1ra-1079/15 — Art. 46,324,327, 217, 290 CP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18 aprilie 2014, Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae au fost achitați de sub 1 învinuirea adusă în baza art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), art. 327 alin. (3) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Tot prin aceiași sentință, Gonța Anatolie a fost achitat și de sub învinuirea adusă în baza art. 217 alin. (2) și art. 290 alin. (1) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Acțiunile civile depuse de părțile vătămate au fost respinse ca fiind nefondate.

De către organul de urmărire penală Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae au fost învinuiți pentru faptul că fiind persoane cu funcții de răspundere, avînd în virtutea acestei funcții permanent drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, în conformitate cu Legea cu privire la prevenirea și combaterea corupției (nr.90-XVI din 25.04.2008); art. 22 din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public (nr.l58-XVl din 04.07.2008); pct.15 din Codul de etică și deontologie al polițistului (aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 481 din 10.05.2006; Ordinului comun nr. 121 din 18.07.2008 privind evidența unică a infracțiunilor - conform cărora funcționarul public este obligat să respecte Constituția RM, legislația în vigoare, să respecte cu strictețe drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și promptitudine în spirit de inițiativă și colegialitate toate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de conduită profesională prevăzută de lege, să respecte regulamentul intern acceptînd benevol restricțiile impuse de actele normative nominalizate pentru a nu fi comise acțiuni ce pot conduce la folosirea situației de serviciu și a autorității sale în interesele personale, de grup și în alte interese decît cele de serviciu, contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută și actele normative de profil, și folosindu-se intenționat de situația de serviciu, din interes material, urmărind scopul obținerii mijloacelor financiare ce nu li se cuvin, în calitate de coautori și în comun acord, împreună și prin înțelegere prealabilă între ei, împărțind în prealabil rolurile, s-au organizat în prealabil pentru a comite infracțiunea. Astfel, în perioada 19-20 septembrie 2011, abuzînd de situația de serviciu, au extorcat și au primit de la Severin Alexandr și Rusu Ion mijloace bănești în valută națională și străină în sumă totală de 144 611,78 lei pentru a nu întreprinde măsuri ce țin de atribuțiile sale de serviciu, în vederea identificării acestora pe cauza penală pornită în privința lor pe faptul comiterii infracțiunii de tîlhărie, în următoarele circumstanțe: La 18.08.2011 de către Procuratura Ialoveni a fost pornită cauza penală nr. 2011440479 în baza art. 188 alin. (4) Cod penal pe faptul comiterii atacului tîlhăresc la 18.08.2011, în jurul orei 01.30, de către trei persoane necunoscute asupra lui Ghindă Ioana și nepoata acesteia Ilco Maia, la domiciliul acestora în satul Horodca, 2 r-nul Ialoveni. În cadrul acțiunilor investigativ-operative efectuate de către colaboratorii CPR Ialoveni, Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae s-a stabilit că infracțiunea dată a fost comisă de către Rusu Ion, Severin Alexandr și Lefteroglo Dmitri. Pe parcursul lunii septembrie 2011, comisarul-adjunct pentru lucrul operativ al CPR Ialoveni, Gonța Anatolie, în calitate de coautor, de comun acord, prin înțelegere prealabilă și împreună cu colaboratorii CPR Ialoveni, Ciobanu Sergiu și Gotonoagă Nicolae, urmărind scopul dobîndirii mijloacelor financiare ce nu i se cuvin, pentru neexecutarea atribuțiilor de serviciu, au elaborat un plan criminal bine determinat, repartizînd din timp între ei rolurile, constituind un grup criminal, a întreprins acțiuni pentru realizarea intențiilor sale infracționale. La 19.09.2011, aproximativ la ora 12.00, Gonța Anatolie de comun acord, împreună și prin înțelegere prealabilă cu inspectorul superior al grupei combatere a traficului de persoane a CPR Ialoveni, Ciobanu Sergiu și inspectorul poliției criminale a CPR Ialoveni, Goțonoagă Nicolae, constituind un grup criminal s-a deplasat la locul de muncă a lui Severin Alexandr, ÎS „Moldagroteh" SA, amplasat pe str. Muncești 271, mun. Chișinău, unde acesta activează în calitate de specialist vînzări și a solicitat ca ultimul să-i urmeze la CPR Ialoveni din considerentul, că este bănuit de comiterea infracțiunii de tîlhărie și urmează a efectua careva acțiuni de urmărire penală. Ulterior, continuîndu-și acțiunile sale criminale, Gonța Anatolie, aflîndu-se în biroul său de serviciu în incinta CPR Ialoveni, în calitate de coautor, de comun acord, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, au extorcat de la Severin Alexandr mijloace bănești în sumă de 5000 euro pentru a nu întreprinde măsuri ce țin de atribuțiile sale de serviciu, în vederea identificării acestuia ca făptuitor pe cauza penală nr. 2011440479 pornită pe faptul comiterii infracțiunii de tîlhărie. Concomitent, Gonța Anatolie în calitate de coautor, de comun acord împreună și prin înțelegere prealabilă cu Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, fiind un grup criminal organizat, abuzînd de situația de serviciu, urmărind realizarea interesului