1ra-602/2019 — Art. 217 alin. 2; 290 alin. 1; 46, 324 alin. 3 lit. b, c; 327 alin. 3 CP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18 aprilie 2014, Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae au fost achitați pe învinuirea în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), art. 327 alin. (3) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Prin aceeași sentință, Gonța Anatolie a fost achitat și pe învinuirea în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 217 alin. (2) și art. 290 alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Acțiunile civile înaintate de către părțile vătămate au fost respinse ca fiind nefondate.

În sentință, prima instanță a constatat că, de către organul de urmărire penală Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae au fost învinuiți de faptul că fiind persoane cu funcții de răspundere, având în virtutea acestei funcții permanent drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, în conformitate cu Legea cu privire la prevenirea și combaterea corupției (nr. 90-XVI din 25.04.2008), art. 22 din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public (nr.158-XVl din 04.07.2008), pct. 15 din Codul de etică și deontologie al polițistului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10.05.2006, Ordinului comun nr. 121 din 18.07.2008 privind evidența unică a infracțiunilor - conform cărora funcționarul public este obligat 1 să respecte Constituția RM, legislația în vigoare, să respecte cu strictețe drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și promptitudine în spirit de inițiativă și colegialitate toate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de conduită profesională prevăzută de lege, să respecte regulamentul intern acceptând benevol restricțiile impuse de actele normative nominalizate pentru a nu fi comise acțiuni ce pot conduce la folosirea situației de serviciu și a autorității sale în interesele personale, de grup și în alte interese decât cele de serviciu, contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută și actele normative de profil, și folosindu-se intenționat de situația de serviciu, din interes material, urmărind scopul obținerii mijloacelor financiare ce nu li se cuvin, în calitate de coautori și în comun acord, împreună și prin înțelegere prealabilă între ei, împărțind în prealabil rolurile, s-au organizat în prealabil pentru a comite infracțiunea. Astfel, în perioada 19-XXXXX, abuzând de situația de serviciu, au extorcat și au primit de la XXXXX Alexandr și XXXXX Ion mijloace bănești în valută națională și străină în sumă totală de 144 611,78 lei, pentru a nu întreprinde măsuri ce țin de atribuțiile sale de serviciu, în vederea identificării acestora pe cauza penală pornită în privința lor pe faptul comiterii infracțiunii de tâlhărie, în următoarele circumstanțe: La XXXXX de către Procuratura Ialoveni a fost pornită cauza penală nr. XXXXX în baza art. 188 alin. (4) Cod penal, pe faptul comiterii atacului tâlhăresc la XXXXX, în jurul orei 01:30, de către trei persoane necunoscute asupra lui XXXXX și nepoata acesteia XXXXX, la domiciliul acestora în satul XXXXX, r-nul Ialoveni. În cadrul acțiunilor investigativ-operative efectuate de către colaboratorii CPR Ialoveni, Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae s-a stabilit că infracțiunea dată a fost comisă de către XXXXX Ion, XXXXX Alexandr și XXXXX Dmitri. Pe parcursul lunii XXXXX, comisarul-adjunct pentru lucrul operativ al CPR Ialoveni, Gonța Anatolie, în calitate de coautor, de comun acord, prin înțelegere prealabilă și împreună cu colaboratorii CPR Ialoveni, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, urmărind scopul dobândirii mijloacelor financiare ce nu i se cuvin, pentru neexecutarea atribuțiilor de serviciu, au elaborat un plan criminal bine determinat, repartizând din timp între ei rolurile, constituind un grup criminal, au întreprins acțiuni pentru realizarea intențiilor sale infracționale. La XXXXX, aproximativ la ora 12:00, Gonța Anatolie de comun acord, împreună și prin înțelegere prealabilă cu inspectorul superior al grupei de combatere a traficului de persoane a CPR Ialoveni, Ciobanu Sergiu și inspectorul poliției criminale a CPR Ialoveni, Goțonoagă Nicolae, constituind un grup criminal, s-a deplasat la locul de muncă a lui XXXXX Alexandr, ÎS „XXXXX” SA, amplasat pe str. XXXXX XXXXX, mun. Chișinău, unde acesta activează în calitate de specialist vânzări și a solicitat ca ultimul să-i urmeze la CPR Ialoveni din considerentul că este bănuit de comiterea infracțiunii de tâlhărie și urmează a efectua careva acțiuni de urmărire penală. Ulterior, continuându-și acțiunile sale criminale, Gonța Anatolie, aflându-se în biroul său de serviciu în incinta CPR Ialoveni, în calitate de coautor, de comun acord, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, au extorcat de la XXXXX Alexandr, mijloace bănești în sumă de 5000 euro pentru a nu întreprinde măsuri ce țin de atribuțiile sale de serviciu, în vederea identificării acestuia ca făptuitor pe cauza penală nr. XXXXX pornită pe faptul comiterii infracțiunii de tâlhărie. 2 Concomitent, Gonța Anatolie în calitate de coautor, de comun acord împreună și prin înțelegere prealabilă cu Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, fiind un grup criminal organizat, abuzând de situația de serviciu, urmărind realizarea interesului material, l-au determinat pe XXXXX Alexandr să-l telefoneze pe XXXXX Ion și să-i comunice, că este necesar să achite suma de 5000 Euro în vederea neidentificării ultimului pe cauza penală nr. XXXXX pornită în privința lui pe faptul comiterii infracțiunii de tâlhărie. La XXXXX, în jurul orei 02:00, Gonța Anatolie în calitate de coautor, de comun acord, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, aflându-se pe str. XXXXX 2, mun. Chișinău în automobilul de model „Volkswagen Vento”, a primit mijloacele financiare extorcate anterior de la XXXXX Alexandr și anume: 2100 Euro, 2100 dolari SUA, 42 000 ruble rusești, 8000 lei, care potrivit ratei oficiale de schimb a BNM constituia suma de 72 208,27 lei. Totodată, în momentul transmiterii banilor nominalizați, XXXXX Alexandr a mai transmis și suma de 700 dolari SUA, care aparținea lui XXXXX Ion și era extorcată anterior de la ultimul de către colaboratorii nominalizați, care potrivit ratei oficiale de schimb a BNM constituia suma de 8 208, 27 lei. În continuarea acțiunilor sale ilegale, Gonța Anatolie de comun acord, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, prin intermediul lui XXXXX Alexandr, abuzând de situația de serviciu, din interes material, a extorcat de la XXXXX Ion mijloace bănești în sumă de 5000 Euro, pentru a nu întreprinde măsuri ce țin de atribuțiile sale de serviciu, în vederea identificării ultimului pe cauza penală pornită pe faptul comiterii infracțiunii de tâlhărie. La XXXXX, în jurul orei 18:00, comisarul-adjunct pentru lucrul operativ al CPR Ialoveni, Gonța Anatolie, în calitate de coautor, împreună și prin înțelegere prealabilă cu colaboratorii CPR Ialoveni, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, constituind un grup criminal organizat, aflându-se pe str. XXXXX 2, mun. Chișinău, în automobilul de model „Lada 21150” de culoare cenușie, a primit de la XXXXX Ion suma extorcată anterior în valută națională și străină și anume: 1000 Euro și 48 000 lei, care potrivit ratei oficiale de schimb a BNM constituia suma de 64 194,9 lei. Prima instanță a indicat că de către organul de urmărire penală lui Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae li s-a incriminat faptul că dânșii, fiind persoane cu funcție de răspundere, în calitate de coautori, abuzând de situația de serviciu, fiind grup criminal organizat, de comun acord, împreună și prin înțelegere prealabilă, au extorcat și primit bani ce nu i se cuvin, pentru a nu îndeplini acțiuni ce țin de obligațiunile de serviciu, cât și pentru a îndeplini o acțiune contrar acestor obligații, cu extorcare de bunuri în proporții deosebit de mari, de trei persoane în interesul unui grup criminal organizat, prin ce au comis prin concurs ideal, infracțiunile prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), 327 alin. (3) Cod penal. 2.1. În aceiași sentință, prima instanță a constatat că, lui Gonța Anatolie i s-a mai incriminat și faptul că dânsul locuind în apartamentul nr. 6 din str. XXXXX, mun. Chișinău, a păstrat substanțe narcotice în proporții mari și fără scop de înstrăinare în următoarele circumstanțe: În cadrul efectuării percheziției la XXXXX pe cauza penală nr. XXXXX, în prezența martorilor XXXXX Silvia și XXXXX Veaceslav, de către grupul de lucru constituit din ofițerii CCCEC, XXXXX Andrei, XXXXX Sergiu, XXXXX Andrei și XXXXX 3 Alexandru, în odaia din dreapta de la intrarea în apartamentul situat pe str. XXXXX, ap. 6, mun. Chișinău, care este folosită nemijlocit de către Gonța Anatolie, în dulapul de lângă fereastră a fost depistat și ridicat un pachet din polietilenă în care se afla o masă vegetală de culoare cenușiu-verzuie cu miros specific, care conform raportului de expertiză nr. XXXXX din XXXXX reprezintă marihuană - substanță narcotică neutilizată în scopuri medicale, obținută artizanal din planta de cânepă, care se atribuie la substanțe narcotice, greutatea acesteia în stare uscată fiind de 20,94 gr. Prima instanță a indicat că de către organul de urmărire penală aceste acțiuni ale lui Gonța Anatolie au fost încadrate în baza art. 217 alin. (2) Cod penal - păstrarea de substanțe narcotice în proporții mari și fără scop de înstrăinare. 2.1.1. La fel, în sentință, prima instanță a constatat și faptul că, tot lui Gonța Anatolie, i-a fost incriminat faptul că, locuind în apartamentul nr. 6 din str. XXXXX, mun. Chișinău, a păstrat muniții fără autorizația corespunzătoare în următoarele circumstanțe: În cadrul efectuării percheziției la XXXXX, în cauza penală nr. XXXXX, în prezența martorilor XXXXX Silvia și XXXXX Veaceslav, de către grupul de lucru constituit din ofițerii CCCEC, XXXXX Andrei, XXXXX Sergiu, XXXXX Andrei și XXXXX Alexandru, în odaia din dreapta de la intrarea în apartamentul situat pe adresa str. XXXXX, ap. 6, mun. Chișinău, care a fost folosit nemijlocit de către Gonța Anatolie, în dulapul de lângă fereastră a fost depistată o cutie pentru ceas cu inscripția „Atlantic Swiss made watches since 1888”, în care au fost depistate cinci cartușe de culoare aurie, respectiv cu următoarele inscripții: 1. XXXXX 9 XXXXX 966; 2. F.L. 85;

XXXXX 85;

XXXXX 81;

XXXXX 83. Conform raportului de expertiză nr. 48i din XXXXX, cinci cartușe depistate și ridicate la XXXXX, în timpul percheziției la domiciliul lui Gonța Anatolie situat în mun. Chișinău, str. XXXXX, ap. 6, se referă la categoria munițiilor ce reprezintă cartușe cu calibrul 9.0x19 mm „Parabellum”, fiind destinate pentru efectuarea tragerilor din pistoalele de tip: „Liugher P-08”; „Parabellum”, „Walter P-38”, „Brauning modelul 1935”, pistoale - mitralieră „MP-40”, „Uzi” ș.a. Totodată, conform concluziilor expertului, în starea prezentată la expertiză, cartușele nominalizate sunt utile pentru trageri. Astfel, prima instanță a indicat că de către organul de urmărire penală aceste acțiuni ale lui Gonța Anatolie au fost încadrate în baza art. 290 alin. (1) Cod penal - păstrarea de muniții fără autorizația corespunzătoare. 