1ra-602/2019 — art. 217 alin. 2; 290 alin. 1; 46, 324 alin. 3 lit. b, c; 327 alin. 3 CP

1ra-602/2019 — art. 217 alin. 2; 290 alin. 1; 46, 324 alin. 3 lit. b, c; 327 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-602/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

28 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Boico Victor,

Judecători – Ghervas Maria, Mardari Dumitru, Craiu Nicolae, Moldovan Svetoslav,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile ordinare

declarate de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Gonța Anatolie și de

către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sîli Radu, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2018, în cauza

penală în privința lui

Gonța Anatolie XXXXX, născut la 21 XXXXX,

Ciobanu Sergiu Vasile, născut la XXXXX.

Goțonoagă Nicolae Nicolae, născut la XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 03.01.2012 – 18.04.2014

instanța de apel: 30.05.2014 – 08.05.2015

instanța de recurs ordinar: 20.07.2015 – 10.11.2015

instanța de apel: 14.12.2015 – 20.06.2017

instanța de recurs ordinar: 25.08.2017 – 06.12.2017

instanța de apel: 24.01.2018 – 13.11.2018

instanța de recurs ordinar: 04.02.2019 – 28.11.2019

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură penală, legal

executată.

A C O N S T A T A T :

Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae au fost achitați pe învinuirea în

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), art. 327 alin. (3) Cod

penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Prin aceeași sentință, Gonța Anatolie a fost achitat și pe învinuirea în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 217 alin. (2) și art. 290 alin. (1) Cod penal, din motiv că

nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Acțiunile civile înaintate de către părțile vătămate au fost respinse ca fiind

nefondate.

Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae au fost învinuiți de faptul că fiind

persoane cu funcții de răspundere, având în virtutea acestei funcții permanent drepturi

și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, în conformitate cu Legea

cu privire la prevenirea și combaterea corupției (nr. 90-XVI din 25.04.2008), art. 22 din

Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public (nr.158-XVl din

04.07.2008), pct. 15 din Codul de etică și deontologie al polițistului aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10.05.2006, Ordinului comun nr. 121 din 18.07.2008

privind evidența unică a infracțiunilor - conform cărora funcționarul public este obligat

1

să respecte Constituția RM, legislația în vigoare, să respecte cu strictețe drepturile și

libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și

promptitudine în spirit de inițiativă și colegialitate toate atribuțiile de serviciu, să

respecte normele de conduită profesională prevăzută de lege, să respecte regulamentul

intern acceptând benevol restricțiile impuse de actele normative nominalizate pentru a

nu fi comise acțiuni ce pot conduce la folosirea situației de serviciu și a autorității sale în

interesele personale, de grup și în alte interese decât cele de serviciu, contrar obligațiilor

și interdicțiilor impuse de funcția deținută și actele normative de profil, și folosindu-se

intenționat de situația de serviciu, din interes material, urmărind scopul obținerii

mijloacelor financiare ce nu li se cuvin, în calitate de coautori și în comun acord,

împreună și prin înțelegere prealabilă între ei, împărțind în prealabil rolurile, s-au

organizat în prealabil pentru a comite infracțiunea.

Astfel, în perioada 19-XXXXX, abuzând de situația de serviciu, au extorcat și au

primit de la XXXXX Alexandr și XXXXX Ion mijloace bănești în valută națională și

străină în sumă totală de 144 611,78 lei, pentru a nu întreprinde măsuri ce țin de

atribuțiile sale de serviciu, în vederea identificării acestora pe cauza penală pornită în

privința lor pe faptul comiterii infracțiunii de tâlhărie, în următoarele circumstanțe:

La XXXXX de către Procuratura Ialoveni a fost pornită cauza penală nr. XXXXX

în baza art. 188 alin. (4) Cod penal, pe faptul comiterii atacului tâlhăresc la XXXXX, în

jurul orei 01:30, de către trei persoane necunoscute asupra lui XXXXX și nepoata

acesteia XXXXX, la domiciliul acestora în satul XXXXX, r-nul Ialoveni. În cadrul

acțiunilor investigativ-operative efectuate de către colaboratorii CPR Ialoveni, Gonța

Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae s-a stabilit că infracțiunea dată a fost

comisă de către XXXXX Ion, XXXXX Alexandr și XXXXX Dmitri.

Pe parcursul lunii XXXXX, comisarul-adjunct pentru lucrul operativ al CPR

Ialoveni, Gonța Anatolie, în calitate de coautor, de comun acord, prin înțelegere

prealabilă și împreună cu colaboratorii CPR Ialoveni, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă

Nicolae, urmărind scopul dobândirii mijloacelor financiare ce nu i se cuvin, pentru

neexecutarea atribuțiilor de serviciu, au elaborat un plan criminal bine determinat,

repartizând din timp între ei rolurile, constituind un grup criminal, au întreprins acțiuni

pentru realizarea intențiilor sale infracționale.

La XXXXX, aproximativ la ora 12:00, Gonța Anatolie de comun acord, împreună

și prin înțelegere prealabilă cu inspectorul superior al grupei de combatere a traficului

de persoane a CPR Ialoveni, Ciobanu Sergiu și inspectorul poliției criminale a CPR

Ialoveni, Goțonoagă Nicolae, constituind un grup criminal, s-a deplasat la locul de

muncă a lui XXXXX Alexandr, ÎS „XXXXX” SA, amplasat pe str. XXXXX XXXXX, mun.