material, l-au determinat pe Severin Alexandr să-l telefoneze pe Rusu Ion și să-i comunice, că este necesar să achite suma de 5000 Euro în vederea neidentificării ultimului pe cauza penală nr. 2011440479 pornită în privința lui pe faptul comiterii infracțiunii de tîlhărie. La 20.09.2011, în jurul orei 02.00, Gonța Anatolie în calitate de coautor, de comun acord, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, aflîndu-se pe str. Gohberg 2, mun. Chișinău în automobilul de model „Volkswagen Vento", a primit mijloacele financiare extorcate anterior de la Severin 3 Alexandr și anume: 2100 Euro, 2100 dolari SUA, 42 000 ruble rusești, 8000 lei, care potrivit ratei oficiale de schimb a BNM constituie 72 208,27 lei. Totodată, în momentul transmiterii banilor nominalizați, Severin Alexandr a mai transmis și suma de 700 dolari SUA care aparținea lui Rusu Ion și era extorcată anterior de la ultimul de către colaboratorii nominalizați, care potrivit ratei oficiale de schimb a BNM constituie 8 208, 27 lei. În continuarea acțiunilor sale ilegale, Gonța Anatolie de comun acord, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, prin intermediul lui Severin Alexandr, abuzînd de situația de serviciu, din interes material, a extorcat de la Rusu Ion mijloace bănești în sumă de 5000 Euro pentru a nu întreprinde măsuri ce țin de atribuțiile sale de serviciu, în vederea identificării ultimului pe cauza penală pornită pe faptul comiterii infracțiunii de tîlhărie. La 20.09.2011, în jurul orei 18.00, comisarul-adjunct pentru lucrul operativ al CPR Ialoveni, Gonța Anatolie, în calitate de coautor, împreună și prin înțelegere prealabilă cu colaboratorii CPR Ialoveni, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, constituind un grup criminal organizat aflîndu-se pe str. Gohberg 2, mun. Chișinău, în automobilul de model „Lada 21150" de culoare sură, a primit de la Rusu Ion suma extorcată anterior în valută națională și străină și anume: 1000 Euro și 48 000 lei. care potrivit ratei oficiale de schimb a BNM constituie 64 194,9 lei. De către organul de urmărire penală acțiunile lui Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae li se incriminează faptul că dînșii, fiind persoane cu funcție de răspundere, în calitate de coautori, abuzînd de situația de serviciu, fiind grup criminal organizat, de comun acord, împreună și prin înțelegere prealabilă, au extorcat și primit bani ce nu i se cuvin, pentru a nu îndeplini acțiuni ce țin de obligațiunile de serviciu, cît și pentru a îndeplini o acțiune contrar acestor obligații, cu extorcare de bunuri în proporții deosebit de mari de trei persoane în interesul unui grup criminal organizat, prin ce au comis prin concurs ideal, infracțiunile prevăzute de art. art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), 327 alin. (3) Cod penal. Lui Gonța Anatolie i se mai încriminează și faptul că dînsul locuind în apartamentul nr. 6 din str. Vadul lui Vodă 76, mun. Chișinău, a păstrat substanțe narcotice în proporții mari și fără scop de înstrăinare în următoarele circumstanțe. Astfel, în cadrul efectuării percheziției la 04.10.2011 pe cauza penală nr.2011978153, în prezența martorilor Noroc Silvia și Borețchii Veaceslav, de către grupul de lucru constituit din ofițerii CCCEC, Luchian Andrei, Sorocean Sergiu, Guzic Andrei și Terzi Alexandru, în odaia din dreapta de la intrarea în apartamentul situat pe str. Vadul iui Vodă 76. ap. 6, mun. Chișinău, care este folosită nemijlocit de către Gonța Anatolie, în dulapul de lîngă fereastră a fost depistat și ridicat un pachet din polietilenă în care se afla o masă vegetală de culoare cenușiu-verzuie cu miros specific, care conform raportului de expertiză nr. 480 din 06.10.2011 4 reprezintă marihuană - substanță narcotică neutilizată în scopuri medicale, obținută artizanal din planta de cînepă, care se atribuie la substanțe narcotice, greutatea acesteia în stare uscată fiind de 20,94 gr. De către organul de urmărire penală acțiunile lui Gonța Anatolie au fost încadrate în baza art. 217 alin. (2) Cod penal - păstrarea de substanțe narcotice în proporții mari și fără scop de înstrăinare. Tot acestuia, i se mai încriminează și faptul că locuind în apartamentul nr. 6 din str. Vadul lui Vodă 76, mun. Chișinău, a păstrat muniții fără autorizația corespunzătoare în următoarele circumstanțe. În cadrul efectuării percheziției la 04.10.2011, în cadrul cauzei penale nr.2011978153, în prezența martorilor Noroc Silvia și Borețchii Veaceslav, de către grupul de lucru constituit din ofițerii CCCEC, Luchian Andrei. Soroceau Sergiu. Guzic Andrei și Terzi Alexandru, în odaia din dreapta de la intrarea în apartamentul situat pe adresa str. Vadul lui Vodă 76, ap. 6, mun. Chișinău, care este folosită nemijlocit de către Gonța Anatolie, în dulapul de lîngă fereastră a fost depistată o cutie pentru ceas cu inscripția „Atlantic Swiss made watches since 1888", în care au fost depistate cinci cartușe de culoare aurie, respectiv cu următoarele inscripții: 1. LBC 9 M38 966; 2. F.L. 85;

G.F.L. 85;

G.F.L. 81;