3. Împotriva sentinței, au declarat apeluri: 3.1. Procurorul, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care: Gonța Anatolie să fie recunoscut vinovat și condamnat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, cu stabilirea a unei pedepse de 7 ani închisoare și amendă în mărime de 3000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani. În baza art. 327 alin. (3) Cod penal în coroborare cu art. 10 alin. (2) Cod penal, ai stabili o pedeapsă de 5 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani. În baza art. 217 alin. (2) Cod penal, ai stabili o pedeapsă de 1 an închisoare. În baza art. 290 alin. (1) Cod penal, ai stabili o pedeapsă de 1 an închisoare. În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total ai 4 stabili pedeapsa definitivă de 14 ani închisoare cu aplicarea pedepsei complementare privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis și includerea în pedeapsa stabilită durata aflării acestuia în stare de arest preventiv și arest la domiciliu pe parcursul urmăririi penale, și cu amendă în mărime de 3000 u. c.; Ciobanu Sergiu să fie recunoscut vinovat și condamnat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, și să-i fie stabilită o pedeapsă de 7 ani închisoare și cu amendă în mărime de 3000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani. În baza art. 327 alin. (3) Cod penal, în coroborare cu art. 10 alin. (2) Cod penal, ai stabili o pedeapsă de 5 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani. În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total ai stabili o pedeapsă definitivă de 12 ani închisoare, cu aplicarea pedepsei complementare privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (5) Cod penal, includerea în pedeapsa stabilită durata aflării acestuia în stare de arest preventiv și arest la domiciliu pe parcursul urmăririi penale, cu amendă în mărime de 3000 u.c.; Goțonoagă Nicolae să fie recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, și să-i fie stabilită o pedeapsă de 7 ani închisoare, cu amendă în mărime de 3000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani. În baza art. 327 alin. (3) Cod penal, în coroborare cu art. 10 alin. (2) Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă de 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani. În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total ai stabili o pedeapsă definitivă de 12 ani închisoare cu aplicarea pedepsei complementare și anume privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (5) Cod penal, și includerea în pedeapsa stabilită durata aflării acestuia în stare de arest preventiv și arest la domiciliu pe parcursul urmăririi penale, cu amendă în mărime de 3000 u. c. În conformitate cu prevederile art. 66 din Codul penal, s-a solicitat retragerea gradelor speciale deținute în calitate de colaborator al Ministerului Afacerilor Interne. Acțiunile civile înaintate de către părțile vătămate să fie admise integral și încasate în mod solidar sumele solicitate, 3.1.1. În motivarea apelului, procurorul a invocat că: - instanța nu a luat în considerare faptul că la conexarea cauzelor penale s-a ținut cont de faptul că infracțiunile incriminate au fost săvârșite de aceleași persoane prin participație complexă și între ele există legătură, iar conexarea cauzelor s-a impus pentru bună înfăptuire a justiției, aflarea adevărului și accelerarea procesului penal; - păstrarea substanțelor narcotice în proporții mari și fără scop de înstrăinare precum și păstrarea munițiilor fără autorizația corespunzătoare incriminată inculpatului Gonța Anatolie, se află în legătură directă cu comiterea actului de corupție și abuzul de serviciu, iar în virtutea prevederilor art. 1 alin. (2), art. 28 alin. (1) Cod de procedură penală, procurorul și organul de urmărire penală avea obligația de a efectua acțiunile necesare în vederea constatării faptei penale și a persoanei vinovate, acțiuni 5 orientate întru protejarea persoanei și societății de faptele ilegale ale persoanelor publice în activitatea lor legată de cercetarea infracțiunilor presupuse sau săvârșite; - obiectul infracțiunii de abuz de serviciu îl constituie relațiile referitoare la buna desfășurare a activității organelor autorităților publice centrale și locale, a organelor de drept și a persoanelor cu funcții de răspundere în scopul îndeplinirii de către aceștia a atribuțiilor lor de serviciu în mod corect, cu respectarea intereselor legale ale persoanelor fizice și juridice; - în vederea pronunțării sentinței nominalizate, instanța de judecată a apreciat drept veridice în exclusivitate depozițiile inculpaților, care au avut un caracter de apărare și implicit de eschivare de la răspunderea penală. În acest context, probele administrate în mod legal nu au primit careva apreciere fiind doar transcrise din rechizitoriu, și printr-o frază au fost interpretate eronat, au fost respinse sau în general au fost lăsate fără apreciere de către instanța de judecată; - probele cercetate și constatate în cadrul cercetării judecătorești confirmă vinovăția inculpaților. 3.2. Partea vătămată XXXXX Alexandru, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Gonța Anatolie să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), art. 327 alin.(3), art. 217 alin. (2), art. 290 alin. (1) Cod penal; Ciobanu Sergiu să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), art. 327 alin. (3) Cod penal și Goțonoagă Nicolae de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), art. 327 alin. (3) Cod penal, cu admiterea integrală a acțiunii civile înaintată de partea vătămată XXXXX Alexandru. 3.2.1. În motivarea apelului partea vătămată a menționat că: - soluția de achitare a inculpaților este neargumentată și necorespunzătoare cumulului de probe administrate și nemijlocit verificate în ședințele de judecată în condițiile art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, iar instanța fără a se pronunța asupra tuturor motivelor invocate de acuzatorul de stat, a adoptat soluția contestată; - au fost lăsate fără justă apreciere declarațiile martorilor Adam Marin, XXXXX Grigore, XXXXX Nina, XXXXX Elena, XXXXX Vasile, XXXXX Iulia, XXXXX Nina, XXXXX Veronica, XXXXX Elena, XXXXX Dmitri, XXXXX Diana, XXXXX Maria, care au făcut declarații sub jurământ asupra celor întâmplate, precum și materialele cauzei. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 mai 2015, a fost respins apelul declarat de partea vătămată ca fiind nefondat, și admis, din alte motive, apelul procurorului, casată parțial sentința, inclusiv din oficiu, pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Gonța Anatolie a fost achitat de sub învinuirea adusă în baza art. 290 alin. (1) și 217 alin. (2) Cod penal, pe motiv că faptele incriminate nu a fost săvârșite de inculpat. În rest, sentința a fost menținută fără modificări. 4.1. Motivând soluția, instanța de apel a constatat că la pronunțarea sentinței prima instanță corect a determinat circumstanțele de fapt și de drept, și just a ajuns la concluzia de achitare a inculpaților de comiterea infracțiunilor imputate acestora. Instanța de apel a menționat că argumentele acuzării precum că declarațiile părților vătămate și a martorilor dovedesc vinovăția inculpaților în cele incriminate sunt declarative, or, nici unul din martorii audiați, care sunt persoane interesate, fiind 6 rudele părților vătămate, nu a asistat personal la transmiterea banilor, unii cunoscând despre acest fapt din spusele părților vătămate XXXXX Alexandru, XXXXX Eugeniu și XXXXX Ion, care erau bănuiți de comiterea unei infracțiune grave, ulterior fiind condamnați printr-o sentință definitivă. Din aceste motive, declarațiile pe care le-au făcut martorii cu trimitere doar la cele auzite, care sunt în legături de rudenie cu părțile vătămate, implică dubii în obiectivitatea lor. Cu referire la argumentele invocate de acuzare, instanța de apel a reținut că fapta inculpaților prezentată în versiunea acuzatorului de stat, nu s-a confirmat prin probe pertinente și veridice, dat fiind faptul că martorii audiați în cauză au expus o versiune proprie referitor la motivul transmiterii banilor cu împrumut părților vătămate și rudelor acestora, unii, indicând din spusele părților vătămate că banii au fost necesari pentru rezolvarea problemei sale. Astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță întemeiat a ajuns la concluzia, că nici una din probele acumulate la urmărirea penală și cercetate în prima instanță și de apel nu au confirmat extorcarea și transmiterea de către părțile vătămate XXXXX Alexandr, XXXXX Eugeniu și XXXXX Ion inculpaților sumele de bani, indicate în învinuire. Totodată, instanța de apel a relatat că prima instanță corect a dispus respingerea, ca fiind nefondată, a acțiunii civile a părților vătămate în circumstanțele pronunțării sentinței de achitare în privința inculpaților. 5. Împotriva deciziei instanței de apel, a declarat recurs ordinar procurorul, prin care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. 5.1. În motivarea recursului, procurorul a menționat că: - decizia instanței de apel este neîntemeiată și pasibilă casării deoarece vina inculpaților în săvârșirea infracțiunii incriminate este dovedită pe deplin prin probele administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanțele de judecată, fiind indicate și ca motive ale apelului procurorului, iar instanța de apel nu le-a apreciat, ori le-a apreciat eronat, fiind respinsă puterea de acuzare fără o motivare plauzibilă sau bazată pe probe ce ar combate învinuirea incriminată inculpatului; - în decizia sa, instanța de apel în general nu s-a expus asupra episodului lui Goțonoagă Nicolae comis la 03-05 XXXXX, în urma căruia a extorcat și primit de la XXXXX Eugeniu bani ce nu i se cuvin în sumă de 2500 lei pentru a nu îndeplini obligațiunile de serviciu și anume a nu se identifica și atrage la răspundere penală pentru comiterea unui presupus furt, iar declarațiile părții vătămate date la urmărirea penală și în prima instanță sunt confirmate și de martorul XXXXX Sergiu; - deși Gonța Anatolie nu și-a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) și 290 alin. (1) Cod penal, aceasta se demonstrează prin probele administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanțele judecătorești de fond și apel, cărora nu li s-a dat o apreciere cuvenită.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 10 noiembrie 2015, a fost admis recursul ordinar declarat de către procuror, casată total decizia instanței de apel din 08 mai 2015, și dispusă rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 6.1. Motivând soluția, instanța de recurs ordinar a indicat că, inculpații săvârșind aceleași acțiuni și fiind învinuiți de comiterea acelorași infracțiuni, conform învinuirii 7 inculpatul Goțonoagă Nicolae este acuzat și de faptul că a extorcat și primit bani de la XXXXX Eugeniu, însă, potrivit părții constatatoare a sentinței, aceasta a omis să descrie episodul dat cu toate că la motivarea hotărârii indică și declarațiile părții vătămate XXXXX Eugeniu. Prin urmare, instanța de apel a menționat că, prima instanță fără a constata învinuirea în una dintre fapte ca fiind comisă de către Goțonoagă Nicolae, această eroare practic a fost menținută odată cu soluția primei instanțe de către instanța de apel, care judecând apelul era obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, inclusiv prin prisma faptului dacă s-au dat răspunsuri la toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală, și dacă cuprinsul sentinței corespunde art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală. Astfel, instanța de recurs ordinar a atestat de că instanța de apel, contrar prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care expres indică că partea descriptivă a deciziei instanței de apel trebuie să cuprindă descrierea faptei constatate de prima instanță și conținutul dispozitivului sentinței, eronat a menținut sentința de achitare, în care nu este descris episodul pe faptul extorcării și primirii banilor de la XXXXX Eugeniu. Deși, instanța de apel a invocat faptul că prima instanță corect s-a condus de prevederile art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală, a omis a se expune asupra erorii comise de prima instanță, cu toate că dacă prima instanță nu s-a pronunțat asupra unor fapte sau persoane incluse în rechizitoriu și susținute de procuror în cadrul judecării cauzei, instanța de apel era obligată de a se pronunța și asupra lor. Prin urmare, s-a notat că eroarea dată nu poate fi corectată în recurs, ceea ce echivalează cu nesoluționarea fondului cauzei și nu oferă posibilitatea instanței de recurs de a trage concluzii privitor la corectitudinea aprecierii probelor de către instanța de apel, or, motivarea soluției adoptate de instanța de apel, contrazice dispozitivului hotărârii. Instanța de recurs ordinar a mai conchis că, instanța de apel prematur a menținut parțial soluția primei instanțe și a adoptat concluzia de achitare în privința inculpaților, făcând trimitere doar la declarațiile acestora și criticând declarațiile martorilor și a părților vătămate, invocând doar că acestea sunt declarative fără a-și motiva poziția în acest sens și totodată, fără a aprecia materialele cauzei, are au fost doar citite și înregistrate în procesul-verbal al ședinței de judecată. Astfel, s-a indicat că în situația în care instanța de apel nu a apreciat probele prezentate de acuzare, decizia judecătorească este afectată și nu poate fi considerată legală și întemeiată și urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, pentru examinarea amănunțită a actului de învinuire și a probelor administrate în prezenta cauză penală. În acest sens, fiind atestat că instanța de apel a mai adoptat o altă concluzie prematură fără a verifica materialele cauzei și fără a se expune asupra legalității ordonanțelor de conexare a cauzelor penale (f. d. 207, 229, vol. I), în raport cu prevederile art. 42 alin. (3) pct. 2), art. 2791 alin. (1) Cod de procedură penală.