Chișinău, unde acesta activează în calitate de specialist vânzări și a solicitat ca ultimul

să-i urmeze la CPR Ialoveni din considerentul că este bănuit de comiterea infracțiunii

de tâlhărie și urmează a efectua careva acțiuni de urmărire penală. Ulterior,

continuându-și acțiunile sale criminale, Gonța Anatolie, aflându-se în biroul său de

serviciu în incinta CPR Ialoveni, în calitate de coautor, de comun acord, împreună și

prin înțelegere prealabilă cu Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, au extorcat de la

XXXXX Alexandr, mijloace bănești în sumă de 5000 euro pentru a nu întreprinde

măsuri ce țin de atribuțiile sale de serviciu, în vederea identificării acestuia ca făptuitor

pe cauza penală nr. XXXXX pornită pe faptul comiterii infracțiunii de tâlhărie.

2

Concomitent, Gonța Anatolie în calitate de coautor, de comun acord împreună și

prin înțelegere prealabilă cu Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, fiind un grup

criminal organizat, abuzând de situația de serviciu, urmărind realizarea interesului

material, l-au determinat pe XXXXX Alexandr să-l telefoneze pe XXXXX Ion și să-i

comunice, că este necesar să achite suma de 5000 Euro în vederea neidentificării

ultimului pe cauza penală nr. XXXXX pornită în privința lui pe faptul comiterii

infracțiunii de tâlhărie.

La XXXXX, în jurul orei 02:00, Gonța Anatolie în calitate de coautor, de comun

acord, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae,

aflându-se pe str. XXXXX 2, mun. Chișinău în automobilul de model „Volkswagen

Vento”, a primit mijloacele financiare extorcate anterior de la XXXXX Alexandr și

anume: 2100 Euro, 2100 dolari SUA, 42 000 ruble rusești, 8000 lei, care potrivit ratei

oficiale de schimb a BNM constituia suma de 72 208,27 lei.

Totodată, în momentul transmiterii banilor nominalizați, XXXXX Alexandr a mai

transmis și suma de 700 dolari SUA, care aparținea lui XXXXX Ion și era extorcată

anterior de la ultimul de către colaboratorii nominalizați, care potrivit ratei oficiale de

schimb a BNM constituia suma de 8 208, 27 lei.

În continuarea acțiunilor sale ilegale, Gonța Anatolie de comun acord, împreună

și prin înțelegere prealabilă cu Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, prin intermediul

lui XXXXX Alexandr, abuzând de situația de serviciu, din interes material, a extorcat de

la XXXXX Ion mijloace bănești în sumă de 5000 Euro, pentru a nu întreprinde măsuri ce

țin de atribuțiile sale de serviciu, în vederea identificării ultimului pe cauza penală

pornită pe faptul comiterii infracțiunii de tâlhărie.

La XXXXX, în jurul orei 18:00, comisarul-adjunct pentru lucrul operativ al CPR

Ialoveni, Gonța Anatolie, în calitate de coautor, împreună și prin înțelegere prealabilă

cu colaboratorii CPR Ialoveni, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, constituind un

grup criminal organizat, aflându-se pe str. XXXXX 2, mun. Chișinău, în automobilul de

model „Lada 21150” de culoare cenușie, a primit de la XXXXX Ion suma extorcată

anterior în valută națională și străină și anume: 1000 Euro și 48 000 lei, care potrivit ratei

oficiale de schimb a BNM constituia suma de 64 194,9 lei.

Prima instanță a indicat că de către organul de urmărire penală lui Gonța

Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae li s-a incriminat faptul că dânșii, fiind

persoane cu funcție de răspundere, în calitate de coautori, abuzând de situația de

serviciu, fiind grup criminal organizat, de comun acord, împreună și prin înțelegere

prealabilă, au extorcat și primit bani ce nu i se cuvin, pentru a nu îndeplini acțiuni ce țin

de obligațiunile de serviciu, cât și pentru a îndeplini o acțiune contrar acestor obligații,

cu extorcare de bunuri în proporții deosebit de mari, de trei persoane în interesul unui

grup criminal organizat, prin ce au comis prin concurs ideal, infracțiunile prevăzute de

art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), 327 alin. (3) Cod penal.

2.1. În aceiași sentință, prima instanță a constatat că, lui Gonța Anatolie i s-a mai

incriminat și faptul că dânsul locuind în apartamentul nr. 6 din str. XXXXX, mun.

Chișinău, a păstrat substanțe narcotice în proporții mari și fără scop de înstrăinare în

următoarele circumstanțe:

În cadrul efectuării percheziției la XXXXX pe cauza penală nr. XXXXX, în

prezența martorilor XXXXX Silvia și XXXXX Veaceslav, de către grupul de lucru

constituit din ofițerii CCCEC, XXXXX Andrei, XXXXX Sergiu, XXXXX Andrei și XXXXX

3

Alexandru, în odaia din dreapta de la intrarea în apartamentul situat pe str. XXXXX, ap.

6, mun. Chișinău, care este folosită nemijlocit de către Gonța Anatolie, în dulapul de

lângă fereastră a fost depistat și ridicat un pachet din polietilenă în care se afla o masă

vegetală de culoare cenușiu-verzuie cu miros specific, care conform raportului de

expertiză nr. XXXXX din XXXXX reprezintă marihuană - substanță narcotică neutilizată

în scopuri medicale, obținută artizanal din planta de cânepă, care se atribuie la

substanțe narcotice, greutatea acesteia în stare uscată fiind de 20,94 gr.