G.F.L. 83. Conform raportului de expertiză nr.48i din 13.10.2011. cinci cartușe depistate și ridicate la 04.10.2011, în timpul percheziției la domiciliul lui Gonța Anatolie situat în mun. Chișinău, str. Vadul lui Vodă 76, ap. 6, se referă la categoria munițiilor-cartușe cu calibrul 9.0x19 mm „Parabeilum”, sunt destinate pentru efectuarea tragerilor din pistoalele de tip: „Liugher P-08”; „Parabeilum”, „Walter P- 38”, „Brauning modelul 1935”, pistoale - mitralieră „MP-40”, „Uzi” ș.a.. Totodată, conform concluziilor expertului, în starea prezentată la expertiză, cartușele nominalizate sunt utile pentru trageri. De către organul de urmărire penală acțiunile lui Gonța Anatolie au fost încadrate în baza art. 290 alin. (1) Cod penal - păstrarea de muniții fără autorizația corespunzătoare. 3. Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care: Gonța Anatolie să fie recunoscut vinovat și condamnat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 46, 324 alin.(3) lit. b), c) din Codul penal și ai stabili o pedeapsă de 7 ani închisoare și cu amendă în mărime de 3000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani; Pe art. 327 alin.(3) Cod penal în coroborare cu art.10 alin.(2) Cod penal, ai stabili o pedeapsă de 5 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani. 5 Pe art.217 alin.(2) Cod penal și ai stabili o pedeapsă de 1 an închisoare. Pe art.290 alin.(1) Cod penal și ai stabili o pedeapsă de 1 an închisoare. În conformitate cu prevederile art.84 alin.(1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni prin cumul total ai stabili pedeapsa definitivă de 14 ani închisoare cu aplicarea pedepsei complementare privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis în conformitate cu prevederile art.16 alin.(5) din Codul penal și includerea în pedeapsa stabilită durata aflării acestuia în stare de arest preventiv și arest la domiciliu pe parcursul urmăririi penale, cu amendă în mărime de 3000 u. c.; Ciobanu Sergiu să fie recunoscut vinovat și condamnat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art.46, 324 alin.(3) lit. b), c) Cod penal și ai stabili o pedeapsă de 7 ani închisoare și cu amendă în mărime de 3000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani. Pe art. 327 alin.(3) Cod penal în coroborare cu art.10 alin.(2) Cod penal, ai stabili o pedeapsă de 5 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani. În conformitate cu prevederile art.84 alin.(1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni prin cumul total ai stabili o pedeapsă definitivă de 12 ani închisoare cu aplicarea pedepsei complementare privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis în conformitate cu prevederile art.16 alin.(5) Cod penal și includerea în pedeapsa stabilită durata aflării acestuia în stare de arest preventiv și arest la domiciliu pe parcursul urmăririi penale, cu amendă în mărime de 3000 u.c.; Goțonoagă Nicolae să fie recunoscut vinovat și condamnat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art.46, 324 alin.(3) lit. b), c) Cod penal și ai stabili o pedeapsă de 7 ani închisoare și cu amendă în mărime de 3000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani. Pe art. 327 alin.(3) Cod penal și în coroborare cu art.10 alin.(2) Cod penal, ai stabili o pedeapsă de 5 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani. În conformitate cu prevederile art.84 alin.(1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni prin cumul total ai stabili o pedeapsă definitivă de 12 ani închisoare cu aplicarea pedepsei complementare și anume privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis în conformitate cu prevederile art.16 alin.(5) Cod penal și includerea în pedeapsa stabilită durata aflării acestuia în stare de arest preventiv și arest la domiciliu pe parcursul urmăririi penale cu amendă în mărime de 3000 u. c. În conformitate cu prevederile art.66 din Codul penal, s-a solicitat instanței de a retrage gradele speciale deținute în calitate de colaborator al Ministerului 6 Afacerilor Interne. Acțiunile civile înaintate de către părțile vătămate să fie admise integral și încasate în mod solidar de la inculpați. În motivarea apelului procurorul a invocat că, instanța nu a luat în considerație faptul că la conexarea cauzelor penale s-a ținut cont de faptul că infracțiunile incriminate au fost săvîrșite de aceleași persoane prin participație complexă și între ele există legătură, iar conexarea cauzelor s-a impus pentru bună înfăptuire a justiției, aflarea adevărului și accelerarea procesului penal. Păstrarea substanțelor narcotice în proporții mari și fără scop de înstrăinare precum și păstrarea munițiilor fără autorizația corespunzătoare incriminată inculpatului Gonța Anatolie se află în legătură directă cu comiterea actului de corupție și abuzul de serviciu, iar în virtutea prevederilor art. 1 alin. (2), art.28 alin.(1) Cod de procedură penală, procurorul și organul de urmărire penală avea obligația de a efectua acțiunile necesare în vederea constatării faptei penale și a persoanei vinovate, acțiuni orientate întru protejarea persoanei și societății de faptele ilegale ale persoanelor publice în activitatea lor legată de cercetarea infracțiunilor presupuse sau săvîrșite. A menționat că obiectul infracțiunii de abuz de serviciu îl constituie relațiile referitoare la buna desfășurare a activității organelor autorităților publice centrale și locale, a organelor de drept și a persoanelor cu funcții de răspundere în scopul îndeplinirii de către aceștia a atribuțiilor lor de serviciu în mod corect, cu respectarea intereselor legale ale persoanelor fizice și juridice. În vederea pronunțării sentinței nominalizate, instanța de judecată a apreciat drept veridice în exclusivitate depozițiile inculpaților, care au avut un caracter de apărare și implicit de eschivare de la răspunderea penală. În acest context, probele administrate în mod legal nu au primit careva apreciere fiind doar transcrise din rechizitoriu, și printr-o frază au fost interpretate eronat, au fost respinse sau în general au fost lăsate fără apreciere de către instanța de judecată. Astfel, probele cercetate și constatate în cadrul cercetării judecătorești confirmă încă odată învinuirea adusă inculpaților Gonța Anatolie, învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 46, 324 alin.