296 Cod de procedură penală.

Mai mult ca atît, instanța menționează că conform proceselor-verbale de

prezentare a materialelor de urmărire penală în privința lui Denisov Igori și Poltorac

Eugeniu, careva cereri sau obiecții nu au fost înaintate de către aceștia sau avocații

lor (f. d. 196, 198 Vol. III), iar conform procesului-verbal de prezentare a

materialelor de urmărire penală în privința lui Dubalari Andrei, avocatul O.

Mancevschi a indicat că la urmărirea penală nu a fost dovedit faptul participării

invinuitului Dubalari în săvîrșirea faptelor încriminate și dînsul urmează a fi scos de

sub urmărirea penală, însă prin ordonanța procurorului din 31.05.2012, cererea

avocatului a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

Un alt temei invocat de avocatul Danciuc Ghenadie în recursul său, este pct.

5) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel atunci cînd cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel

fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se

prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate.

În argumentarea acestei erori comise de către instanța de apel, recurentul

invocă faptul că instanța de apel a examinat cauza în lipsa părții vătămate, iar la

materialele cauzei lipsește dovada citării legale a acesteia și instanța nu a consultat

opinia părților privind examinarea apelului în lipsa ei.

Colegiul lărgit judecînd recursurile ordinare și verificînd materialele cauzei,

respinge argumentul avocatului Danciuc Ghenadie, ca fiind neîntemeiat, deoarece,

conform telefonogramei din 18.10.2014 (f.d. 217 Vol. V), partea vătămată

Guneaeva Maria a fost înștiințată legal, însă din spusele soțului său dînsa este

plecată peste hotarele R. Moldova.

24

Mai mult ca atît, conform procesului-verbal al ședinței de judecată în instanța

de apel (f. d. 42 Vol. VI), la solicitarea avocatului Danciuc Ghenadie au fost

verificate și citite declarațiile părții vătămate respective, iar careva cereri și

demersuri suplimentare nu au parvenit din partea participanților la proces și tot

avocatul Danciuc a considerat posibil de a fi încheiată cercetarea judecătorească (f.

d. 44 Vol. VI).

Privitor la eroarea prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură

penală, care prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, cînd s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale, invocată tot de către avocatul

Danciuc Ghenadie, Colegiul penal statuează că în cazul săvîrșirii unei infracțiuni

instanța de judecată este singură în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis această infracțiune, avînd

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținînd seama

de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei.

Potrivit legislației în vigoare, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect

legea față de faptele constatate de către instanța de apel și dacă faptele au fost

constatate respectîndu-se normele de drept material sau procesual.

Pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și

individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile

legii penale și pedepsei penale potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu

dispozițiile părții generale a Codului penal.

Instanța de recurs remarcă că prin criterii de individualizare a pedepsei se

înțeleg cerințele de care instanța de judecată este obligată să se conducă în procesul

stabilirii pedepsei și la aplicarea ei persoanei vinovate de săvîrșirea infracțiunii.

Individualizarea pedepsei constă din obligațiunea instanței de a stabili măsura

pedepsei concrete infractorului necesară și suficientă pentru realizarea scopurilor

legii penale și pedepsei penale.

Legea penală fixează cadrul legal în limitele căruia instanța de judecată

efectuează operațiunea de stabilire și aplicare a pedepsei infractorului. Astfel,

instanța de judecată stabilește tipul sau cuantumul pedepsei în limitele prevăzute de

sancțiunea normei penale din partea specială a Codului penal în baza căreia a fost

calificată fapta ca infracțiune.

Sub acest aspect, Colegiul lărgit reiterează că instanța de apel la judecarea

cauzei în ordine de apel nu a comis careva erori de drept, care ar duce la casarea

deciziei recurate, iar la stabilirea pedepsei inculpatului Denisov, ca de altfel și

celorlalți inculpați, a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal.

25

Totodată, făcînd trimitere la prevederile art. 76, 77 Cod penal, careva

circumstanțe atenuante sau agravante în privința lui Denisov Igori nu au fost reținute

de către instanțele ierarhic inferioare.

Colegiul menționează că reieșind din sensul principiului umanismului,

pedeapsa penală nu are rolul instrumentului de răzbunare a statului asupra

infractorilor, dar are ca scop restabilirea echității sociale.

În aceste condiții, Colegiul penal, consideră că nu a fost constatată prezența

temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, pedeapsa

fiind individualizată corect.

Conform prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,

hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care persoana condamnată

a fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă sau există o cauză de

înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o nouă

lege sau anulată de un act de amnistie, a intervenit decesul inculpatului ori a

intervenit împăcarea părților în cazul prevăzut de lege.

Instanța de recurs remarcă că, avocatul Danciuc Ghenadie făcînd trimitere la

pct. 11) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a invocat că există o cauză de

înlăturare a răspunderii penale, încălcarea prevederilor legale la sesizarea instanței.

La acest capitol Colegiul concluzionează, că acest temei pentru declararea recursului

ordinar de asemenea nu și-a găsit confirmare la judecarea recursurilor, nefiind

stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurent, mai mult ca atît, în

motivarea recursului avocatul nu face o careva argumentare ce ar ține de eroarea

invocată.

Referitor la acțiunea civilă, instanța de recurs susține soluția instanței de apel,

care a menținut motivarea instanței de fond, deoarece la soluționarea acțiunii civile

au fost respectate prevederile art. 225 și art. 387 Cod de procedură penală.

Astfel, Colegiul precizează că instanța de fond nu a emis sentință de

condamnare sau de achitare în privința inculpaților, ci o sentință de încetare a

procesului penal, care nu s-a expus asupra faptei incriminate inculpaților sau a

vinovăției acestora, însă au fost dovedite temeiurile și mărimea pagubei solicitate de

către părțile vătămate, fiind stabilit corect mărimea cuantumului încasat de la

inculpați.

Prin urmare, Colegiul lărgit apreciază criticile recurenților ca fiind vădit

neîntemeiate, dat fiind că instanța de apel, a respectat exigențele prevăzute de art.

414 Cod de procedură penală și a judecat, conform legii, cauza penală în privința lui

Dubalari Andrei, Denisov Igori și Poltorac Eugeniu, în fapt și în drept.

26

În acest context, Colegiul concluzionează că argumentele invocate

de către recurenți în recurs sunt neîntemeiate, ceea ce impune incontestabil

concluzia de respingere a recursurilor ordinare declarate, ca inadmisibile, cu

menținerea deciziei instanței de apel.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de avocatul Alexandru

Bodrug în numele inculpatului Andrei Dubalari, avocatul Ghenadie Danciuc în

numele inculpatului Igor Denisov și avocatul Roman Medeleanu în numele

inculpatului Eugeniu Poltorac, împotriva sentinței Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 27 martie 2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 17 noiembrie 2014, pe cauza penală în privința lui Dubalari Andrei, Denisov

Igori și Poltorac Eugeniu, cu menținerea deciziei instanței de apel.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 02 iunie 2015.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Ion Guzun

27