Prima instanță a indicat că de către organul de urmărire penală aceste acțiuni ale

lui Gonța Anatolie au fost încadrate în baza art. 217 alin. (2) Cod penal - păstrarea de

substanțe narcotice în proporții mari și fără scop de înstrăinare.

2.1.1. La fel, în sentință, prima instanță a constatat și faptul că, tot lui Gonța

Anatolie, i-a fost incriminat faptul că, locuind în apartamentul nr. 6 din str. XXXXX,

mun. Chișinău, a păstrat muniții fără autorizația corespunzătoare în următoarele

circumstanțe:

În cadrul efectuării percheziției la XXXXX, în cauza penală nr. XXXXX, în

prezența martorilor XXXXX Silvia și XXXXX Veaceslav, de către grupul de lucru

constituit din ofițerii CCCEC, XXXXX Andrei, XXXXX Sergiu, XXXXX Andrei și XXXXX

Alexandru, în odaia din dreapta de la intrarea în apartamentul situat pe adresa str.

XXXXX, ap. 6, mun. Chișinău, care a fost folosit nemijlocit de către Gonța Anatolie, în

dulapul de lângă fereastră a fost depistată o cutie pentru ceas cu inscripția „Atlantic

Swiss made watches since 1888”, în care au fost depistate cinci cartușe de culoare aurie,

respectiv cu următoarele inscripții: 1. XXXXX 9 XXXXX 966; 2. F.L. 85; 3. XXXXX 85; 4.

XXXXX 81; 5. XXXXX 83.

Conform raportului de expertiză nr. 48i din XXXXX, cinci cartușe depistate și

ridicate la XXXXX, în timpul percheziției la domiciliul lui Gonța Anatolie situat în mun.

Chișinău, str. XXXXX, ap. 6, se referă la categoria munițiilor ce reprezintă cartușe cu

calibrul 9.0x19 mm „Parabellum”, fiind destinate pentru efectuarea tragerilor din

pistoalele de tip: „Liugher P-08”; „Parabellum”, „Walter P-38”, „Brauning modelul

1935”, pistoale - mitralieră „MP-40”, „Uzi” ș.a. Totodată, conform concluziilor

expertului, în starea prezentată la expertiză, cartușele nominalizate sunt utile pentru

trageri.

Astfel, prima instanță a indicat că de către organul de urmărire penală aceste

acțiuni ale lui Gonța Anatolie au fost încadrate în baza art. 290 alin. (1) Cod penal -

păstrarea de muniții fără autorizația corespunzătoare.

3.1. Procurorul, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care:

Gonța Anatolie să fie recunoscut vinovat și condamnat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, cu stabilirea a unei pedepse de 7

ani închisoare și amendă în mărime de 3000 unități convenționale, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani. În baza art. 327 alin.

(3) Cod penal în coroborare cu art. 10 alin. (2) Cod penal, ai stabili o pedeapsă de 5 ani

închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5

ani. În baza art. 217 alin. (2) Cod penal, ai stabili o pedeapsă de 1 an închisoare. În baza

art. 290 alin. (1) Cod penal, ai stabili o pedeapsă de 1 an închisoare. În conformitate cu

prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total ai

4

stabili pedeapsa definitivă de 14 ani închisoare cu aplicarea pedepsei complementare

privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis și includerea în pedeapsa stabilită

durata aflării acestuia în stare de arest preventiv și arest la domiciliu pe parcursul

urmăririi penale, și cu amendă în mărime de 3000 u. c.;

Ciobanu Sergiu să fie recunoscut vinovat și condamnat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, și să-i fie stabilită o pedeapsă de 7

ani închisoare și cu amendă în mărime de 3000 unități convenționale, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani. În baza art. 327 alin.

(3) Cod penal, în coroborare cu art. 10 alin. (2) Cod penal, ai stabili o pedeapsă de 5 ani

închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5

ani. În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul total ai stabili o pedeapsă definitivă de 12 ani închisoare, cu

aplicarea pedepsei complementare privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele

MAI pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis în

conformitate cu prevederile art. 16 alin. (5) Cod penal, includerea în pedeapsa stabilită

durata aflării acestuia în stare de arest preventiv și arest la domiciliu pe parcursul

urmăririi penale, cu amendă în mărime de 3000 u.c.;

Goțonoagă Nicolae să fie recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, și să-i fie stabilită o

pedeapsă de 7 ani închisoare, cu amendă în mărime de 3000 unități convenționale, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani. În baza

art. 327 alin. (3) Cod penal, în coroborare cu art. 10 alin. (2) Cod penal, să-i fie stabilită o

pedeapsă de 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI

pe un termen de 5 ani. În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru

concurs de infracțiuni, prin cumul total ai stabili o pedeapsă definitivă de 12 ani

închisoare cu aplicarea pedepsei complementare și anume privarea de dreptul de a

ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (5) Cod penal, și

includerea în pedeapsa stabilită durata aflării acestuia în stare de arest preventiv și arest

la domiciliu pe parcursul urmăririi penale, cu amendă în mărime de 3000 u. c.

În conformitate cu prevederile art. 66 din Codul penal, s-a solicitat retragerea

gradelor speciale deținute în calitate de colaborator al Ministerului Afacerilor Interne.