(3) lit. b),c), 327 alin.(3), 217 alin.(2), 290 alin.(1) din Codul penal; Ciobanu Sergiu, învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 46, 324 alin.(3) lit. b),c), 327 alin.(3) din Codul penal și Goțonoagă Nicolae, învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 46, 324 alin.(3) lit. b),c), 327 alin.(3) din Codul penal. 3.1. La fel, sentința a fost atacată cu apel de către partea vătămată Severin Alexandru care a solicitat admiterea apelului cu casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, privind condamnarea inculpatului Gonța Anatolie în săvîrșirea infracțiunilor 7 prevăzute de art. art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c); 327 alin.(3); 217 alin. (2); 290 alin. (1) Cod penal, a inculpatului Ciobanu Sergiu Vasile în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c); 327 alin.(3) Cod penal și a inculpatului Goțonoagă Nicolae în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c); 327 alin.(3) Cod penal și admiterea acțiunii civile a părții vătămate Severin Alexandru integral. În motivarea apelului partea vătămată a indicat că, soluția de achitare a inculpaților este neargumentată și necorespunzătoare cumulului de probe administrate și nemijlocit verificate în ședințele de judecată în condițiile art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, iar instanța fără a se pronunța asupra tuturor motivelor invocate de acuzatorul de stat, a adoptat soluția contestată. Astfel, fără justă apreciere au fost lăsate declarațiile martorilor Adam Marin, Moldovanu Grigore, Rusu Nina, Severin Elena, Corja Vasile, Corja Iulia, Catanoi Nina, Catanoi Veronica, Caraman Elena, Severin Dmitri, Sarev Diana, Severin Maria care au făcut declarații sub jurămînt asupra celor întîmplate, precum și materialele cauzei. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 mai 2015 a fost respins apelul declarat de partea vătămată, ca fiind nefondat și admis, din alte motive, apelul procurorului, casată parțial sentința instanței de fond, inclusiv din oficiu, pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Gonța Anatolie a fost achitat de sub învinuirea adusă în baza art. art. 290 alin. (1) și 217 alin. (2) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de inculpat. În rest, sentința a fost menținută fără modificări. 4.1. În motivarea deciziei instanța de apel audiind părțile, examinînd materialele cauzei, a considerat că la pronunțarea sentinței instanța de fond corect a determinat circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia de achitare a inculpaților de comiterea infracțiunilor imputate acestora. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, cu respectarea prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții și veridicități, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, Colegiul penal a menționat că, argumentele acuzării precum că declarațiile părților vătămate și a martorilor dovedesc vinovăția inculpaților de cele încriminate sunt declarative, or, nimeni din martorii audiați, care sunt persoane interesate, fiind rudele părților vătămate, nu au asistat personal la transmiterea banilor, unii cunoscînd despre acest fapt din spusele părților vătămate Severin Alexandru, Grigorița Eugeniu și Rusu Ion, care erau bănuiți de comiterea unei infracțiune grave, ulterior fiind condamnați printr-o sentință definitivă. Din aceste 8 motive, declarațiile pe care le-au făcut martorii cu trimitere doar la cele auzite, care sunt în legături de rudenie cu părțile vătămate, implică dubii în obiectivitatea lor. Colegiul a reținut, că o sentință de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri, toate îndoielile apărute și care nu pot fi înlăturate se tratează în favoarea inculpatului. Or, vinovăția persoanei în săvîrșirea faptei se consideră dovedită numai în cazul cînd instanța de judecată, călăuzindu-se de principiul prezumției nevinovăției, cercetînd nemijlocit toate probele prezentate, îndoielile care nu pot fi înlăturate fiind interpretate în favoarea inculpatului, și în urma respectării procedurii legale, a dat răspuns la toate chestiunile prevăzute în art.385 Cod de procedură penală. Prin urmare, Colegiul penal a constatat că instanța de fond corect a apreciat probele administrate în cadrul ședinței de judecată, adoptînd sentința de achitare în privința inculpaților Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae în comiterea infracțiunilor încriminate, ca fiind nedovedite. Cu referire la argumentele invocate de acuzare, Colegiul a reținut că fapta inculpaților prezentată în versiunea acuzatorului de stat, precum că fiind persoane cu funcție de răspundere, în calitate de coautori, abuzînd de situația de serviciu, fiind