Rejudecând cauza, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2017, au fost admise apelurile declarate, casată integral sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: 8 Gonța Anatolie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), art. 46, art. 327 alin. (3), art. 217 alin. (2), 290 alin. (1) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa în baza: - art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, de 8 ani închisoare, cu amendă în mărime de 2000 u.c., cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 5 ani; - art. 46, art. 327 alin. (3) Cod penal, de 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 5 ani; La fel, în baza art. 217 alin. (2), art. 290 alin. (1) Cod penal, s-a dispus eliberarea lui Gonța Anatolie de pedeapsă, din motivul expirării termenului de prescripție prevăzut de art. 60 Cod penal. În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Gonța Anatolie pedeapsa definitivă de 8 ani 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 6 ani, cu amendă în mărime de 2000 u.c., cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Ciobanu Sergiu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), art. 46, 327 alin. (3) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa în baza: - art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, de 8 ani închisoare, cu amendă în mărime de 2000 u.c., cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 5 ani; - art. 46, 327 alin. (3) Cod penal, de 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 5 ani. În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate i s-a stabilit lui Ciobanu Sergiu pedeapsa definitivă de 8 ani 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 6 ani, cu amendă în mărime de 2000 u.c. Goțonoagă Nicolae a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), art. 46, 327 alin. (3) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa în baza: - art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, de 8 ani închisoare, cu amendă în mărime de 2000 u.c., cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 5 ani; - art. 46, 327 alin. (3) Cod penal, de 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 5 ani. În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Goțonoagă Nicolae pedeapsa definitivă de 8 ani 6 luni închisoare, cu amendă în mărime de 2000 u.c., cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 6 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. 7.1. Motivând soluția, instanța de apel, descriind și reținând faptele inculpaților, a menționat că, deși inculpații nu și-au recunoscut vinovăția în comiterea acestor infracțiunii, vinovăția acestora este dovedită prin probele examinate de prima instanță și verificate de instanța de apel, prin citirea acestora și consemnarea în procesul verbal, 9 cum sunt: declarațiile din prima instanță a părților vătămate XXXXX Alexandr, XXXXX Ion, XXXXX Eugeniu, a martorilor XXXXX Dumitru, XXXXX Elena, XXXXX Nina, XXXXX Elena, XXXXX Maria, XXXXX Sergiu, XXXXX Ghenadii, XXXXX Nicolae, Roșca Andrei, XXXXX Andrei, XXXXX Andrei, XXXXX Veronica, Adam Marin, XXXXX Nina, XXXXX Iulia, XXXXX Diana, XXXXX Silvia, XXXXX Alexandru, XXXXX Sergiu, Fiodorovici Viorel, XXXXX Ion, Gonța Ion, Golban Ion, XXXXX Vadim, XXXXX Andrei; cererea depusă de XXXXX Alexandru în adresa procuraturii Anticorupție, din 02 octombrie 2011 (f.d. 3, vol. I); cererea depusă de XXXXX Ion în adresa procuraturii Anticorupție, din 02 ocotmbrie 2011 (f.d. 4, vol. I); procesul-verbal de examinare a obiectului, din 21 octombrie 2011, prin care este consemnat faptul că, obiectul examinării îl constituie materialele cauzei penale nr. XXXXX (f.d. 18-27, vol. I); procesul- verbal de percheziție din XXXXX, autorizată de judecătorul de instrucție prin încheierea din XXXXX (f.d. 40-43, vol. I); procesul-verbal de examinare a obiectelor ridicate din biroul de serviciu și de la domiciliul lui Gonța Anatolie în cadrul perchezițiilor la XXXXX (f.d. 46-47, vol. I); procesul-verbal de efectuare a percheziției la XXXXX în baza ordonanței procurorului din 03 octombrie 2011 și încheierii judecătorului din XXXXX pe cauza penală nr. XXXXX (f.d. 50 – 55, vol. I); încheierile judecătorului de instrucție privind aplicarea, precum și deciziile instanței de apel, prin care s-a dispus aplicarea arestului la domiciliu a lui Gonța Anatolie, care confirmă faptul că, domiciliul lui Gonța Anatolie (f.d. 89-140, vol. I); raportul de expertiză nr. XXXXX din 06 octombrie 2011, conform căruia masa vegetală de culoare cenușiu - verzuie cu miros specific depistată și ridicată la domiciliul lui Gonța Anatolie reprezintă marijuana - substanță narcotică neutilizată în scopuri medicale, obținută artizanal din planta de cânepă, care se atribuie la substanțe narcotice, greutatea acesteia în stare uscată fiind de 20,94 gr (f.d. 192- 204, vol. I); raportul de expertiză nr. 481 din XXXXX, conform căruia cartușele depistate și ridicate la XXXXX, în timpul percheziției la domiciliul lui Gonța Anatolie, se referă la categoria munițiilor - cartușe cu calibrul 9.0x19 mm „Parabellum”, sunt destinate pentru efectuarea tragerilor din pistoalele de tip: Liugher P-08 „Parabellum”, Walter P- 38, Brauning modelul 1935, pistoale - mitralieră MP-40, Uzi ș.a. Totodată, conform concluziilor expertului, în starea prezentată la expertiză, cartușele nominalizate sunt utile pentru trageri (f.d. 213-221, vol. I); scrisoarea Ministerului Afacerilor Interne care confirmă faptul că Gonța Anatolie nu deține în posesie legală arme de foc și nu i-a fost eliberat permis de portarma (f.d. 225, vol. I); procesul-verbal de examinare a cauzei penale nr. XXXXX din 28.11.2011, conform căruia la 06.06.2011 de către SUP CPR Ialoveni, în persoana OUP XXXXX Nicolae, a fost pornită cauza penală nr. XXXXX în baza art. 186 alin. (1) Cod penal. Totodată, în materialele cauzei sunt acte procesual - penale 19 care confirmă faptul că, XXXXX Eugeniu are statut de bănuit și, respectiv de învinuit pe cauză. Ulterior, conform materialelor cauzei, urmărirea penală a fost încetată în legătură cu împăcarea părților (f.d. 1-19, vol. II); procesul-verbal de examinare a obiectelor din 25.10.2011 în care au fost examinate două agende de serviciu care aparțin învinuitului Gonța Anatolie (f.d. 46-47, vol. I); ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict din 25.10.2011, prin care agenda de serviciu care aparține lui Gonța Anatolie a fost recunoscută corp delict, (f.d. 48, vol. I); ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict din 30.11.2011, prin care substanța narcotică marijuana cu masa totală de 20,94 gr, depistată la domiciliul lui Gonța Anatolie a fost recunoscută corp delict (f.d. 208, vol. I); ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict din 10 07.10.2011, prin care cinci cartușe depistate la domiciliul lui Gonța Anatolie au fost recunoscute corp delict (f.d. 230, vol. I); informația prezentată de către CRIS Registru, conform căreia de către CPR Ialoveni au fost accesate bazele de date personale la 13 XXXXX a părților vătămate XXXXX Alexandr, XXXXX Ion și care confirmă faptul că, aceștia au fost identificați, (f.d. 65-71, vol. II); copia adeverinței nr. 651 din 10 octombrie 2011, emisă de primarul com. XXXXX, r-l Ialoveni, prin care este confirmat faptul că, Gonța Anatolie are viza de domiciliu în com. XXXXX, r-l Ialoveni din 03 octombrie 2011 (f.d. 26, vol. II); procesul - verbal din 17 octombrie 2011 de ridicare a obiectelor (f.d. 29, vol. II); procesul - verbal din 18 octombrie 2011 de examinare a obiectelor (f.d. 30- 31, vol. II); raportul de expertiză grafoscopică nr. 538 din 01 decembrie 2011 (f.d. 53- 59, vol. II). La fel, instanța de apel a menționat că în ședința instanței de apel au fost audiați inculpații Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu, Goțonoagă Nicolae, partea vătămată XXXXX Alexandr, martorii XXXXX Dumitru, XXXXX Elena, XXXXX Alexandru. Astfel, instanța de apel a conchis că a fost dovedită în afara dubiilor rezonabile vinovăția inculpaților Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), art. 327 alin. (3) Cod penal, precum și vinovăția inculpatului Gonța Anatolie și în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 217 alin. (2), art. 290 alin. (1) Cod penal. Totodată, instanța de apel a notat că prima instanță a ajuns la concluzia eronată despre necesitatea achitării inculpaților Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae de sub învinuirea adusă în baza art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), 20 art. 327 alin. (3) Cod penal, deoarece s-a demonstrat cu certitudine că în acțiunile inculpaților sunt întrunite toate elementele infracțiunii de corupere pasivă și abuz de serviciu. Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpaților Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae și le califică drept o metodă de apărare aleasă de către inculpați în scop de a se eschiva de la răspunderea penală pentru faptele comise și a indicat că această versiune nu coroborează cu celelalte probe. La fel, instanța de apel a atestat că prima instanță nu a dat o apreciere corectă declarațiilor părților vătămate XXXXX Alexandr, XXXXX Ion, XXXXX Eugeniu, a martorilor XXXXX Dumitru, XXXXX Elena, XXXXX Nina, XXXXX Maria, XXXXX Sergiu, XXXXX Veronica, XXXXX Iulia, XXXXX Diana. De asemenea, instanța de apel a reținut că coparticiparea tuturor inculpaților la comiterea infracțiunilor, întrunirea conceptului de „grup criminal organizat” a fost probată pe deplin, deoarece este dovedit faptul că, Gonța Anatolie (numit prin ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 253 EF din XXXXX și ocupând funcția de comisar adjunct pentru lucrul operativ al CPR Ialoveni), Ciobanu Sergiu (numit prin ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 89 EF din XXXXX și ocupând funcția de inspector superior al grupei combaterea traficului de persoane al CPR Ialoveni), și Goțonoagă Nicolae (numit prin ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 78 EF din XXXXX și ocupând funcția de inspector secția poliție criminală al CPR Ialoveni) fiind persoane cu funcție de răspundere, în calitate de coautori, abuzând de situația de serviciu, de comun acord împreună și prin înțelegere prealabilă, au extorcat și primit bani ce nu li se cuvin, pentru a nu îndeplini acțiuni ce țin de obligațiunile de serviciu, cât și pentru a îndeplini o acțiune contrar acestor obligații, cu extorcare de bunuri în proporții deosebit de mari, de trei persoane, în interesul unui grup criminal organizat. În acest sens, instanța de apel a punctat că, este 11 demonstrată comiterea infracțiunii de către inculpați în cadrul structurii de grup criminal organizat, și că, Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae reprezintă o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite infracțiunile. Instanța de apel a mai menționat că evenimentul din 19-XXXXX, în cazul cu XXXXX Alexandr și XXXXX Ion, nu este unicul în activitatea inculpaților, deoarece suportul probator a demonstrat că, aflându-se în biroul său de serviciu, în incinta IP Ialoveni, Goțonoagă Nicolae a extorcat de la XXXXX Eugeniu bani în sumă de 5000 lei. La 05 XXXXX, aflându-se în incinta IP Ialoveni, continuându-i acțiunile sale criminale, Goțonoagă Nicolae a primit de la XXXXX Eugeniu 2500 lei, bani extorcați anterior sub pretextul neatragerii la răspundere penală pentru furtul telefonului nominalizat. Instanța de apel a concluzionat că Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu, și Goțonoagă Nicolae, fiind persoane cu funcție de răspundere, având competențe de a organiza desfășurarea acțiunilor operative de investigații pentru descoperirea infracțiunilor și identificarea infractorilor au demarat acțiuni concrete în acest sens. Astfel, că, la 18 XXXXX au identificat doi dintre făptuitorii actului de tâlhărie, și acționând prompt, au mers la locul de muncă a lui XXXXX Alexandru, și XXXXX Ion, pe care i-au condus la sediul IP Ialoveni, unde le-au promis neidentificarea lor în condițiile în care vor achita câte 5000 euro fiecare, în cel mai scurt timp. Apoi evenimentele au derulat potrivit planului, iar acești din urmă au mobilizat toate rudele, prietenii au adunat suma extorcată și au transmis-o, inculpaților Gonța Anatolie, Goțonoagă Nicolae, Ciobanu Sergiu. În acest sens, instanța de apel a notat că probatoriul examinat dovedește indubitabil faptul că, inculpații Gonța Anatolie, Goțonoagă Nicolae, Ciobanu Sergiu, exercitând activitatea de lucrători operativi în cadrul IP Ialoveni, au deturnat activitatea legală a organului pe care îl reprezentau, în folosul personal, neglijând totodată și interesele părților vătămate în cadrul dosarului penal de tâlhărie, care sunt o bătrână și nepoata ei minoră, și au tras foloase materiale ilegale în valoare totală de 144 611,78 lei. La acest capitol, instanța de apel a atestat că prin comportamentul manifestat, inculpații Gonța Anatolie, Goțonoagă Nicolae, Ciobanu Sergiu au adus discreditarea iremediabilă a imaginei organelor de drept în fața propriilor cetățeni, pentru a căror securitate și siguranță au depus jurământ, și și-au asumat obligațiuni funcționale. Instanța de apel a conchis că vinovăția lui Gonța Anatolie în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 217 alin. (1), art. 290 alin. (1) Cod penal a fost demonstrată indubitabil, însă din considerentul că infracțiunile date care sunt ușoare și mai puțin grave, iar în speță infracțiunea a fost comisă la data de XXXXX, și au expirat 5 ani de la cea dată, instanța de apel a stabilit în temeiul art. 60 alin. (1) lit. a), b) Cod penal, că procesul penal pe învinuirea de comitere a acestor infracțiuni urmează a fi încetat, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de atragere la răspunderea penală. Cu referire la pedeapsa aplicată în baza art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, art. 46, 327 alin. (3) Cod penal, instanța de apel a menționat că a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, și reieșind din circumstanțele cauzei, personalitatea inculpaților, faptele comise, pedepsele aplicate inculpaților vor duce la atingerea scopului educativ și preventiv. 12 Având în vedre faptul că inculpații Gonța Anatolie, Goțonoagă Nicolae, Ciobanu Sergiu au comis un concurs ideal de infracțiuni, instanța de apel a menționat că la stabilirea pedepsei definitive în privința acestora va proceda potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal. În privința solicitării de a admite integral acțiunea civilă, instanța de apel a relatat că este nefondată, deoarece din materialele cauzei nu a identificat acțiunea civilă scrisă în procesul penal.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpaților, care a solicitat casarea deciziei, cu menținerea sentinței primei instanțe. 