Acțiunile civile înaintate de către părțile vătămate să fie admise integral și

încasate în mod solidar sumele solicitate,

3.1.1. În motivarea apelului, procurorul a invocat că:

- instanța nu a luat în considerare faptul că la conexarea cauzelor penale s-a ținut

cont de faptul că infracțiunile incriminate au fost săvârșite de aceleași persoane prin

participație complexă și între ele există legătură, iar conexarea cauzelor s-a impus

pentru bună înfăptuire a justiției, aflarea adevărului și accelerarea procesului penal;

- păstrarea substanțelor narcotice în proporții mari și fără scop de înstrăinare

precum și păstrarea munițiilor fără autorizația corespunzătoare incriminată

inculpatului Gonța Anatolie, se află în legătură directă cu comiterea actului de corupție

și abuzul de serviciu, iar în virtutea prevederilor art. 1 alin. (2), art. 28 alin. (1) Cod de

procedură penală, procurorul și organul de urmărire penală avea obligația de a efectua

acțiunile necesare în vederea constatării faptei penale și a persoanei vinovate, acțiuni

5

orientate întru protejarea persoanei și societății de faptele ilegale ale persoanelor

publice în activitatea lor legată de cercetarea infracțiunilor presupuse sau săvârșite;

- obiectul infracțiunii de abuz de serviciu îl constituie relațiile referitoare la buna

desfășurare a activității organelor autorităților publice centrale și locale, a organelor de

drept și a persoanelor cu funcții de răspundere în scopul îndeplinirii de către aceștia a

atribuțiilor lor de serviciu în mod corect, cu respectarea intereselor legale ale

persoanelor fizice și juridice;

- în vederea pronunțării sentinței nominalizate, instanța de judecată a apreciat

drept veridice în exclusivitate depozițiile inculpaților, care au avut un caracter de

apărare și implicit de eschivare de la răspunderea penală. În acest context, probele

administrate în mod legal nu au primit careva apreciere fiind doar transcrise din

rechizitoriu, și printr-o frază au fost interpretate eronat, au fost respinse sau în general

au fost lăsate fără apreciere de către instanța de judecată;

- probele cercetate și constatate în cadrul cercetării judecătorești confirmă

vinovăția inculpaților.

3.2. Partea vătămată XXXXX Alexandru, prin care a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care: Gonța Anatolie să fie recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), art. 327 alin.(3), art. 217 alin.

(2), art. 290 alin. (1) Cod penal; Ciobanu Sergiu să fie recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), art. 327 alin. (3) Cod penal și

Goțonoagă Nicolae de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b),

c), art. 327 alin. (3) Cod penal, cu admiterea integrală a acțiunii civile înaintată de partea

vătămată XXXXX Alexandru.

3.2.1. În motivarea apelului partea vătămată a menționat că:

- soluția de achitare a inculpaților este neargumentată și necorespunzătoare

cumulului de probe administrate și nemijlocit verificate în ședințele de judecată în

condițiile art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, iar instanța fără a se pronunța

asupra tuturor motivelor invocate de acuzatorul de stat, a adoptat soluția contestată;

- au fost lăsate fără justă apreciere declarațiile martorilor Adam Marin, XXXXX

Grigore, XXXXX Nina, XXXXX Elena, XXXXX Vasile, XXXXX Iulia, XXXXX Nina,

XXXXX Veronica, XXXXX Elena, XXXXX Dmitri, XXXXX Diana, XXXXX Maria, care au

făcut declarații sub jurământ asupra celor întâmplate, precum și materialele cauzei.

respins apelul declarat de partea vătămată ca fiind nefondat, și admis, din alte motive,

apelul procurorului, casată parțial sentința, inclusiv din oficiu, pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

Gonța Anatolie a fost achitat de sub învinuirea adusă în baza art. 290 alin. (1) și

217 alin. (2) Cod penal, pe motiv că faptele incriminate nu a fost săvârșite de inculpat.

În rest, sentința a fost menținută fără modificări.

4.1. Motivând soluția, instanța de apel a constatat că la pronunțarea sentinței

prima instanță corect a determinat circumstanțele de fapt și de drept, și just a ajuns la

concluzia de achitare a inculpaților de comiterea infracțiunilor imputate acestora.

Instanța de apel a menționat că argumentele acuzării precum că declarațiile

părților vătămate și a martorilor dovedesc vinovăția inculpaților în cele incriminate

sunt declarative, or, nici unul din martorii audiați, care sunt persoane interesate, fiind

6

rudele părților vătămate, nu a asistat personal la transmiterea banilor, unii cunoscând

despre acest fapt din spusele părților vătămate XXXXX Alexandru, XXXXX Eugeniu și

XXXXX Ion, care erau bănuiți de comiterea unei infracțiune grave, ulterior fiind

condamnați printr-o sentință definitivă. Din aceste motive, declarațiile pe care le-au

făcut martorii cu trimitere doar la cele auzite, care sunt în legături de rudenie cu părțile

vătămate, implică dubii în obiectivitatea lor.

Cu referire la argumentele invocate de acuzare, instanța de apel a reținut că fapta

inculpaților prezentată în versiunea acuzatorului de stat, nu s-a confirmat prin probe

pertinente și veridice, dat fiind faptul că martorii audiați în cauză au expus o versiune

proprie referitor la motivul transmiterii banilor cu împrumut părților vătămate și

rudelor acestora, unii, indicând din spusele părților vătămate că banii au fost necesari

pentru rezolvarea problemei sale.

Astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță întemeiat a ajuns la

concluzia, că nici una din probele acumulate la urmărirea penală și cercetate în prima

instanță și de apel nu au confirmat extorcarea și transmiterea de către părțile vătămate

XXXXX Alexandr, XXXXX Eugeniu și XXXXX Ion inculpaților sumele de bani, indicate

în învinuire.

Totodată, instanța de apel a relatat că prima instanță corect a dispus respingerea,

ca fiind nefondată, a acțiunii civile a părților vătămate în circumstanțele pronunțării

sentinței de achitare în privința inculpaților.

care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat

casarea deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

5.1. În motivarea recursului, procurorul a menționat că:

- decizia instanței de apel este neîntemeiată și pasibilă casării deoarece vina

inculpaților în săvârșirea infracțiunii incriminate este dovedită pe deplin prin probele

administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanțele de judecată, fiind

indicate și ca motive ale apelului procurorului, iar instanța de apel nu le-a apreciat, ori

le-a apreciat eronat, fiind respinsă puterea de acuzare fără o motivare plauzibilă sau

bazată pe probe ce ar combate învinuirea incriminată inculpatului;

- în decizia sa, instanța de apel în general nu s-a expus asupra episodului lui

Goțonoagă Nicolae comis la 03-05 XXXXX, în urma căruia a extorcat și primit de la

XXXXX Eugeniu bani ce nu i se cuvin în sumă de 2500 lei pentru a nu îndeplini

obligațiunile de serviciu și anume a nu se identifica și atrage la răspundere penală

pentru comiterea unui presupus furt, iar declarațiile părții vătămate date la urmărirea

penală și în prima instanță sunt confirmate și de martorul XXXXX Sergiu;

- deși Gonța Anatolie nu și-a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 217 alin. (2) și 290 alin. (1) Cod penal, aceasta se demonstrează prin

probele administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanțele judecătorești de

fond și apel, cărora nu li s-a dat o apreciere cuvenită.

noiembrie 2015, a fost admis recursul ordinar declarat de către procuror, casată total

decizia instanței de apel din 08 mai 2015, și dispusă rejudecarea cauzei în aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

6.1. Motivând soluția, instanța de recurs ordinar a indicat că, inculpații săvârșind

aceleași acțiuni și fiind învinuiți de comiterea acelorași infracțiuni, conform învinuirii

7

inculpatul Goțonoagă Nicolae este acuzat și de faptul că a extorcat și primit bani de la

XXXXX Eugeniu, însă, potrivit părții constatatoare a sentinței, aceasta a omis să descrie

episodul dat cu toate că la motivarea hotărârii indică și declarațiile părții vătămate

XXXXX Eugeniu. Prin urmare, instanța de apel a menționat că, prima instanță fără a

constata învinuirea în una dintre fapte ca fiind comisă de către Goțonoagă Nicolae,

această eroare practic a fost menținută odată cu soluția primei instanțe de către instanța

de apel, care judecând apelul era obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate, inclusiv prin prisma faptului dacă s-au dat răspunsuri la toate chestiunile

prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală, și dacă cuprinsul sentinței corespunde

art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală.

Astfel, instanța de recurs ordinar a atestat de că instanța de apel, contrar

prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care expres indică că

partea descriptivă a deciziei instanței de apel trebuie să cuprindă descrierea faptei

constatate de prima instanță și conținutul dispozitivului sentinței, eronat a menținut

sentința de achitare, în care nu este descris episodul pe faptul extorcării și primirii

banilor de la XXXXX Eugeniu. Deși, instanța de apel a invocat faptul că prima instanță

corect s-a condus de prevederile art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală, a omis a se

expune asupra erorii comise de prima instanță, cu toate că dacă prima instanță nu s-a

pronunțat asupra unor fapte sau persoane incluse în rechizitoriu și susținute de

procuror în cadrul judecării cauzei, instanța de apel era obligată de a se pronunța și

asupra lor.

Prin urmare, s-a notat că eroarea dată nu poate fi corectată în recurs, ceea ce

echivalează cu nesoluționarea fondului cauzei și nu oferă posibilitatea instanței de

recurs de a trage concluzii privitor la corectitudinea aprecierii probelor de către instanța

de apel, or, motivarea soluției adoptate de instanța de apel, contrazice dispozitivului

hotărârii.

Instanța de recurs ordinar a mai conchis că, instanța de apel prematur a menținut

parțial soluția primei instanțe și a adoptat concluzia de achitare în privința inculpaților,

făcând trimitere doar la declarațiile acestora și criticând declarațiile martorilor și a

părților vătămate, invocând doar că acestea sunt declarative fără a-și motiva poziția în

acest sens și totodată, fără a aprecia materialele cauzei, are au fost doar citite și

înregistrate în procesul-verbal al ședinței de judecată.

Astfel, s-a indicat că în situația în care instanța de apel nu a apreciat probele

prezentate de acuzare, decizia judecătorească este afectată și nu poate fi considerată

legală și întemeiată și urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei de către

instanța de apel, pentru examinarea amănunțită a actului de învinuire și a probelor

administrate în prezenta cauză penală.