grup criminal organizat, de comun acord, împreună și prin înțelegere prealabilă au extorcat și primit bani ce nu li se cuvin, pentru a nu îndeplini acțiuni ce țin de obligațiunile de serviciu, cît și pentru a îndeplini o acțiune contrar acestor obligații, cu extorcare de bunuri în proporții deosebit de mari de trei persoane în interesul unui grup criminal organizat, nu s-a confirmat prin probe pertinente și veridice, dat fiind faptul, că martorii audiați în cauză au expus o versiune proprie referitor la motivul transmiterii banilor cu împrumut părților vătămate și rudelor acestora, unii, indicînd din spusele părților vătămate că banii au fost necesar pentru rezolvarea problemei sale. Astfel, Colegiul a constatat, că instanța de fond întemeiat a ajuns la concluzia, că nici una din probele acumulate la urmărirea penală și cercetate în instanța de fond și apel nu au confirmat extorcarea și transmiterea de către părțile vătămate Severin Alexandru, Grigorița Eugeniu și Rusu Ion inculpaților sumele de bani, indicate în învinuire. Totodată, Colegiul penal a considerat ca fiind neîntemeiate argumentele invocate în apelul părții vătămate Severin Alexandru precum „că soluția de achitare a inculpaților este neargumentată și necorespunzătoare cumulului de probe administrate și nemijlocit verificate în ședințele de judecată în condițiile art.100 alin. (4) Cod de procedură penală, iar instanța fără a se pronunța asupra tuturor motivelor invocate de acuzatorul de stat, a adoptat soluția contestată, fiind lăsate fără justă apreciere declarațiile martorilor Adam Marin, Moldovanu Grigore, Rusu Nina, Severin Elena, Corja Vasile, Corja Iulia, Catanoi Nina, Catanoi Veronica, 9 Caraman Elena, Severin Dmitri, Sarev Diana, Severin Maria care au făcut declarații sub jurământ asupra celor întîmplate”. Atît instanța de fond cît și Colegiul au apreciat critic declarațiile martorilor nominalizați, care sunt în relații de rudenie și de prietenie cu părțile vătămate, nefiind relevante la caz, în lipsa altor probe concludente ce ar confirma cu certitudine faptele imputate inculpaților. Nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare declarațiile martorilor, care nu au fost prezenți personal la comiterea infracțiunii, dar faptul luării cu împrumut a unor sume bănești de către rudele părților vătămate, în lipsa altor probe nu pot constitui temei de condamnare a inculpaților pentru comiterea faptelor imputate. Totodată, instanța de apel a relatat că instanța de fond corect a dispus respingerea, ca fiind nefondată, a acțiunii civile a părților vătămate în circumstanțele pronunțării sentinței de achitare în privința inculpaților. Colegiul penal a considerat fondate concluziile instanței de fond precum că, lipsește obiectul material al comiterii infracțiunii prevăzute de art. 46, 324 al. 3, lit. b), c); art. 327 alin. (3) Cod penal, adică - mijloacele bănești, care pretind părțile vătămate că le-au transmis inculpaților, iar atît plîngerile cît și declarațiile părților vătămate corect au fost supuse criticii, ca fiind acțiuni care urmăresc sustragerea lor de la răspundere penală pentru faptul tîlhăriei comise, infracțiune gestionată de Procuratura Ialoveni, dat fiind faptul că părțile vătămate s-au adresat la CNA, inclusiv din cele menționate. Alte probe care ar confirma transmiterea banilor extorcați inculpaților, lipsesc. Mai mult ca atît, martorii audiați nu indică direct scopul și destinatarul acestor sume de bani care au fost chipurile transmise de către părțile vătămate. La fel nu a fost probat nici grupul criminal organizat prevăzut la art. 46 Cod penal. În altă ordine de idei, Colegiul a considerat eronată concluzia instanței de fond privind achitarea inculpatului Gonța Anatolie de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 290 alin. (1) și art. 217 alin. (2) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunilor incriminate, or fapta infracțională a fost comisă, însă acuzarea nu a prezentat probe ce ar confirma că aceasta a fost comisă anume de inculpatul Gonța Anatolie, circumstanțe, ce condiționează necesitatea casării sentinței contestate și achitarea inculpatului Gonța Anatolie pe motiv că fapta n-a fost comisă de inculpat. Organul de urmărire penală urmează să petreacă în continuare urmărirea penală în vederea stabilirii persoanei vinovate de păstrarea substanțelor narcotice și munițiilor depistate și ridicate la 04.10.2011 pe adresa indicată. Potrivit procesului verbal de efectuare a percheziție la 04.10.2011 în ap. 6 amplasat în mun. Chișinău, str. Vadul lui Vodă 76, în odaia din dreapta de la intrarea în apartament în dulapul de lîngă fereastră a fost depistat un pachet din 10 polietilenă cu o masă vegetală de culoare cenușiu – verzuie cu miros specific (vizual fiind asemănătoare cu marijuana), precum și cinci cartușe de culoare aurie, respectiv cu următoarele inscripții: 1. LBC 9 M 38 966; 2. G.F.L. 85; 3. G.F.L. 85; 4. G.F.L. 81; 5. G.F.L. 83, acestea fiind ridicate și sigilate în modul corespunzător, fapt ce confirmă că fapta infracțională există. Totodată, nu a fost confirmat prin probe directe și concludente faptul că, substanțele narcotice și munițiile aparțin și au fost păstrate anume de către Gonța Anatolie în apartamentul situat pe adresa mun. Chișinău, str. Vadul lui Vodă 76, ap. 6, în cazul în care acest apartament nu era închiriat nemijlocit de către Gonța Anatolie și în apartament aveau acces mai multe persoane, nefiind probat faptul că obiectele interzise au aparținut lui Gonța Anatolie, adică altfel spus, nu se exclude faptul că cartușele și substanța narcotică aparțin altor persoane, în condițiile în care lipsesc alte probe pertinente atît timp cît în apartament aveau acces mai multe persoane. 