8.1. În susținerea recursului declarat, avocatul a menționat că: - faptele inculpaților Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae nu întrunesc elementele infracțiunilor incriminate și nu există faptul infracțiunilor incriminate; - instanța de apel contrar prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, casând sentința de achitare cu pronunțarea deciziei de condamnare nu a descris corect fapta constatată, deoarece instanța de apel s-a limitat la constatarea învinuirii din rechizitoriu fără a fi supusă examinării noua învinuire înaintată la XXXXX inculpaților Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae când cauza penală se afla la examinare în Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău; - din conținutul argumentelor instanței de apel reiese că la baza condamnării lui Goțonoagă Nicolae, pentru fapta de extorcare și primire a mijloacelor bănești în sumă de 2500 lei au fost puse în exclusivitate declarațiile martorului XXXXX Eugeniu, iar la audierea acestuia nu a fost respectat principiul audierii nemijlocite de către instanța de apel, care a decis condamnarea lui Goțonoagă Nicolae; - instanța de apel în cazul condamnării lui Goțonoagă Nicolae, pentru fapta de extorcare și primire a mijloacelor bănești în sumă de 2500 lei, a audiat nemijlocit doar inculpatul care nu și-a recunoscut vina, nefiind cercetate nemijlocit și audiați de către instanța de apel martorii acuzării, după care instanța de apel a decis casarea sentinței de achitare și condamnarea lui Goțonoagă Nicolae, iar prin aceste acțiuni instanța de apel a încălcat prevederile art. 24 și art. 26 din Codul de procedură penală, și a lezat dreptul inculpatului Goțonoagă Nicolae la un proces echitabil, drept garantat de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; - modalitatea de motivare a soluției în privința lui Goțonoagă Nicolae, fără audierea martorilor acuzării XXXXX Ghenadie, XXXXX Nicolae, XXXXX Eugeniu, XXXXX Sergiu, fără a elucida divergențele existente dintre declarațiile inculpatului Goțonoagă Nicolae și XXXXX Eugeniu, instanța de apel a pronunțat o soluție de condamnare care conține o eroare de drept, deoarece o motivare a soluției trebuie să rezulte și dintr-o administrare legală a probelor, în special atunci când se pronunță o nouă hotărâre, după regulile pentru judecarea cauzei penale în prima instanță; - persoanele audiate în cadrul cercetării judecătorești nu au confirmat circumstanțele expuse în actul de învinuire precum că anume Gonța Anatolie ar fi păstrat muniții fără autorizația corespunzătoare și substanțe narcotice în proporții mari, or prin declarațiile acestor martori s-a confirmat doar depistarea acestor obiecte în locuința lui; 13 - în cadrul cauzei penale nr. XXXXX, părțile vătămate XXXXX Alexandr și XXXXX Ion au fost recunoscuți în calitate de învinuiți pe faptul atacului tâlhăresc asupra lui XXXXX și nepoata acesteia XXXXX din 17 spre 18 august 2011, la domiciliul acestora, iar inculpații Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae au efectuat nemijlocit acțiuni operative de investigație care au dus la reținerea și atragerea la răspundere penală a părților vătămate în respectivul proces. Cauza penală nr. XXXXX a fost pornită la XXXXX pe faptul comiterii infracțiunii de corupere pasivă în proporții deosebit de mari de către colaboratorii de poliție ai CPR Ialoveni în baza plângerilor părților vătămate peste 2 săptămâni de la pretinsa transmitere de părțile vătămate către inculpați a mijloacelor bănești și a bunurilor sustrase de către XXXXX Alexandr și XXXXX Ion, iar declaranții erau cointeresați în atragerea la răspundere penală a persoanelor care au depistat comiterea de către aceștia a unei infracțiuni de sustragere; - organul de urmărire penală prin incriminarea inculpaților doar a primirii mijloacelor bănești dar nu și a bunurilor indicate de către părțile vătămate au pus la îndoială declarațiile acestora și nu le-au considerat ca fiind veridice, circumstanțe care pun la îndoială corectitudinea tuturor declarațiilor depuse de către XXXXX Alexandr și XXXXX Ion; - mijloacele bănești constituie obiectul material obligatoriu al infracțiunii de corupere pasivă, iar lipsa acestora face imposibilă confirmarea declarațiilor părților vătămate, ceea ce duce la prezența unor dubii în declarațiile lui XXXXX Alexandr și XXXXX Ion, fapt ce are drept consecință imposibilitatea tragerii lui Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae la răspundere penală; - instanța de apel calificând acțiunile inculpaților Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, în baza art. 46 Cod penal, s-a expus doar formal asupra învinuirii aduse, însă, nu a motivat în ce constau acțiunile inculpaților în cadrul unui presupus grup criminal, nu a constatat existența statorniciei și stabilității, nu a identificat multiple fapte infracționale, anumite planuri de organizare, fapt ce demonstrează lipsa unei motivări suficiente a deciziei instanței de apel, contrar art. 6§1 CEDO și a jurisprudenței CtEDO (Cauza Hiro Balani vs. Spania).

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 06 decembrie 2017, a fost admis recursul ordinar declarat de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpaților Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu, Goțonoagă Nicolae, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2017, și dispusă rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. La fel a fost dispusă eliberarea imediată din penitenciar a inculpaților Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, dacă nu au de executat pedeapsa închisorii sau măsura preventivă arestul în baza altor hotărâri judecătorești. 9.1. Motivând soluția emisă, instanța de recurs ordinar a menționat că, prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 10 noiembrie 2015 (f.d. 41-42, vol. 5), s-a invocat că instanța de apel urmează să se expună: „asupra motivării primei instanțe referitor la faptul, că învinuirea formulată în rechizitoriu este lovită de nulitate, deoarece cauza a fost instrumentată de ofițerii CNA, conduși de procurorul din Procuratura Anticorupție Moroșan V., iar la motivele dosarului lipsește o ordonanță motivată a Procurorului General de schimbare a competenței și atribuirea ei pentru efectuarea urmăririi penale a infracțiunilor prevăzute de art. 217 și 290 Cod penal. În situația creată se reține o altă concluzie prematură a instanței de apel fără a verifica materialele cauzei și fără a se expune asupra 14 legalității ordonanțelor de conexare a cauzelor penale (f.d. 207, 229, vol. I), în raport cu prevederile art. 42 alin. (3) pct. 2), art. 2791 alin. (1) Cod de procedură penală”. Aceste circumstanțe au fost invocate ca erori de drept care nu pot fi corectate de instanța de recurs ordinar, fiind necesară rejudecarea cauzei în instanța de apel. Astfel instanța de recurs ordinar, lecturând textul deciziei instanței de apel din 26 iunie 2017 (f.d. 177-233, vol. 5), a constatat că instanța de apel nu a executat indicațiile instanței de recurs și iarăși nu s-a expus asupra legalității ordonanțelor de conexare a cauzelor penale (f.d. 207, 229, vol. I). De asemenea, instanța de recurs ordinar analizând conținutul deciziei instanței de apel (f.d. 209-226, vol. V), a stabilit că deși instanța de apel a casat integral sentința primei instanțe și în fapta constatată de instanța de apel, s-a reținut comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), 327 alin. (3) Cod penal, de către inculpații Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, precum și comiterea de către inculpatul Gonța Anatolie a infracțiunilor prevăzute de art. 217 alin. (2), 290 alin. (1) Cod penal, instanța de apel în partea descriptivă a deciziei sale nu separă și nu indică concret pe episoadele din învinuire și care probe dovedesc cu certitudine organizarea, constituirea și activarea în cadrul unui grup criminal organizat (art. 46 Cod penal) a inculpaților Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae în scopul săvârșirii acțiunilor de extorcare și primire a banilor de la părțile vătămate, care ar confirma reuniunea stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil. La fel nu sunt indicate concret nici probele care confirmă incontestabil elementele esențiale a laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 324 Cod penal, și anume modalitățile - extorcarea și primirea banilor de către inculpați de la părțile vătămate, cu analiza credibilității și admisibilității probelor administrate în acest sens, fiind reținute ca probe decisive de instanța de apel doar declarațiile părților vătămate, lipsind alte probe ce ar exclude toate dubiile privind veridicitatea acestora. Instanța de apel nu s-a expus asupra faptului că în speță nu au fost depistați banii pretinși ca fiind primiți și extorcați de către inculpați, ce constituie obiectul material al infracțiunii de corupere pasivă, ce ar confirma veridicitatea declarațiilor părților vătămate, or, se menționează că conform practicii judiciare constante, obiectul material al infracțiunii prevăzute de art. 324 Cod penal, îl reprezintă ofertele, banii, titlurile de valoare, alte bunuri sau avantaje patrimoniale, serviciile, privilegiile sau avantajele ce nu i se cuvin persoanei cu funcție de răspundere. Astfel, având în vedere caracterul formal al infracțiunii de corupere pasivă se indică în situația învinuirii persoanei cu funcție de răspundere de comiterea unei asemenea infracțiunii, în cazul nedescoperirii banilor-bunurilor (obiectului material al infracțiunii) pretinși, acceptați, primiți sau extorcați, pentru demonstrarea comiterii infracțiunii incriminate sunt necesare să fie administrate probe incontestabile ce demonstrează cu excluderea oricăror dubii sau presupuneri modalitățile laturii obiective a infracțiunii de corupere pasivă. A notat instanța de recurs ordinar și faptul că instanța de apel nu a delimitat probele ce confirmă vinovăția inculpatului Gonța Anatolie în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 217 alin. (2), 290 alin. (1) Cod penal, de cele care dovedesc comiterea infracțiunilor de corupere pasivă și abuz în serviciu de către acesta. Menționat a fost și faptul că prin rechizitoriu (f.d. 74-76, 77-82, vol. 3) și ordonanțele de punere sub învinuire din XXXXX (f.d. 131- 146, vol. 3), inculpaților 15 Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae le-au fost incriminate comiterea faptelor încadrate de organul de urmărire penală în baza art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), 327 alin. (3) Cod penal. Instanța de apel în decizia sa (f.d. 209-213, vol. 5) a încadrat fapta constatată ca fiind comisă de inculpați pe episoadele de extorcare și primire a banilor, la fel ca organul de urmărire penală în baza art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), 327 alin. (3) Cod penal, ca concurs ideal de infracțiuni (f.d. 217, vol. 5). În acest sens, instanța de recurs ordinar a invocat că coruperea pasivă este o infracțiune care aduce atingere activității de serviciu și, în cazul când persoana publică, persoana publică străină, funcționarul internațional, persoana cu funcție de demnitate publică pretinde, acceptă, primește sau extorcă remunerația ilicită, aceștia în mod abuziv își exercită și atribuțiile de serviciu. Prin urmare, coruperea pasivă reprezintă un caz particular de abuz de serviciu sau abuz de putere. De aceea, între art. 324 Cod penal și art. 327 Cod penal există o concurență dintre o normă specială și una generală, în sensul art. 116 Cod penal. Astfel, instanța de recurs ordinar a evidențiat că la calificare în astfel de situații se reține doar art. 324 Cod penal, nu însă un concurs de infracțiuni. În această ordine de idei, a fost marcat că instanța de apel pripit a adoptat soluția sa în partea calificării acțiunilor inculpaților Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae pe episoadele de extorcare și primire a banilor în baza art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), 327 alin. (3) Cod penal, ca concurs ideal dintre aceste infracțiuni, fără a ține cont de faptul că în speță există o concurență dintre o normă specială și una generală, ce indică despre o examinare superficială a cauzei. La baza condamnării inculpatului Gonța Anatolie în baza art. 290 alin. (1), 217 alin. (2) Cod penal, instanța de apel a pus declarațiile martorilor polițiști – XXXXX Alexandru, XXXXX Andrei, XXXXX Andrei și XXXXX Sergiu, descrise în decizie (f.d. 225-226, vol. 5), dar nu a analizat declarațiile lor, sub aspect că ele contravin procesului- verbal de percheziție din 04.10.11 (f.d. 53-54, vol. 1), fiind indicat diferit de către martori locul, odaia, unde au fost găsite substanțele narcotice și munițiile, ce iarăși indică la o examinare superficială a cauzei, fără o analiză profundă a probelor. Prin sentință (f.d. 104, vol. IV), Goțonoagă Nicolae a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), 327 alin. (3) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Instanța de apel a casat integral sentința și a pronunțat o nouă hotărâre de condamnare a inculpatului Goțonoagă Nicolae în baza art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), 327 alin. (3) Cod penal, acesta fiind recunoscut vinovat inclusiv pe episodul incriminat în rechizitoriu și ordonanța de punere sub învinuire din XXXXX privind extorcarea de către Goțonoagă Nicolae a banilor în sumă de 5000 lei de la XXXXX Eugeniu, și primirea de la ultimul a sumei de 2500 lei La acest capitol, instanța de recurs a reținut că din conținutul deciziei instanței de apel (f.d. 199 - 200, vol. V), a rezultat că aceasta și-a întemeiat decizia de condamnare a inculpatului Goțonoagă Nicolae pentru comiterea episodului incriminat în rechizitoriu și ordonanța de punere sub învinuire, privind extorcarea de către Goțonoagă Nicolae a banilor în sumă de 5000 lei de la XXXXX Eugeniu și primirea de la ultimul a sumei de 2500 lei, numai pe declarațiile inculpatului care nu recunoaște vinovăția, precum și pe declarațiile părții vătămate XXXXX Eugeniu și a martorilor acuzării XXXXX Ghenadie, XXXXX Nicolae, XXXXX Sergiu din prima instanță, fără ca aceștia să fie audiați din nou 16 în ședința de judecată a instanței de apel, conform prevederilor art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală. Partea vătămată și acești martori ai acuzării nu au fost audiați din nou în ședința instanței de apel, după cum era obligată să procedeze instanța de apel, din moment ce judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare pe episodul extorcării de către Goțonoagă Nicolae a banilor în sumă de 5000 lei de la XXXXX Eugeniu și primirii de la ultimul a sumei de 2500 lei, astfel, instanța de recurs ordinar a conchis că instanța de apel nu era în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare fără audierea din nou a părții vătămate și a martorilor acuzării a căror declarații constituie mărturii de acuzare pe acest episod. Marcat a fost și faptul că instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare, bazându-se exclusiv pe dosarul din prima instanță, care conține depozițiile martorilor și declarațiile inculpatului, în temeiul cărora fusese achitat în prima instanță, în asemenea situație, instanța de apel urmează să procedeze la o nouă audiere atât a inculpatului, cât și a anumitor martori ai acuzării solicitați de părți (hotărârile CtEDO în cauzele Popovici împotriva Moldovei din 27 noiembrie 2007, §72; Dănila împotriva României din 8 martie 2007, §62-63; Mischie împotriva României din 16 septembrie 2014, § 33, 35). Instanța de recurs a evidențiat și că instanța de apel la stabilirea pedepsei complementare în temeiul art. 84 Cod penal, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 6 ani, nu a ținut cont pe deplin de prevederile art. 10 alin. (2), 84 alin. (2) Cod penal. Fapta incriminată inculpaților prin rechizitoriu (f.d. 80-82, vol. 3), constatată în decizia instanței de apel ca fiind comisă de aceștia (f.d. 209-213, vol. 5), rezultă că fapta a fost comisă în perioada anului 2011. Prevederile art. 65 alin. (2) Cod penal, în vigoare la momentul comiterii faptei, stipulau că: „Privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate poate fi stabilită de instanța de judecată pe un termen de la 1 la 5 ani”.