În acest sens, fiind atestat că instanța de apel a mai adoptat o altă concluzie

prematură fără a verifica materialele cauzei și fără a se expune asupra legalității

ordonanțelor de conexare a cauzelor penale (f. d. 207, 229, vol. I), în raport cu

prevederile art. 42 alin. (3) pct. 2), art. 2791 alin. (1) Cod de procedură penală.

26 iunie 2017, au fost admise apelurile declarate, casată integral sentința și pronunțată o

nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

8

Gonța Anatolie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute

de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), art. 46, art. 327 alin. (3), art. 217 alin. (2), 290 alin. (1) Cod

penal, fiindu-i aplicată pedeapsa în baza:

- art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, de 8 ani închisoare, cu amendă în

mărime de 2000 u.c., cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de

administrare pe un termen de 5 ani;

- art. 46, art. 327 alin. (3) Cod penal, de 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de

a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 5 ani;

La fel, în baza art. 217 alin. (2), art. 290 alin. (1) Cod penal, s-a dispus eliberarea

lui Gonța Anatolie de pedeapsă, din motivul expirării termenului de prescripție

prevăzut de art. 60 Cod penal.

În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Gonța Anatolie pedeapsa definitivă de 8 ani 6 luni

închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare pe un

termen de 6 ani, cu amendă în mărime de 2000 u.c., cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

Ciobanu Sergiu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute

de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), art. 46, 327 alin. (3) Cod penal, fiindu-i aplicată

pedeapsa în baza:

- art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, de 8 ani închisoare, cu amendă în

mărime de 2000 u.c., cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de

administrare pe un termen de 5 ani;

- art. 46, 327 alin. (3) Cod penal, de 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 5 ani.

În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate i s-a stabilit lui Ciobanu Sergiu pedeapsa definitivă de 8 ani 6 luni

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 6 ani, cu amendă în

mărime de 2000 u.c.

Goțonoagă Nicolae a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), art. 46, 327 alin. (3) Cod penal, fiindu-i

aplicată pedeapsa în baza:

- art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, de 8 ani închisoare, cu amendă în

mărime de 2000 u.c., cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de

administrare pe un termen de 5 ani;

- art. 46, 327 alin. (3) Cod penal, de 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 5 ani.

În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Goțonoagă Nicolae pedeapsa definitivă de 8 ani 6

luni închisoare, cu amendă în mărime de 2000 u.c., cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții publice și de administrare pe un termen de 6 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

7.1. Motivând soluția, instanța de apel, descriind și reținând faptele inculpaților,

a menționat că, deși inculpații nu și-au recunoscut vinovăția în comiterea acestor

infracțiunii, vinovăția acestora este dovedită prin probele examinate de prima instanță

și verificate de instanța de apel, prin citirea acestora și consemnarea în procesul verbal,

9

cum sunt: declarațiile din prima instanță a părților vătămate XXXXX Alexandr, XXXXX

Ion, XXXXX Eugeniu, a martorilor XXXXX Dumitru, XXXXX Elena, XXXXX Nina,

XXXXX Elena, XXXXX Maria, XXXXX Sergiu, XXXXX Ghenadii, XXXXX Nicolae, Roșca

Andrei, XXXXX Andrei, XXXXX Andrei, XXXXX Veronica, Adam Marin, XXXXX Nina,

XXXXX Iulia, XXXXX Diana, XXXXX Silvia, XXXXX Alexandru, XXXXX Sergiu,

Fiodorovici Viorel, XXXXX Ion, Gonța Ion, Golban Ion, XXXXX Vadim, XXXXX Andrei;

cererea depusă de XXXXX Alexandru în adresa procuraturii Anticorupție, din 02

octombrie 2011 (f.d. 3, vol. I); cererea depusă de XXXXX Ion în adresa procuraturii

Anticorupție, din 02 ocotmbrie 2011 (f.d. 4, vol. I); procesul-verbal de examinare a

obiectului, din 21 octombrie 2011, prin care este consemnat faptul că, obiectul

examinării îl constituie materialele cauzei penale nr. XXXXX (f.d. 18-27, vol. I); procesul-

verbal de percheziție din XXXXX, autorizată de judecătorul de instrucție prin încheierea

din XXXXX (f.d. 40-43, vol. I); procesul-verbal de examinare a obiectelor ridicate din

biroul de serviciu și de la domiciliul lui Gonța Anatolie în cadrul perchezițiilor la

XXXXX (f.d. 46-47, vol. I); procesul-verbal de efectuare a percheziției la XXXXX în baza

ordonanței procurorului din 03 octombrie 2011 și încheierii judecătorului din XXXXX pe

cauza penală nr. XXXXX (f.d. 50 – 55, vol. I); încheierile judecătorului de instrucție

privind aplicarea, precum și deciziile instanței de apel, prin care s-a dispus aplicarea

arestului la domiciliu a lui Gonța Anatolie, care confirmă faptul că, domiciliul lui Gonța

Anatolie (f.d. 89-140, vol. I); raportul de expertiză nr. XXXXX din 06 octombrie 2011,

conform căruia masa vegetală de culoare cenușiu - verzuie cu miros specific depistată și

ridicată la domiciliul lui Gonța Anatolie reprezintă marijuana - substanță narcotică

neutilizată în scopuri medicale, obținută artizanal din planta de cânepă, care se atribuie

la substanțe narcotice, greutatea acesteia în stare uscată fiind de 20,94 gr (f.d. 192- 204,

vol. I); raportul de expertiză nr. 481 din XXXXX, conform căruia cartușele depistate și

ridicate la XXXXX, în timpul percheziției la domiciliul lui Gonța Anatolie, se referă la

categoria munițiilor - cartușe cu calibrul 9.0x19 mm „Parabellum”, sunt destinate

pentru efectuarea tragerilor din pistoalele de tip: Liugher P-08 „Parabellum”, Walter P-