5. Împotriva deciziei procurorul a declarat recurs ordinar, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală solicitînd casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului se indică că decizia instanței de apel prin care a fost menținută sentința este neîntemeiată și pasibilă casării deoarece vina inculpaților în săvîrșirea infracțiunii incriminate este dovedită pe deplin prin probele administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanțele de judecată, fiind indicate și ca motive ale apelului procurorului, iar instanța de apel nu le-a apreciat, ori le-a apreciat eronat, fiind respinsă puterea de acuzare fără o motivare plauzibilă sau bazată pe probe ce ar combate învinuirea încriminată inculpatului. Astfel, în opinia recurentului, interpretarea eronată a probelor se demonstrează prin declarațiile părților vătămate și a martorilor, iar concluzia instanței de apel precum că nimeni din martori nu confirmă că banii care au fost „strînși” de părțile vătămate, au fost transmiși inculpaților, la fel este eronată deoarece, în ședința instanței de apel, partea acuzării a atras atenția Colegiului asupra declarațiilor martorului Severin Dmitrii, care a fost martor ocular cînd Severin Alexandru a transmis inculpaților, în automobilul lor, sumele de bani solicitate, adică el aștepta afară, în momentul ce Severin Alexandru se afla în automobil cu inculpații Gonța, Ciobanu și Goțonoagă, iar cînd Alexandru a coborît din automobil, bani nu avea la el, fapt ce demonstrează că banii au fost transmiși inculpaților. O altă situație creată de Colegiul Curții de Apel ce egalează cu nerezolvarea fondului apelului și condiționează necesitatea casării deciziei instanței de apel, este faptul, că în decizia sa instanța în general nu s-a expus asupra episodului lui Goțonoagă Nicolae comis la 03-05 septembrie 2011, în urma căruia a extorcat și 11 primit de la Grigoriță Eugeniu bani ce nu i se cuvin în sumă de 2500 lei pentru a nu îndeplini obligațiunile de serviciu și anume a nu se identifica și atrage la răspundere penală pentru comiterea unui presupus furt, iar declarațiile părții vătămate date la urmărirea penală și în instanța de fond sunt confirmate și de martorul Lupu Sergiu. Cu toate că Gonța Anatolie nu și-a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.(2) și 290 alin.(1) Cod penal aceasta se demonstrează prin probele administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanțele judecătorești de fond și apel, cărora nu le-a dat o apreciere cuvenită și anume: declarațiile martorilor Luchian Andrei și Guzic Andrei; prin procesul - verbal de efectuare a percheziție la 04.10.2011; încheierile judecătorului de instrucție, precum și deciziile instanței de apel prin care s-a dispus aplicarea arestului la domiciliu a lui Gonța Anatolie, care confirmă faptul că domiciliul acestuia este amplasat în mun. Chișinău, str. Vadul lui Vodă 76, ap.6; raportul de expertiză nr. 480 din 06.10.2011; raportul de expertiză nr. 481 din 13.10.2011; scrisoarea Ministerului Afacerilor Interne care confirmă faptul că Gonța Anatolie nu deține în posesie legală arme de foc și nu i-a fost eliberat permis de port- armă. Astfel, probele menționate confirmă că în apartamentul nr. 6 situat în mun. Chișinău, str. Vadul lui Vodă 76, locuia doar Gonta Anatolie și substanțele narcotice cît și munițiile depistate și ridicate în rezultatul percheziției la domiciliu îi aparțin, faptul dat se dovedește și prin declarațiile inculpatului Gonța, care a recunoscut că deținea cheie de la apartamentul sus menționat și dormea uneori în apartament. Referitor la motivul instanței de fond care a fost susținut de către instanța de apel, precum că cauza a fost instrumentată de ofițerii CNA, conduși de procurorul din Procuratura Anticorupție V. Moroșan, iar la materialele dosarului lipsește o ordonanță motivată a Procurorului General adjuncților lui de schimbarea competenței și atribuirea ei pentru efectuarea urmăririi penale a infracțiunilor prevăzute de art. art. 217 și 290 Cod penal, recurentul remarcă că instanțele nu au luat în considerație faptul, că la conexarea cauzelor penale s-a ținut cont de aceea că infracțiunile încriminate au fost săvîrșite de aceleași persoane prin participație complexă și între ele există legătură, iar conexarea cauzelor s-a impus pentru bună înfăptuire a justiției, aflarea adevărului și accelerarea procesului penal. Acuzarea indică, că versiunea înaintată de către inculpați și considerată ca veridică de către instanța de fond și de apel, are drept scop eschivarea de la răspundere penală, ne fiind justificată prin careva probe concludente ce ar corobora între ele. Astfel, instanța de apel a emis hotărîrea pe caz cu încălcarea cerințelor art. 394 alin. (1) pct. 2) și alin. 3) Cod de procedură penală, fără cercetarea întemeiată și pe deplin a tuturor dovezilor și circumstanțelor cazului prezentate de partea acuzării de stat și fără a indica motivele pentru care a respins probele aduse în sprijinul 12 acuzării.