Rejudecând cauza, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2018, a fost dispusă: Respingerea ca fiind nefondat, a apelului declarat de partea vătămată XXXXX Alexandru. Admiterea apelului declarat de procurorul în Procuratura Anticorupție, Moroșan Vasile, casată sentința în partea achitării inculpatului Gonța Anatolie de sub învinuirile în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 217 alin. (2) și 290 alin. (1) Cod penal și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru primă instanță, în partea respectivă, prin care a fost încetat procesul penal în baza art. 217 alin. (2) și 290 alin. (1) Cod penal, privindu-l pe Gonța Anatolie, în temeiul că a intervenit prescripția tragerii la răspundere penală. În rest, sentința a fost menținută. 10.1. Motivând soluția, instanța de apel a menționat că, la demersul procurorului, judecarea apelurilor a avut loc conform procedurii prevăzute la articolul 415 alin. (21) Cod de procedură penală, fiind audiați inculpații, partea vătămată XXXXX A, martorii XXXXX A., XXXXX S. și XXXXX Gh., a fost dată citire declarațiilor depuse în primă instanță de părțile vătămate XXXXX E. și XXXXX I., au fost cercetate suplimentar probele administrate în primă instanță, au fost verificate declarațiile și probele materiale 17 examinate în ședința primei instanțe, ținându-se cont și de prevederile art. 436 Cod de procedură penală. Instanța de apel în ședință a audiat poziția inculpatului Gonța Anatolie, care a pledat nevinovat pe toate cele trei episoade de învinuire și a susținut integral declarațiile prezentate în ședința de judecată în primă instanță, declarațiile acestuia din sentință fiind reiterate în decizia instanței de apel. De asemenea, instanța de apel în ședință a audiat poziția inculpatului Ciobanu Sergiu, care a pledat nevinovat și a susținut integral declarațiile prezentate în ședința de judecată în primă instanță, declarațiile acestuia din sentință au fost reiterate în decizia instanței de apel, fiind procedat la fel și în privința inculpatului Goțonoagă Nicolae Partea vătămată XXXXX Alexandru, în ședința instanței de apel nu a susținut propriul apel, declarând că a declarat apel la insistența procurorului, totodată, a susținut declarațiile prezentate în ședința de judecată în primă instanță, care au fost reiterate în decizia instanței de apel. În decizie instanța de apel a notat că în ședința de judecată în apel, martorii XXXXX Gh., XXXXX A., XXXXX S., care au susținut declarațiile prezentate în ședința de judecată în prima instanță reiterarea cărora a fost efectuată de către instanța de apel. În conformitate cu prevederile art. 369 alin. (1) și 371 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, s-au citire declarațiilor părților vătămate XXXXX I. și XXXXX E., date în ședința de judecată în primă instanță, întrucât instanța de apel, având ca temei informația prezentată de procuror din sistemul de căutare „ACCESWEB”, din care rezulta, că respectivele părți vătămate se află peste hotarele Republicii Moldova, astfel, locul aflării lor fiind necunoscut, a constatat imposibilitatea absolută de a audia părțile vătămate în ședința de judecată în apel, motiv pentru care a dat citire declarațiilor acestora. În consecință, prin prisma jurisprudenței CtEDO, instanța de apel a conchis că declarațiile părților vătămate XXXXX I. și XXXXX E., citite în ședința de judecată în apel, sunt probe admisibile, reiterând în decizia sa declarațiile reținute în sentință. Instanța de apel a menționat că a cercetat și verificate în ședință declarațiile și probele materiale examinate în prima instanță, precum și cele prezentate instanței de apel, și anume: - procesul - verbal de examinare a cauzei penale nr. XXXXX, conform căruia de către SUP CPR Ialoveni este pornită și efectuată urmărirea penală pe faptul comiterii infracțiunii de tâlhărie iar în cadrul cauzei penale respective, în calitate de învinuiți sunt recunoscuți XXXXX Alexandru și XXXXX Ion; - procesul - verbal de examinare a obiectelor ridicate din biroul de serviciu și de la domiciliul cet. Gonța A. în cadrul perchezițiilor la XXXXX, conform căruia în agenda de serviciu a cet. Gonța A., sunt prezente mai multe înscrieri de serviciu, inclusiv inscripții cu informația despre obiectele sustrase în cadrul tâlhăriei pe cauza penală nr. XXXXX, datele de contact, alias-urile făptuitorilor XXXXX Alexandru și XXXXX Ion, numerele de telefoane, locurile de studii, trai, muncă; inscripțiile fiind efectuate conform calendarului agendei între 18 august 2011 – 02 XXXXX; - procesul-verbal de efectuare a percheziție la XXXXX în baza ordonanței procurorului din 03 octombrie 11 și încheierii judecătorului de instrucție din 23 noiembrie 2017 pe cauza penală nr. XXXXX, conform căruia de către grupul de lucru constituit din ofițerii CCCEC la domiciliul cet. Gonța A. amplasat în mun. Chișinău, 18 strada XXXXX 76, apartamentul nr. 6, în prezența martorilor XXXXX S. și XXXXX V., în odaia din dreapta de la intrarea în apartament în dulapul de lângă fereastră a fost depistat un pachet din polietilena cu o masă vegetală de culoare cenușiu - verzuie cu miros specific, precum și cinci cartușe de culoare aurie cu următoarele inscripții: 1. XXXXX 9 XXXXX 966; 2. XXXXX 85; 3. XXXXX 85; 4. G.F.F. 81; 5. G.F.F.83., acestea fiind ridicate și sigilate; - încheierile judecătorului de instrucție precum și deciziile Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău prin care s-a dispus aplicarea măsurii preventive arestul la domiciliu a lui Gonța A., care confirmă faptul că, domiciliul acestuia este amplasat în municipiul Chișinău, strada XXXXX nr. 76, apartamentul nr. 6; - raportul de expertiză nr. XXXXX din 06 octombrie 2011, conform căruia masă vegetală de culoare cenușiu - verzuie cu miros specific depistată și ridicată la domiciliul lui Gonța A. reprezintă marijuana - substanță narcotică neutilizată în scopuri medicale, obținută artizanal din planta de cânepă, care se atribuie la substanțe narcotice, greutatea acesteia în stare uscată fiind de 20,94 gr.; - raportul de expertiză nr. 481 din 13 octombrie 2011, conform căruia cartușele depistate și ridicate la Gonța Anatolie, în timpul percheziției la domiciliul lui Gonța A. situat în municipiul Chișinău, strada XXXXX nr. 76, apartamentul nr. 6, se referă la categoria munițiilor - cartușe cu calibrul 9.0x19 mm „Parabellum”, sunt destinate pentru efectuarea tragerilor din pistoalele de tip: Liugher P-08 „Parabellum”, Walter P- 38, Brauning modelul 1935”, pistoale - mitralieră MP-40, Uzi ș.a. Totodată, conform concluziilor expertului, în starea prezentată la expertiză, cartușele nominalizate sunt utile pentru trageri; - scrisoarea Ministerului Afacerilor Interne care confirmă faptul că Gonța A. nu deține în posesie legală arme de foc și nu i-a fost eliberat permis de portarmă; - procesul - verbal de examinare a cauzei penale nr. XXXXX din 28 noiembrie 2011, conform căruia la 06 iunie 2011 de către SUP CPR Ialoveni, a fost pornită cauza penală nr. XXXXX în baza articolului 186 alin. (1) Cod penal; - actele procesual - penale din care rezultă că, XXXXX N. are statut de bănuit și, respectiv de învinuit în cauză penală ulterior, conform materialelor, urmărirea penală fiind încetată în legătură cu împăcarea părților; - procesul-verbal de examinare a obiectelor din 25 octombrie 2011 din care rezultă că, au fost examinate două agende de serviciu care aparțin învinuitului Gonța A.; - ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict din 25 octombrie 2011 prin care agenda de serviciu care aparține lui Gonța A. a fost recunoscută corp delict; - ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict din 30 noiembrie 2011 prin care substanța narcotică marijuana cu masa totală de 20,94 gr. depistată la domiciliul cet. Gonța A. a fost recunoscută corp delict; - ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict din 07 octombrie 2011 prin care cinci cartușe depistate la domiciliul lui Gonța A. au fost recunoscute corp delict; - informația prezentată de către „CRIS Registru” din care rezultă că, de către CPR Ialoveni au fost accesate bazele de date personale a părților vătămate XXXXX Alexandru și XXXXX Ion care confirmă faptul că, aceștia au fost identificați. 19 Cu privire la motivele invocate în apelul procurorului, ce vizează achitarea inculpatului Gonța Anatolie de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 217 alin. (2) și 290 alin. (1) Cod penal, instanța de apel l-ea apreciat ca fiind fondate. Verificând legalitatea și temeinicia sentinței sub acest aspect, pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și probelor cercetate, prezentate instanței de apel, precum și probelor administrate de prima instanță, cercetate suplimentar în ședința de judecată în apel, audiind inculpații, partea vătămată XXXXX Alexandru, martorii XXXXX A., XXXXX S. și XXXXX Gh., cercetând suplimentar probele administrate în primă instanță, instanța de apel a constatat că: „Gonța Anatolie, locuind în apartamentul nr. 6 din strada XXXXX nr. 76, municipiul Chișinău, a păstrat substanțe narcotice în proporții mari și rară scop de înstrăinare în următoarele circumstanțe: În cadrul efectuării percheziției la XXXXX pe cauza penală nr. XXXXX, în prezența martorilor XXXXX Silvia și XXXXX Veaceslav, de către grupul de lucru constituit din ofițerii CCCEC: XXXXX Andrei, Soroceau Sergiu, XXXXX Andrei și XXXXX Alexandru, în odaia din dreapta de la intrarea în apartamentul situat pe adresa mun. Chișinău, strada XXXXX nr. 76, apartamentul nr. 6 care este folosită nemijlocit de către Gonța A., în dulapul de lângă fereastră, a fost depistat și ridicat un pachet din polietilenă în care se afla o masă vegetală de culoare cenușiu -- verzuie cu miros specific, care conform raportului de expertiză nr. XXXXX din 06 octombrie 2011 reprezintă marijuana - substanță narcotică neutilizată în scopuri medicale, obținută artizanal din planta de cânepă, care se atribuie la substanțe narcotice, greutatea acesteia în stare uscată fiind de 20.94 gr. Tot el, locuind în apartamentul nr. 6 situat în municipiul Chișinău, strada XXXXX nr. 76, a păstrat muniții fără autorizația corespunzătoare în următoarele circumstanțe: În cadrul efectuării percheziției la XXXXX, în cadrul cauzei penale nr. XXXXX, în prezența martorilor XXXXX Silvia și XXXXX Veaceslav, de către grupul de lucru constituit din ofițerii CCCEC: XXXXX Andrei, XXXXX Sergiu, XXXXX Andrei și XXXXX Alexandru, în odaia din dreapta de la intrarea în apartamentul situat pe adresa mun. Chișinău, str. XXXXX 76, ap. 6 care este folosită nemijlocit de către Gonța Anatolie, în dulapul de lângă fereastră a fost depistată o cutie pentru ceas cu inscripția „Atlantic Swiss made watches since 1888”, în care au fost depistate cinci cartușe de culoare aurie, respectiv cu următoarele inscripții: 1. XXXXX 9 XXXXX 966: 2 XXXXX 85; 3. XXXXX 85; 4. XXXXX 81; 5. G.F.F. 83. Conform raportului de expertiză nr. 481 din 13 octombrie 2011, cinci cartușe depistate și ridicate la XXXXX, în timpul percheziției la domiciliul cet. Gonța Anatolie situat mun. Chișinău, str. XXXXX 76, ap. 6, se referă la categoria munițiilor - cartușe cu calibrul 9.0x19 mm „Parabellum”, sunt destinate pentru efectuarea tragerilor din pistoalele de tip: Liugher P-08 „Parabellum”, Walter P-38, Brauning modelul 1935”, pistoale - mitralieră MP-40, Uzi ș.a. Totodată, conform concluziilor expertului, în starea prezentată la expertiză, cartușele nominalizate sunt utile pentru trageri. Potrivit informației prezentate de către DGPOP a DP a MAI, cet. Gonța Anatolie, nu deține în posesie legală arme de foc și nu i-a fost eliberat permis de portarmă”. În conformitate cu art. 414 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de apel a menționat că a dat o nouă apreciere probelor administrate (pe episodul de învinuire a inculpatului Gonța A. în baza articolelor 217 alin. (2) și 290 alin. (1) Cod penal), relevate și analizate la pct. 19-25 din decizia sa. Astfel, apreciind probele administrate în cauză, 20 instanța de apel a considerat ca fiind dovedită vinovăția inculpatului Gonța A. în săvârșirea faptelor criminale constatate. Analizând declarațiile inculpatului Gonța A. în raport cu probele administrate în cauză: declarațiile martorilor XXXXX S. și XXXXX A., procesul - verbal de examinare a cauzei penale nr. XXXXX; procesul - verbal de examinare a obiectelor ridicate din biroul de serviciu și de la domiciliul cet. Gonța A. în cadrul perchezițiilor la XXXXX; procesul - verbal de efectuare a percheziție la XXXXX; încheierile judecătorului de instrucție precum și deciziile Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău prin care s-a dispus aplicarea măsurii preventive arestul la domiciliu a lui Gonța A.; raportul de expertiză nr. XXXXX din 06 octombrie 2011; raportul de expertiză nr. 481 din 13 octombrie 2011; scrisoarea Ministerului Afacerilor Interne care confirmă faptul că Gonța A. nu deține în posesie legală arme de foc și nu i-a fost