38, Brauning modelul 1935, pistoale - mitralieră MP-40, Uzi ș.a. Totodată, conform

concluziilor expertului, în starea prezentată la expertiză, cartușele nominalizate sunt

utile pentru trageri (f.d. 213-221, vol. I); scrisoarea Ministerului Afacerilor Interne care

confirmă faptul că Gonța Anatolie nu deține în posesie legală arme de foc și nu i-a fost

eliberat permis de portarma (f.d. 225, vol. I); procesul-verbal de examinare a cauzei

penale nr. XXXXX din 28.11.2011, conform căruia la 06.06.2011 de către SUP CPR

Ialoveni, în persoana OUP XXXXX Nicolae, a fost pornită cauza penală nr. XXXXX în

baza art. 186 alin. (1) Cod penal. Totodată, în materialele cauzei sunt acte procesual -

penale 19 care confirmă faptul că, XXXXX Eugeniu are statut de bănuit și, respectiv de

învinuit pe cauză. Ulterior, conform materialelor cauzei, urmărirea penală a fost

încetată în legătură cu împăcarea părților (f.d. 1-19, vol. II); procesul-verbal de

examinare a obiectelor din 25.10.2011 în care au fost examinate două agende de serviciu

care aparțin învinuitului Gonța Anatolie (f.d. 46-47, vol. I); ordonanța de recunoaștere în

calitate de corp delict din 25.10.2011, prin care agenda de serviciu care aparține lui

Gonța Anatolie a fost recunoscută corp delict, (f.d. 48, vol. I); ordonanța de recunoaștere

în calitate de corp delict din 30.11.2011, prin care substanța narcotică marijuana cu masa

totală de 20,94 gr, depistată la domiciliul lui Gonța Anatolie a fost recunoscută corp

delict (f.d. 208, vol. I); ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict din

10

07.10.2011, prin care cinci cartușe depistate la domiciliul lui Gonța Anatolie au fost

recunoscute corp delict (f.d. 230, vol. I); informația prezentată de către CRIS Registru,

conform căreia de către CPR Ialoveni au fost accesate bazele de date personale la 13

XXXXX a părților vătămate XXXXX Alexandr, XXXXX Ion și care confirmă faptul că,

aceștia au fost identificați, (f.d. 65-71, vol. II); copia adeverinței nr. 651 din 10 octombrie

2011, emisă de primarul com. XXXXX, r-l Ialoveni, prin care este confirmat faptul că,

Gonța Anatolie are viza de domiciliu în com. XXXXX, r-l Ialoveni din 03 octombrie 2011

(f.d. 26, vol. II); procesul - verbal din 17 octombrie 2011 de ridicare a obiectelor (f.d. 29,

vol. II); procesul - verbal din 18 octombrie 2011 de examinare a obiectelor (f.d. 30- 31,

vol. II); raportul de expertiză grafoscopică nr. 538 din 01 decembrie 2011 (f.d. 53- 59, vol.

II).

La fel, instanța de apel a menționat că în ședința instanței de apel au fost audiați

inculpații Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu, Goțonoagă Nicolae, partea vătămată XXXXX

Alexandr, martorii XXXXX Dumitru, XXXXX Elena, XXXXX Alexandru.

Astfel, instanța de apel a conchis că a fost dovedită în afara dubiilor rezonabile

vinovăția inculpaților Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae în

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), art. 327 alin. (3) Cod

penal, precum și vinovăția inculpatului Gonța Anatolie și în comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 217 alin. (2), art. 290 alin. (1) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a notat că prima instanță a ajuns la concluzia eronată

despre necesitatea achitării inculpaților Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă

Nicolae de sub învinuirea adusă în baza art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), 20 art. 327 alin. (3)

Cod penal, deoarece s-a demonstrat cu certitudine că în acțiunile inculpaților sunt

întrunite toate elementele infracțiunii de corupere pasivă și abuz de serviciu.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpaților Gonța Anatolie, Ciobanu

Sergiu și Goțonoagă Nicolae și le califică drept o metodă de apărare aleasă de către

inculpați în scop de a se eschiva de la răspunderea penală pentru faptele comise și a

indicat că această versiune nu coroborează cu celelalte probe.

La fel, instanța de apel a atestat că prima instanță nu a dat o apreciere corectă

declarațiilor părților vătămate XXXXX Alexandr, XXXXX Ion, XXXXX Eugeniu, a

martorilor XXXXX Dumitru, XXXXX Elena, XXXXX Nina, XXXXX Maria, XXXXX

Sergiu, XXXXX Veronica, XXXXX Iulia, XXXXX Diana.