Judecînd recursul ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal consideră că recursul urmează a fi admis din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În corespundere cu art. 448 Cod de procedură penală instanța de recurs, judecînd recursul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei și a oricăror documente noi prezentate în instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit cerințelor nominalizate, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. Decizia instanței de apel, conform art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă fapta constatată de prima instanță și conținutul dispozitivului sentinței, fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. 13 Colegiul penal lărgit constată că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel. Recurentul a criticat decizia contestată, invocînd temeiul de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, pe care instanța de recurs îl consideră prezent și totodată, la judecarea cauzei instanța de apel a admis erori procesuale, care nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs ordinar, și anume: Conform actului de învinuire lui Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae li se incriminează faptul că dînșii, fiind persoane cu funcție de răspundere, în calitate de coautori, abuzînd de situația de serviciu, fiind grup criminal organizat, de comun acord, împreună și prin înțelegere prealabilă au extorcat și primit bani ce nu li se cuvin, pentru a nu îndeplini acțiuni ce țin de obligațiunile de serviciu, cît și pentru a îndeplini o acțiune contrar acestor obligații, cu extorcare de bunuri în proporții deosebit de mari de trei persoane în interesul unui grup criminal organizai, prin ce au comis prin concurs ideal, infracțiunile prevăzute de art. art. 46, 324 alin. (3) lit. b),c), 327 art.(3) Cod penal. De asemenea, Gonța Anatolie este învinuit și de păstrarea substanțelor narcotice în proporții mari și fără scop de înstrăinare și de păstrarea munițiilor fără autorizația corespunzătoare, infracțiuni prevăzute la art. 2171 alin. (2), 290 alin. (1) Cod penal. Instanța de recurs atrage atenția că inculpații săvîrșind aceleași acțiuni și fiind învinuiți de comiterea acelorași infracțiuni, conform învinuirii inculpatul Goțonoagă Nicolae este acuzat de faptul că a extorcat și primit bani de la Grigoriță Eugeniu, însă, potrivit părții constatatoare a sentinței instanța de fond a omis să descrie episodul dat cu toate că la motivarea hotărîrii indică și declarațiile părții vătămate Grigoriță Eugeniu. Prin urmare, Colegiul lărgit menționează că, instanța de fond fără a constata una dintre fapte ca fiind comisă de către Goțonoagă Nicolae, această eroare practic a fost menținută odată cu soluția instanței de fond de către instanța de apel, care judecînd apelul era obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate, inclusiv prin prisma faptului dacă s-au dat răspunsuri la toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală, și dacă cuprinsul sentinței corespunde art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală. Din conținutul cauzei rezultă că instanța de apel nu a verificat legalitatea sentinței și de aici reiese că ambele instanțe de judecată au comis aceiași eroare de drept, cu toate că la motivarea soluțiilor de achitare au pus la bază și declarațiile părții vătămate Grigoriță Eugeniu, care a fost audiat în cadrul ședinței de judecată atît în instanța de fond cît și cea de apel (f. d. 41-42, 200-201, Vol. IV). 14 Astfel, instanța de apel, contrar prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care expres indică că partea descriptivă a deciziei instanței de apel trebuie să cuprindă descrierea faptei constate de prima instanță și conținutul dispozitivului sentinței, eronat a menținut sentința de achitare, în care nu este descris episodul pe faptul extorcării și primirii banilor de la Grigoriță Eugeniu. Deși, instanța de apel invocă faptul că prima instanță corect s-a condus de prevederile art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală, a omis eroarea comisă de prima instanță, cu toate că dacă prima instanță nu s-a pronunțat asupra unor fapte sau persoane incluse în rechizitoriu și susținute de procuror în cadrul judecării cauzei, instanța de apel era obligată de a se pronunța și asupra lor. Prin urmare, eroarea dată nu poate fi corectată în recurs, ceia ce echivalează cu nesoluționarea fondului cauzei și nu oferă posibilitatea instanței de recurs de a trage concluzii privitor la corectitudinea aprecierii probelor de către instanța de apel, or motivarea soluției adoptate de instanța de apel, contrazice dispozitivului hotărîrii, deoarece acesta este expus neclar, temei ce se încadrează în prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală și se soldează cu casarea deciziei recurate și remiterea cauzei la o nouă judecare în ordine de apel. La o nouă judecare a cauzei, este necesar a se ține cont că una din condițiile adoptării unei sentințe legale este corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele constatate în ședința de judecată, iar la întocmirea ei, instanța trebuie să îndeplinească cerințele art. 394 Cod de procedură penală și să soluționeze toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală potrivit cărora, instanța își întemeiază sentința numai pe probele care au fost cercetate în ședința de judecată. Această prevedere se referă și la adoptarea deciziei de către instanța de apel. În continuare, Colegiul lărgit menționează că, conform rechizitoriului, faptele tuturor inculpaților întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), 327 alin. (3), iar a inculpatului Gonța Anatolie și elementele infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (2) și 290 alin. (1) Cod penal, însă instanța de fond a adoptat o hotărîre de achitare, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunilor, soluție menținută parțial de către instanța de apel. Instanța de apel în acest context a concluzionat că, prima instanță corect a determinat circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia de achitare a inculpaților. Prin urmare, la baza acestei concluzii au fost reținute probele cercetate de prima instanță și a menționat că, aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al coroborării lor. 15 Colegiul consideră că, o astfel de abordare a instanței de apel este una prematură, deoarece, aceasta nu este în drept să-și întemeieze concluziile sale pe probele cercetate de instanța de fond dacă ele au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost reflectate în decizia acesteia. Astfel, conform textului deciziei instanța de apel a pus la baza motivării concluziei sale doar declarațiile inculpaților, apreciind critic declarațiile martorilor și a părților vătămate, însă nu face o apreciere și asupra unui șir de probe cercetate în ședința de judecată din 27.02.2015, care au fost consemnate în procesul-verbal (f. d. 226-230, Vol. IV). Mai mult ca atît, concluzia instanței de apel, precum că „ în vederea susținerii învinuirii, acuzarea a invocat unele probe, cercetate în cadrul ședinței de judecată, verificate în apel, care corect au fost apreciate critic de instanța de fond și nu pot fi reținute în apel”, este o concluzie de ordin general, fără a se expune