eliberat permis de portarmă; procesul - verbal de examinare a cauzei penale nr. XXXXX din 28 noiembrie 2011; ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict din 30 noiembrie 2011 prin care substanța narcotică marijuana cu masa totală de 20,94 gr. depistată la domiciliul cet. Gonța A.; ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict din 07 octombrie 2011 prin care cinci cartușe depistate la domiciliul lui Gonța A. au fost recunoscute corp delict; informația prezentată de către „CRIS Registru”, se dovedește cu certitudine vinovăția inculpatului Gonța A. în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de articolele 217 alin. (2) și 290 alin. (1) Cod penal. Instanța de apel a conchis că prin procesul verbal de efectuare a percheziție din XXXXX pe cauza penală nr. XXXXX, a fost constatat cu certitudine că grupul de lucru constituit din ofițerii CCCEC au efectuat percheziția domiciliului inculpatului Gonța A. amplasat în municipiul Chișinău, strada XXXXX nr. 76, apartamentul nr. 6, în prezența martorilor XXXXX S. și XXXXX V. și, în odaia din dreapta de la intrarea în apartament în dulapul de lângă fereastră, a fost depistat un pachet din polietilena cu o masă vegetală de culoare cenușiu - verzuie cu miros specific, precum și cinci cartușe de culoare aurie cu următoarele inscripții: 1. XXXXX 9 XXXXX 966; 2. XXXXX 85; 3. XXXXX 85; 4. G.F.F. 81; 5. G.F.F.83., acestea fiind ridicate și sigilate. Potrivit raportului de expertiză nr. XXXXX din 06 octombrie 2011, masă vegetală de culoare cenușiu - verzuie cu miros specific depistată și ridicată la domiciliul lui Gonța A. reprezintă marijuana - substanță narcotică neutilizată în scopuri medicale, obținută artizanal din planta de cânepă, care se atribuie la substanțe narcotice, greutatea acesteia în stare uscată fiind de 20,94 gr.; totodată, conform raportul de expertiză nr. 481 din 13 octombrie 2011, conform căruia cartușele depistate și ridicate la XXXXX, în timpul percheziției la domiciliul lui Gonța A. situat în municipiul Chișinău, strada XXXXX nr. 76, apartamentul nr. 6, se referă la categoria munițiilor - cartușe care, în starea prezentată la expertiză, sunt utile pentru trageri. Nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Gonța A. în învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 217 alin. (2) și 290 alin. (1) Cod penal, în opinia instanței de apel nu echivalează cu achitarea acestuia, devreme ce probele prezentate în sprijinul învinuirii, cercetate și, după caz, verificate în ședința instanței de apel, dovedesc cu certitudine săvârșirea infracțiunilor incriminate. Prin determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptelor prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componențelor de infracțiuni prevăzute de legea penală, faptele constatate de instanța de apel au fost calificate în 21 baza: art. 217 alin. (2) Cod penal-păstrarea substanțelor narcotice în proporții mari, fără scop de înstrăinare și art. 290 alin. (1) Cod penal - păstrarea munițiilor fără autorizația corespunzătoare. Soluționând chestiunea cu privire la răspunderea penală a inculpatului Gonța Anatolie în baza art. 217 alin. (2) și 290 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a constatat intervenirea prescripției tragerii la răspunderea penală, deoarece din momentul consumării infracțiunilor comise de inculpatul Gonța A., prevăzute la art. 217 alin. (2) și 290 alin. (1) Cod penal, până la ziua judecării cauzei în apel au expirat mai mult de 5 ani, adică a expirat termenul de prescripție a răspunderii penale, fixat prin art. 53 lit. g) și 60 alin. (1), lit. lit. a), b) și alin. (2) Cod penal, potrivit cărora, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii ușoare și mai puțin grave au expirat 2 ani și, respectiv 5 ani; prescripția curge din ziua săvârșirii infracțiunii și până la data rămânerii definitive a hotărârii instanței de judecată. Cu privire la motivele invocate de procuror și de partea vătămată XXXXXA., ce vizează achitarea inculpaților de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunilor prevăzute articolele 46, 324 alin. (3), lit. b) și c), 327 alin. (3) Cod penal, instanța de apel le-a apreciat ca fiind nefondate, întrucât urmărirea penală și judecata în fond s-a desfășurat cu respectarea procedurii prevăzute de lege și, respectiv, nu se constată încălcări care atrag nulitatea actelor procedurale efectuate iar starea de fapt și de drept constatată de prima instanță concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate, relevate în cuprinsul sentinței. Instanța de apel a concluzionat că probele prezentate în ședința de judecată și puse la baza sentinței de achitare a inculpaților pe episodul respectiv, au fost obținute legal, sunt admisibile și sunt apreciate conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, astfel fiind pertinente, concludente, utile și veridice, care au fost relevate la punctele 15 – 25 din decizia instanței de apel. La fel, instanța de apel a menționat că fiecare probă a fost apreciată din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, astfel concluziile instanței cu privire la achitarea inculpaților pe episodul de învinuire în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de articolele 46, 324 alin. (3), lit. b) și c), 327 alin. (3) Cod penal, au fost formate în urma cercetării și examinării probelor prezentate de părți, în cumul, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Instanța a pus la baza sentinței probele menționate la cercetarea cărora au avut acces toate părțile în egală măsură, fiind asigurate cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor. Astfel, instanța de apel a statuat că, declarațiile părților vătămate XXXXX A., XXXXX E., martorilor Adam M., XXXXX N., XXXXX E., XXXXX I., XXXXX N., XXXXX V., XXXXX E., XXXXX M., XXXXX D., XXXXX D., Roșca A., XXXXX A., XXXXX A., XXXXX A., XXXXX S., XXXXX V., XXXXX A., XXXXX S., XXXXX Gh., XXXXX N., precum și alte probe puse la baza sentinței de achitare pe articolele 46, 324 alin. (3) lit. b), c) și 327 alin. (3) Cod penal, au fost apreciate corect, dat fiind că nu se dovedește vinovăția inculpaților în săvârșirea faptelor încriminate prin rechizitoriu, în partea respectivă. Inculpații pe tot parcursul procesului penal au respins învinuirea în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de articolele 46, 324 alin. (3), lit. b) și c), 327 alin. (3) Cod penal, motivând că n-au săvârșit faptele imputate iar sentința atacată, în partea respectivă, cuprinde descrierea circumstanțelor cauzei constatate de instanța de 22 judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpaților, cu indicarea motivelor pentru care se resping probele aduse în sprijinul acuzării. Astfel, în opinia instanței de apel, probatoriul administrat nu dovedește că inculpații au organizat, constituit și au activat în cadrul unui grup criminal organizat (art. 46 Cod penal), cu scopul săvârșirii acțiunilor de extorcare și primire a banilor de la părțile vătămate, care ar confirma reuniunea stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil. Partea acuzării n-a prezentat probe certe care confirmă incontestabil elementele esențiale a laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 324 Cod penal: extorcarea și primirea banilor de către inculpați de la părțile vătămate, cu analiza credibilității și admisibilității probelor administrate în acest sens, fiind reținute ca probe decisive de organul de urmărire penală doar declarațiile părților vătămate, lipsind alte probe ce ar exclude toate dubiile privind veridicitatea acestora. În cauză n-au fost depistați banii pretinși ca fiind primiți și extorcați de către inculpați, ce constituie obiectul material al infracțiunii de corupere pasivă, or obiectul material al infracțiunii prevăzute de articolul 324 Cod penal, îl reprezintă ofertele, banii, titlurile de valoare, alte bunuri sau avantaje patrimoniale, serviciile, privilegiile sau avantajele ce nu i se cuvin persoanei cu funcție de răspundere. În consecință instanța de apel a determinat că probele administrate în cauză pe episoadele de învinuire a inculpaților Gonța A., Ciobanu S. și Goțonoagă N. în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de articolele 46, 324 alin. (3) lit. b), c), 327 alin. (3) Cod penal, se exprimă sub forma unor situații de fapt prin care se subînțelege o altă împrejurare, care la rândul său, nu dovedește direct vinovăția inculpaților și nici nu se coroborează cu alte probe din care ar rezulta participarea acestora la săvârșirea faptelor imputate, astfel învinuirea inculpaților este întemeiată pe presupuneri, iar probarea învinuirii provoacă dubii cu privire la vinovăția acestora în săvârșirea faptelor imputate. Părțile vătămate pe parcursul procesului penal au făcut declarații, ce nu conțin circumstanțe de constatare asupra inculpaților privind săvârșirea faptelor prevăzute de articolele 46, 324 alin. (3) lit. b), c), 327 alin. (3) Cod penal. În atare situație, instanța de apel a stabilit că valoarea probantă a declarațiilor părților vătămate nu este prestabilită și nu există temei pentru o preferință probantă, deoarece simplele afirmații precum că inculpații sunt implicați în acte de corupție și abuz de putere, nu sunt suficiente pentru a înlătura apărările inculpaților. În acest sens, în jurisprudență s-a decis în mod constant, că o probă care este izolată și care nu se coroborează cu ansamblul probelor administrate în cauza penală, nu obține valoare probantă suficientă pentru a justifica soluția de condamnare. Considerentele primei instanțe prin prisma concluziilor instanței de recurs ordinar expuse în decizia din 06 decembrie 2017, cu privire la faptul că între art. 324 Cod penal și art. 327 Cod penal există o concurență dintre o normă specială și una generală, în sensul art. 116 Cod penal, astfel, la calificare în astfel de situații se reține doar art. 324 Cod penal, nu însă un concurs de infracțiuni, instanța de apel le-a apreciat ca fiind relevante, motivate și argumentate din punct de vedere al temeiniciei și legalității, care au dus la soluția de achitare a inculpaților. În atare situație, instanța de apel și-a expus solidaritatea cu concluziile privind aprecierea probelor, efectuată de prima instanță pe învinuirile respective, dat fiind că 23 sunt motivate temeinic și legal, sub aspectul, că vinovăția inculpaților Gonța A., Ciobanu S. și Goțonoagă N. în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de articolele 46, 324 alin. (3) lit. b), c), 327 alin. (3) Cod penal nu a fost dovedită în cadrul procesului penal, astfel în speță nu s-a constatat existența faptei infracțiunilor respective. Criticile cu privire la aprecierea probelor, efectuată de prima instanță pe episodul de învinuire a inculpaților Gonța A., Ciobanu S. și Goțonoagă N. în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de articolele 46, 324 alin. (3) lit. b), c), 327 alin. (3) Cod penal, au fost apreciate de instanța de apel ca o opinie subiectivă a procurorului și părții vătămate XXXXX Alexandru, care nu este argumentată prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală. Urmare a considerentelor relevate raportate la prevederile din art. 8 alin. (3) și 389 alin. (1) - (3) Cod de procedură penală, instanța de apel a stabilit cu certitudine că prin ansamblul de probe cercetate în ședința de judecată nu se confirmă vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor imputate prin actul de învinuire, astfel, potrivit prevederilor art. 390 alin. (1), pct. 1) Cod de procedură penală, se impune achitarea inculpaților de sub învinuirile în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), 327 alin. (3) Cod penal din motiv că nu sa constatat existența faptei infracțiunii – soluție dată de primă instanță, care în opinia instanței de apel este legală, întemeiată și motivată. Instanța de apel a apreciat că prima instanță în partea respectivă, a acordat deplină eficiență prevederilor art. 8 alin. (3), 101, 384 alin. (3) și (4), art. 390 alin. (1), pct.1), 394 alin. (3) și 396 Cod de procedură penală, precum și a ținut seama de recomandările oferite prin Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 5 din 19.06.2006 „ Privind sentința judecătorească”, care, în punctul 6 prevede: „ Vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se consideră dovedită numai în cazul când instanța de judecată, călăuzindu-se de principiul prezumției nevinovăției, cercetând nemijlocit toate probele prezentate, iar îndoielile, care nu pot fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea inculpatului și în limita unei proceduri legale, a dat răspunsuri la toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală”. În afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelanți, examinând aspectele de fapt și de drept ale cauzei, conform cerințelor din art. 409 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de apel a apreciat că nu există alte temeiuri de a interveni în sentință.

Decizia motivată a instanței de apel, pronunțată la 28 decembrie 2018, a fost atacată cu recursuri ordinare de către: - avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Gonța Anatolie, la 24 ianuarie 2019, prin care, invocând în calitate de temeiuri pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel în partea condamnării inculpatului Gonța Anatolie în baza art. 217 alin. (2) și art. 290 alin. (1) Cod penal, cu menținerea dispozițiilor sentinței în această partea din motiv că apelul procurorului a fost greșit admis; - procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sîli Radu, la 23 ianuarie 2019, prin care, invocând în calitate de temei de drept pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel în partea menținerii achitării inculpaților Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae de sub învinuirea în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) 24 lit. b), c) și art. 327 alin. (3) Cod penal, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte, de către un alt complet de judecată. 11.1. Avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Gonța Anatolie, în susținerea recursului a menționat că: - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța apel a admis grave erori de fapt și de drept, care a afectat soluția instanței; - fapta inculpatului Gonța Anatolie nu întrunește elementele infracțiunilor prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal și art. 290 alin. (1) Cod penal, fapta nu a fost săvârșită de inculpatul Gonța Anatolie; - instanța de apel nu a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 26, 27, 99- 101 Cod procedură penală, nu a cercetat sub toate aspectele probele prezentate de acuzare, nu le-a verificat minuțios, prin prisma pertinenței, concludentei, iar în ansamblul, din punct de vedere al coroborării lor, nu a apreciat fiecare probă separat și nu s-a expus în mod convingător de ce resping argumentele apărării și se admit cele ale acuzării; - din procesul verbal al ședinței instanței de apel rezultă că a fost audiat inculpatul Gonța Anatolie, martorii și cercetate materialele dosarului penal, din cuprinsul deciziei instanței de apel, se observă că instanța nu a apreciat, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității probele cercetate în raport cu circumstanțele stabilite în cauză, fiind încălcate prevederile art. 101 Cod de procedură penală iar simpla descriere a probelor fără aprecierea cuvenită a acestora duce la adoptarea unei hotărâri nemotivate; - fiind audiat în cadrul ședinței instanței de fond martorul XXXXX Viorel a declarat că din anul 2011 îi este cunoscut apartamentul Nr. 6 din str. XXXXX 76 din mun. Chișinău deoarece acolo locuia prietenul său pe nume Gonța Ion. XXXXX V. A locuit periodic în acel apartament, cu permisiunea lui Gonța Ion. În apartamentul dat, uneori mai venea și Gonța Anatolie, cu care sunt consăteni. Vizual îl cunoaște pe Ciobanu Sergiu, pe care l-a văzut împreună cu Gonța Anatolie. Niciodată nu a observat la Gonța Anatolie muniții, cartușe sau substanțe narcotice; - fiind audiat în cadrul ședinței de judecată martorul XXXXX Ion Gheorghe a declarat că îi cunoaște pe toți 3 inculpați ca fiind Gonța Anatolie cu care sunt consăteni, Ciobanu S., Goțonoagă N. Ca fiind colegi de serviciu a lui Gonța Anatolie. în apartamentul 6 din str. XXXXX 76, mun. Chișinău a locuit în perioada anilor 2010-2011. În apartament locuiau mai mulți prieteni, fiind toți din același sat. În acea perioadă, XXXXX Ion lucra în calitate de taximetrist și rămânea în acel apartament de 3-4 ori pe săptămână. În apartamentul dat locuia Gonța Ion, fratele lui Gonța Anatolie. Niciodată nu a văzut în acel apartament muniții sau substanțe narcotice și nici la Gonța Anatolie nu a văzut. În apartament locuia cu permisiunea lui Gonța Ion; - fiind audiat în cadrul ședinței instanței de fond martorul Gonța Ion a declarat că este fratele lui Gonța Anatolie iar apartamentul nr. 6 din str. XXXXX, mun. Chișinău, în perioada anilor 2009-2010 a fost închiriat de prietena sa pe nume Cristina Cernomaz. A locuit personal în acel apartament până la XXXXX. Deseori la el veneau prieteni, studenți, cu care organizau petreceri. În apartamentul dat avea acces și Gonța Anatolie, el venea de 1-2 ori pe săptămână, făcea baie, uneori participa la petreceri. În acea perioadă, din spusele lui Gonța Anatolie, cunoaște că el mergea ori la serviciu, ori locuia la prietena lui. Persoana care a dat în chirie apartamentul, i-a rugat să aibă grijă 25 de lucrurile ei personale ce rămân în apartament. Din lucrurile personale ale chiriașilor în apartament erau doar hainele de schimb; - fiind audiat în cadrul ședinței de judecată martorul XXXXX Silvia Vasile a declarat instanței de fond că dintre inculpați îl cunoaște vizual doar pe Gonța Anatolie. într-o zi, până la ora mesei, în toamna anului 2011 a fost invitată de un bărbat să intre în ap. 6, unde se efectua percheziția. A observat un pachețel jos, cutie de la ceas. în odaie erau prezenți 3-4 persoane. A văzut un dulap deschis iar jos era un pachet cu substanță verde, mărunțită iar după percheziție a semnat procesul verbal, nu poate spune dacă la percheziție Gonța Anatolie a avut sau nu careva obiecții. A mai declarat că Gonța Anatolie nu era proprietarul ap. 6, acolo erau mai mulți găzdași; - în ceia ce privește constatarea de către instanța de apel a comiterii de către inculpatul Gonța Anatolie a păstrării de muniții fără autorizația corespunzătoare, infracțiune prevăzută de art. 290 alin. (1) Cod penal și păstrării de substanțe narcotice în proporții mari, infracțiune prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal se reține că ambele infracțiuni se comit doar prin intenție directă când persoana își dă seama că păstrează obiectele in XXXXX se fără autorizațiilor corespunzătoare. Probele cercetate de instanța de fond și apel nu au confirmat învinuirea înaintată lui Gonța Anatolie pentru infracțiunile prevăzute de art. 217 alin. (2) și art. 290 alin. (1) Cod penal, ci din contra declarațiile martorilor acuzării și apărării, se coroborează pe deplin cu depozițiile inculpatului și demonstrează incontestabil nevinovăția acestuia în comiterea infracțiunilor date; - martorii XXXXX Andrei, XXXXX Andrei, XXXXX Alexandru, XXXXX Sergiu au confirmat doar depistarea substanței narcotice și celor cinci cartușe în apartamentul nr. 6 din str. XXXXX 76, mun. Chișinău, însă prin probele date nu se probează păstrarea acestora anume de către inculpatul Gonța Anatolie. Totodată prin declarațiile martorilor XXXXX Silvia, XXXXX Viorel, XXXXX Ion și Gonța Ion sa constatat că inculpatul Gonța Anatolie nu avea domiciliu stabil în apartamentul nr. 6 din str. XXXXX 76, mun. Chișinău, spațiul dat locativ a fost închiriat de o altă persoană. Gonța Anatolie venea în apartament de 2-4 ori pe săptămână iar acolo domiciliau și alte persoane care organizau petreceri; - persoanele audiate în cadrul cercetării judecătorești nu au confirmat circumstanțele expuse în actul de învinuire și constatate de către instanța de apel precum că Gonța Anatolie ar fi păstrat muniții fără autorizația corespunzătoare și substanțe narcotice în proporții mari; - poziția procesuală a părții apărării, în cazul dat este de a casa decizia instanței de apel, în partea condamnării lui Gonța Anatolie pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal și art. 290 alin. (1) Cod penal, cu menținerea sentinței adoptate de prima instanță în această parte, fără dispunerea rejudecării cauzei iar faptul dat corespunde și jurisprudenței Curții Europene, deoarece încălcările legislației procesual penale comise de către autoritățile de stat la examinarea cauzei date, nu pot fi imputate acuzatului și nu ar trebui să-l plaseze pe acesta într-o situație defavorabilă în propriul recurs; - instanța de apel în mod eronat a admis apelul procurorului, nu a cercetat și analizat sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv probele administrate. În acest sens, consideră că starea de fapt reținută și de drept stabilită de prima instanță în partea achitării lui Gonța Anatolie pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) 26 Cod penal și art. 290 alin. (1) Cod penal concordă cu circumstanțele și probele administrate-relevate și analizate în sentința de achitare; 11.2. Procurorul în susținerea recursului a menționat că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - explicațiilor date de către Plenul Curții Supreme de Justiție a RM la pct. 14 al Hotărârii nr.22 din 12.12.2005 „Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”, modificată prin Hotărârea Plenului Curții Supreme nr.4 din 30.03.2009, în sensul cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și in ce împrejurări s-a comis; în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant; dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele corect au fost apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. În cauza dată, instanța de apel nu a îndeplinit aceste stricte prevederi ale legii, precum și explicațiile date de către Plenul Curții Supreme de Justiție ia pct. 14 al Hotărârii nr. 22 din 12 decembrie 2005 „Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”, iar ne pronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului, astfel decizia urmează a fi casată cu rejudecarea cauzei în apel cum cere art. 435 Cod de procedură penală, întrucât asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată în instanța de recurs; - după cum reiese din decizia instanței de apel aceste prevederi legale nu au fost totalmente respectate și nu au fost supuse verificării probele prezentate în sprijinul acuzării, făcând trimitere unilateral la argumentele invocate de către apărător în discursul său care au fost puse la baza sentinței de achitare; - în speță instanțele de judecată au dat apreciere numai la unele probe care în opinia lor dovedesc nevinovăția, în așa mod, instanțele au încălcat și cerințele art. 394 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, conform cărora instanța de judecată la pronunțarea sentinței de achitare are obligația de a indica motivele pentru care sunt respinse probele aduse în sprijinul acuzării; - instanța de apel urma să aprecieze critic declarațiile inculpaților Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoaga Nicolae și calificate drept o metodă de apărare aleasă de către inculpați în scop de a se eschiva de la răspunderea penală pentru faptele comise și această versiune nu coroborează cu celelalte probe; - instanțele, la emiterea unei sentințe de achitare în privința inculpaților în baza art. 46, 324 alin. (3) lit. b). c), 327 alin.(3) Cod penal, nu a dat o apreciere corectă declarațiilor părții vătămate XXXXX Alexandru; - coparticiparea tuturor inculpaților la comiterea infracțiunilor, întrunirea conceptului de „grup criminal organizat” a fost probată pe deplin, deoarece este dovedit faptul că inculpații fiind persoane cu funcție de răspundere, în calitate de coautori, abuzând de situația de serviciu, de comun acord împreună și prin înțelegere prealabilă, au extorcat și primit bani ce nu i se cuvin, pentru a nu îndeplini acțiuni ce țin de obligațiunile de serviciu, cât și pentru a îndeplini o acțiune contrar acestor obligații, 27 cu extorcare de bunuri în proporții deosebit de mari de trei persoane în interesul unui grup criminal organizat; - probatorul examinat dovedește indubitabil faptul că, inculpații Anatolie Gonța, Nicolae Goțonoagă, Sergiu Ciobanu, exercitând activitatea de lucrători operativ în cadrul IP Ialoveni, au deturnat activitatea legală a organului pe care îl reprezentau, în folosul personal, neglijând totodată și interesele părților vătămate în cadrul dosarului penal de tâlhărie, care sunt o bătrânică neajutorată și nepoțica ei minoră și au tras foloase materiale ilegale în valoare totală de 144 611,78 lei; - în rest, recursul procurorului corespunde identic după formă și conținut deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2017, pe alocuri regăsindu-se fraze din numele ,,Colegiului penal”, iar la capitolul motivării recursului, procurorul a indicat că „hotărârea instanței de apel privind menținerea sentinței de achitare a lui Muntean Artur urmează a fi casată.”, persoană ce nu figurează în calitate de inculpat în respectiva cauză.