concret care din probele prezentate de acuzare le resping și din ce motive se resping, așa cum se stipulează în art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală. De asemenea, Colegiul precizează că, în cazul sentinței de achitare partea descriptivă va cuprinde datele invocate în alin. (3) art. 394 Cod de procedură penală care integral trebuie să fie elucidate în descrierea și motivarea achitării. Lipsa măcar a uneia din aceste descrieri în sentință servește drept temei pentru casarea acesteia, deși aceasta nu exclude posibilitatea includerii în această parte a sentinței și a altor date care au incidență asupra cazului dat, motivînd hotărîrea adoptată în baza chestiunilor prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală. Este absolut interzisă includerea în partea descriptivă a sentinței de achitare a formulărilor care pun la îndoială nevinovăția celui achitat. Aceasta se va considera drept încălcare esențială a legii procesual-penale. Prin urmare, probele administrate în cadrul urmăririi penale, precum și cele din ședințele de judecată, urmau a fi verificate în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, și anume prin cercetarea lor din punctul de vedere al coroborării. Colegiul lărgit consideră, că totalitatea circumstanțelor menționate în prezenta decizie urmau a fi apreciate de instanța de apel în cumul cu alte probe la justa lor valoare, pentru adoptarea unei soluții corecte. Instanța de recurs conchide că, instanța de apel prematur a menținut parțial soluția primei instanțe și a adoptat concluzia de achitare în privința inculpaților, făcînd trimitere doar la declarațiile acestora și criticînd declarațiile martorilor și a părților vătămate, invocînd doar că acestea sunt declarative fără a-și motiva poziția în acest sens și totodată, fără a aprecia materialele cauzei, ci doar citite și înregistrate în procesul-verbal al ședinței de judecată. 16 În situația în care instanța de apel nu a apreciat probele prezentate de acuzare, decizia judecătorească este afectată și nu poate fi considerată legală și întemeiată și urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, pentru examinarea amănunțită a actului de învinuire și a probelor administrate în prezenta cauză penală. În aceeași ordine de idei se mai remarcă că, în caz de admitere a apelului și dispunerea rejudecării cauzei, decizia instanței trebuie să cuprindă analiza probelor pe care s-a bazat instanța pronunțînd hotărîrea, să indice din ce motive ele sunt considerate insuficiente pentru confirmarea concluziilor instanțelor judecătorești, care cerințe ale legii au fost încălcate de către instanța de judecată, precum și măsurile care urmează să le întreprindă la o nouă judecare, iar decizia în partea descriptivă trebuie să corespundă tuturor prevederilor art. 394 Cod de procedură penală. Instanța de apel admițînd apelul procurorului și casînd parțial sentința în latura învinuirii inculpatului Gonța Anatolie în baza art. 2171 alin. (2), 290 alin. (1) Cod penal, a pronunțat o hotărîre nouă prin care l-a achitat pe acesta de sub învinuirea adusă, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de inculpat. Prin urmare, Colegiul stipulează că, contrar prevederilor menționate mai sus instanța de apel a pronunțat o nouă hotărîre, însă soluția sa este lipsită de o motivare întemeiată și nu cuprinde analiza tuturor probelor prezentate de procuror și susținute în învinuirea inculpatului, limitîndu-se succint și formal doar la faptul că „nu este exclus că cartușele și substanța narcotică aparțin altor persoane, deoarece în apartament aveau acces mai multe persoane.” Cu toate că apelul este o continuare a judecării fondului cauzei, instanța de apel a ignorat faptul, că legea prevede posibilitatea de a da o nouă apreciere probelor administrate în fața primei instanțe și se poate proceda la cercetarea suplimentară a probelor, care pot fi apreciate în mod diferit. Apelul are caracterul unei căi de atac de reformare și în cazul în care instanța de apel casează sentința contestată, fiind instanță de control judiciar, procedează la înlăturarea erorilor constatate, adică la reexaminarea acelor dispoziții din hotărîre, care au fost greșit sau nelegal soluționate. În speță, potrivit conținutului deciziei recurate o astfel de reexaminare din partea instanței de apel lipsește, ceea ce echivalează cu nerezolvarea fondului apelului și motivarea insuficientă a soluției sale. În altă ordine de idei, Colegiul lărgit menționează, că instanța de apel casînd parțial sentința deoarece concluzia instanței de fond privind achitarea lui Gonța Anatolie de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 290 alin. (1) și art. 217 alin. (2) Cod penal pe motiv că nu s-a constatat fapta infracțiunilor încriminate este eronată, nu se expune asupra motivării primei instanțe referitor la faptul, că învinuirea formulată în rechizitoriu este lovită de nulitate deoarece cauza a fost 17 instrumentată de ofițerii CNA conduși de procurorul din Procuratura Anticorupție V. Moroșan, iar la materialele dosarului lipsește o ordonanță motivată a Procurorului General de schimbare a competenței și atribuirea ei pentru efectuarea urmăririi penale a infracțiunilor prevăzute de art. art. 217 și 290 Cod penal, ci doar vine cu propria concluzie privind achitarea inculpatului, după care specifică că „prevederile sentinței urmează a fi menținute.” În situația creată se reține o altă concluzie prematură a instanței de apel fără a verifica materialele cauzei și fără a se expune asupra legalității ordonanțelor de conexare a cauzelor penale (f. d. 207, 229, Vol. I), în raport cu prevederile art. 42 alin. (3) pct. 2), art. 2791 alin. (1) Cod de procedură penală. Circumstanțele expuse atestă că instanța de apel a comis erori de drept care nu pot fi corectate de instanța de recurs, recursul fiind întemeiat, astfel decizia atacată urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată. În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să înlăture erorile menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare a soluției adoptate și în strictă conformitate cu prevederile art.414 Cod de procedură penală să verifice legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor administrate în instanța de judecată, inclusiv să se expună asupra tuturor motivelor apelului, iar în dependență de datele obținute să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, care să corespundă și prevederilor art.417-418 Cod de procedură penală. De asemenea, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală care se referă la procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate, ținînd cont de motivele invocate în apel și dispozițiile expuse la pct. 6 a prezentei decizii și ca urmare să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, 18 DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Vitalie Călugăreanu, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 mai 2015, în cauza penală în privința lui Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae și dispune rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia publicată integral la 08 decembrie 2015. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Iurie Diaconu Elena Covalenco Ion Guzun Liliana Catan Iurie Diaconu Elena Covalenco Ion Guzun Liliana Catan Ion Guzun 19