Judecând recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise, cu casarea totală a deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei de aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, din considerentele ce urmează. Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. În particular avându-se în vedere recursul ordinar, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanța ierarhic inferioară la etapa precedentă de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator. Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, când eroarea admisă nu poate fi corectată la această etapă a procedurilor. Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze total, atunci când se constată admiterea erorilor de drept, de natură să afecteze echitatea desfășurării procesului și care au avut drept consecință adoptarea unei hotărâri contradictorii și nemotivate. Totodată, Colegiul evidențiază și prevederile art. 414 Cod de procedură penală, în care se stipulează asupra căror chestiuni de fapt și de drept urmează să se expună instanța, la etapa judecării cauzei în procedura de apel. În particular, la chestiunile de fapt se atribuie următoarele aspecte: dacă fapta reținută a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal au fost corect aplicate. 28 În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În acest context este relevant de specificat că, la judecarea apelului, în conformitate cu art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală, instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă, printre altele, temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Așadar, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, urma să expună în hotărârea adoptată situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze concluzii temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăția inculpaților pe toate capetele de acuzare și să se expună la principalele motive invocate în apelul procurorului. În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate exhaustiv de legislator. Reieșind din sumarul recursurilor declarate, se constată că procurorul își întemeiază recursul în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocând următoarele cazuri de casare: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția instanței de apel de menținere a sentinței de achitare a inculpaților. Potrivit recursului declarat de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Gonța Anatolie, își întemeiază criticile, la fel, prin prisma cazurilor de casare prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, invocând subsidiar și temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 8) al aceleiași norme și anume că nu au fost întrunite elementele infracțiunilor prevăzute de art. 217 alin. (2), art. 290 alin. (1) Cod penal, incriminate inculpatului Gonța Anatolie. Verificând criticile expuse în recursurile declarate, în raport cu lucrările cauzei, Colegiul penal lărgit constată, că acestea sunt parțial întemeiate, deoarece instanța de apel nu a judecat cauza sub toate aspectele și nu a dat răspunsuri complete la toate motivele esențiale invocate de procuror în apelul declarat. Raportând decizia instanței de apel, la rigorile prevăzute de art. 414 Cod de procedură penală, se atestă că instanța de apel nu a ținut cont pe deplin de aceste cerințe și a comis următoarele erori de drept. Colegiul penal lărgit apreciază că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul procurorului, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Astfel, în speță se stabilește că instanța de apel și prima instanță au acordat apreciere parțială cumulului de probe administrat în speță, dintre care asupra celor 29 analizate instanțele au concluzionat nevinovăția inculpaților, prin ce nu au respectat totalmente cerințele art. 394 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, conform cărora instanța de judecată la pronunțarea sentinței de achitare are obligația de a indica motivele pentru care sunt respinse probele aduse în sprijinul acuzării. În pofida faptului că partea vătămată XXXXX Alexandru nu și-a susținut propriul apel, instanța urma prin prisma apelului procurorului să valorifice și aprecieze corespunzător declarațiile părții vătămate XXXXX Alexandru depuse pe tot parcursul procesului, precum și a părții vătămate XXXXX Ion. Din materialele cauzei a fost stabilit cu certitudine că inculpații Gonța Anatolie, Goțonoagă Nicolae, Ciobanu Sergiu, au exercitat activitatea de lucrători în cadrul IP Ialoveni, și aveau implicare directă la cercetarea cazului de tâlhărie prin care au fost sustrase bunuri materiale în valoare de 56000 lei. De asemenea în speță nu au fost constatate alte circumstanțe prin care s-ar confirma o careva legătură între inculpații Gonța Anatolie, Goțonoagă Nicolae, Ciobanu Sergiu și părțile vătămate XXXXX Alexandru și XXXXX Ion, decât comiterea atacului tâlhăresc, comiterea căruia a fost recunoscută de către XXXXX Alexandru și XXXXX Ion, deși materialele cauzei conțin astfel de circumstanțe. La fel în speță nu a fost stabilită nici o apreciere corespunzătoare a instanțelor de fond asupra declarațiilor martorilor cu privire la colectare a mijloacelor financiare pentru a fi transmise lui XXXXX Alexandru, or, respectivele declarații conțin expuneri concrete cu privire la acțiunile întreprinse, sumele colectate de către mama lui XXXXX Alexandru, și rudele acestuia, iar instanțele de fond nu au expus nici o apreciere asupra eventualelor divergențe sau lipsei acestora, și coroborării cu mijloacele materiale de probă. Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că prin aceste omisiuni care contravin rigorilor prevăzute de art. 419 alin. (8) Cod de procedură penală, ce stipulează că decizia instanței de apel trebuie să cuprindă motivele adoptării soluției date, instanța de apel nu și-a motivat soluția suficient de clar, or se atestă utilizarea formulărilor generale, fără a fi elucidate toate circumstanțele esențiale ale cauzei și a oferi aprecierea concretă a fiecărei probe în parte conform art. art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală. Astfel, Colegiul penal lărgit apreciază că instanța de apel, prematur a menținut parțial soluția primei instanțe de achitare în privința inculpaților, făcând trimitere doar la declarațiile acestora și criticând declarațiile martorilor și a părților vătămate, invocând doar că acestea sunt declarative, fără a-și motiva poziția în acest sens și totodată, fără a aprecia concret și complet materialele cauzei, care au fost doar citite și înregistrate în procesul-verbal al ședinței de judecată. Apelul constituind o continuare a judecării fondului cauzei, legea (art. 414 alin. (2) Cod de procedură penală) prevede posibilitatea ca instanța să dea o nouă apreciere probelor administrate în fața primei instanțe. Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Însă, cu referire la caz, în opinia Colegiului penal lărgit instanța de apel nu a respectat în deplină măsură aceste prevederi legale. 30 În acest context, Colegiul menționând prevederile art. 100 alin. (4) și art. 101 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, și invocând doctrina juridică națională, remarcă faptul că verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor strânse, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de prezentul cod, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor. Aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depusă de către organele de urmărire, instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere trebuie să se bazeze pe prevederile legale. Una din regulile esențiale ale aprecierii probelor - nici o probă nu are o valoare dinainte stabilită. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența și utilitatea acestora. De menționat că proba trebuie apreciată și după veridicitatea acesteia. Veridicitatea probelor poate fi caracterizată ca o corespundere a datei de fapt examinată de către instanță cu realitatea pe care o probează această dată. Toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punctul de vedere al coroborării lor. În asemenea împrejurări, Colegiul penal lărgit statuează că, decizia instanței de apel în cauza dată, este afectată în partea motivării soluției adoptate și prezintă deficiențe majore, ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesuale-penale la pronunțarea hotărârii judecătorești. Cu referire la argumentele recursului părții apărării, în raport cu lucrările cauzei, Colegiul penal lărgit constată, că acestea sunt parțial întemeiate, deoarece instanța de apel nu a judecat cauza sub toate aspectele și nu a dat răspunsuri complete la toate chestiunile esențiale pentru justa soluționare a cauzei inclusiv și în partea condamnării lui Gonța Anatolie pentru infracțiunile prevăzute de art. 217 alin. (2) și art. 290 alin. (1) Cod penal. Colegiul penal lărgit a constatat că, la baza condamnării inculpatului Gonța Anatolie în baza art. 290 alin. (1), 217 alin. (2) Cod penal, instanța de apel a pus declarațiile martorilor polițiști – XXXXX Alexandru și XXXXX Sergiu, descrise în decizie dar nu a analizat declarațiile lor, sub aspect că ele contravin procesului-verbal de percheziție din 04.10.11 (f.d. 53-54, vol. I), fiind indicat diferit de către martori locul, odaia, unde au fost găsite substanțele narcotice și munițiile, chestiune care indică 31 asupra unei examinări superficiale a cauzei, fără o analiză profundă a probelor, or, martorii respectivi au confirmat doar depistarea substanței narcotice și celor cinci cartușe în apartamentul nr. 6 din str. XXXXX 76, mun. Chișinău, însă instanța de apel nu a expus aprecierea acestora în raport cu declarațiile martorilor XXXXX Silvia, XXXXX Viorel, XXXXX Ion și Gonța Ion ce au expus că inculpatul Gonța Anatolie nu avea domiciliu stabil în apartamentul nr. 6 din str. XXXXX 76, mun. Chișinău, spațiul dat locativ a fost închiriat de o altă persoană, Gonța Anatolie venea în apartament de 2- 4 ori pe săptămână iar acolo domiciliau și alte persoane care organizau petreceri. Constatarea de către instanța de apel a comiterii de către inculpatul Gonța Anatolie a păstrării de muniții fără autorizația corespunzătoare, infracțiune prevăzută de art. 290 alin. (1) Cod penal și păstrării de substanțe narcotice în proporții mari, infracțiune prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal, urmează a fi evidențiat faptul că ambele infracțiuni se comit prin intenție directă când persoana își dă seama că păstrează obiectele inXXXXXse, însă instanța de apel nu a expus nici o motivare cu privire la constatarea întrunirii tuturor elementelor componențelor infracțiunilor incriminate, inclusiv și prin prisma faptului că în apartamentul nr. 6 din str. XXXXX 76, mun. Chișinău locuiai și alte persoane, fiind închiriate la diferite perioade de timp de diferite persoane. Colegiul penal lărgit ține să menționeze că instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare, bazându-se exclusiv pe dosarul din prima instanță, care conține depozițiile martorilor și declarațiile inculpatului, în temeiul cărora fusese achitat în prima instanță, în asemenea situație, instanța de apel urmează să procedeze la o nouă audiere atât a inculpatului, cât și a anumitor martori ai acuzării solicitați de părți (hotărârile CtEDO în cauzele Popovici împotriva Moldovei din 27 noiembrie 2007, §72, Dănila împotriva României din 8 martie 2007, §62-63, Mischie împotriva României din 16 septembrie 2014, § 33, 35). În consecință, în temeiul celor expuse supra, Colegiul penal lărgit constată că recursurile ordinare declarate urmează a fi admise, or, s-a confirmat incidența temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, cu casarea totală a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2018, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererile de apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursurile declarate, nominalizate și în prezenta decizie, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, calificării faptelor, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță, în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa elementelor infracțiunilor imputate, și anume cu privire la învinuirea în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c) și 327 alin. (3) Cod penal să aprecieze existența concurenței dintre o normă specială și una generală, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, în baza probelor cercetate în 32 ședința de judecată a instanței de apel cu respectarea strictă a cerințelor art. 414, 415 alin. (21) Cod de procedură penală, ținând cont de motivele casării deciziei atacate și de motivarea deciziei anterioare a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție 06 decembrie 2017, expusă la pct. 14-14.7. în respectiva cauză, precum și de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Se admit recursurile ordinare declarate de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Gonța Anatolie și de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sîli Radu, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2018, în cauza penală în privința lui Goțonoagă Nicolae Nicolae, Ciobanu Sergiu Vasile, Gonța Anatolie Ilie și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia, nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 27 decembrie 2019. Președinte Boico Victor Judecători Ghervas Maria Mardari Dumitru Craiu Nicolae Moldovan Svetoslav 33