De asemenea, instanța de apel a reținut că coparticiparea tuturor inculpaților la

comiterea infracțiunilor, întrunirea conceptului de „grup criminal organizat” a fost

probată pe deplin, deoarece este dovedit faptul că, Gonța Anatolie (numit prin ordinul

Ministrului Afacerilor Interne nr. 253 EF din XXXXX și ocupând funcția de comisar adjunct

pentru lucrul operativ al CPR Ialoveni), Ciobanu Sergiu (numit prin ordinul Ministrului

Afacerilor Interne nr. 89 EF din XXXXX și ocupând funcția de inspector superior al grupei

combaterea traficului de persoane al CPR Ialoveni), și Goțonoagă Nicolae (numit prin ordinul

Ministrului Afacerilor Interne nr. 78 EF din XXXXX și ocupând funcția de inspector secția

poliție criminală al CPR Ialoveni) fiind persoane cu funcție de răspundere, în calitate de

coautori, abuzând de situația de serviciu, de comun acord împreună și prin înțelegere

prealabilă, au extorcat și primit bani ce nu li se cuvin, pentru a nu îndeplini acțiuni ce

țin de obligațiunile de serviciu, cât și pentru a îndeplini o acțiune contrar acestor

obligații, cu extorcare de bunuri în proporții deosebit de mari, de trei persoane, în

interesul unui grup criminal organizat. În acest sens, instanța de apel a punctat că, este

11

demonstrată comiterea infracțiunii de către inculpați în cadrul structurii de grup

criminal organizat, și că, Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae

reprezintă o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a

comite infracțiunile.

Instanța de apel a mai menționat că evenimentul din 19-XXXXX, în cazul cu

XXXXX Alexandr și XXXXX Ion, nu este unicul în activitatea inculpaților, deoarece

suportul probator a demonstrat că, aflându-se în biroul său de serviciu, în incinta IP

Ialoveni, Goțonoagă Nicolae a extorcat de la XXXXX Eugeniu bani în sumă de 5000 lei.

La 05 XXXXX, aflându-se în incinta IP Ialoveni, continuându-i acțiunile sale criminale,

Goțonoagă Nicolae a primit de la XXXXX Eugeniu 2500 lei, bani extorcați anterior sub

pretextul neatragerii la răspundere penală pentru furtul telefonului nominalizat.

Instanța de apel a concluzionat că Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu, și Goțonoagă

Nicolae, fiind persoane cu funcție de răspundere, având competențe de a organiza

desfășurarea acțiunilor operative de investigații pentru descoperirea infracțiunilor și

identificarea infractorilor au demarat acțiuni concrete în acest sens. Astfel, că, la 18

XXXXX au identificat doi dintre făptuitorii actului de tâlhărie, și acționând prompt, au

mers la locul de muncă a lui XXXXX Alexandru, și XXXXX Ion, pe care i-au condus la

sediul IP Ialoveni, unde le-au promis neidentificarea lor în condițiile în care vor achita

câte 5000 euro fiecare, în cel mai scurt timp. Apoi evenimentele au derulat potrivit

planului, iar acești din urmă au mobilizat toate rudele, prietenii au adunat suma

extorcată și au transmis-o, inculpaților Gonța Anatolie, Goțonoagă Nicolae, Ciobanu

Sergiu.

În acest sens, instanța de apel a notat că probatoriul examinat dovedește

indubitabil faptul că, inculpații Gonța Anatolie, Goțonoagă Nicolae, Ciobanu Sergiu,

exercitând activitatea de lucrători operativi în cadrul IP Ialoveni, au deturnat activitatea

legală a organului pe care îl reprezentau, în folosul personal, neglijând totodată și

interesele părților vătămate în cadrul dosarului penal de tâlhărie, care sunt o bătrână și

nepoata ei minoră, și au tras foloase materiale ilegale în valoare totală de 144 611,78 lei.

La acest capitol, instanța de apel a atestat că prin comportamentul manifestat, inculpații

Gonța Anatolie, Goțonoagă Nicolae, Ciobanu Sergiu au adus discreditarea iremediabilă

a imaginei organelor de drept în fața propriilor cetățeni, pentru a căror securitate și

siguranță au depus jurământ, și și-au asumat obligațiuni funcționale.

Instanța de apel a conchis că vinovăția lui Gonța Anatolie în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 217 alin. (1), art. 290 alin. (1) Cod penal a fost

demonstrată indubitabil, însă din considerentul că infracțiunile date care sunt ușoare și

mai puțin grave, iar în speță infracțiunea a fost comisă la data de XXXXX, și au expirat 5

ani de la cea dată, instanța de apel a stabilit în temeiul art. 60 alin. (1) lit. a), b) Cod

penal, că procesul penal pe învinuirea de comitere a acestor infracțiuni urmează a fi

încetat, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de atragere la răspunderea

penală.

Cu referire la pedeapsa aplicată în baza art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c) Cod penal,

art. 46, 327 alin. (3) Cod penal, instanța de apel a menționat că a ținut cont de

prevederile art. 61, 75 Cod penal, și reieșind din circumstanțele cauzei, personalitatea

inculpaților, faptele comise, pedepsele aplicate inculpaților vor duce la atingerea

scopului educativ și preventiv.

12

Având în vedre faptul că inculpații Gonța Anatolie, Goțonoagă Nicolae, Ciobanu

Sergiu au comis un concurs ideal de infracțiuni, instanța de apel a menționat că la

stabilirea pedepsei definitive în privința acestora va proceda potrivit art. 84 alin. (1) Cod

penal.

În privința solicitării de a admite integral acțiunea civilă, instanța de apel a

relatat că este nefondată, deoarece din materialele cauzei nu a identificat acțiunea civilă

scrisă în procesul penal.

Gheorghe în numele inculpaților, care a solicitat casarea deciziei, cu menținerea

sentinței primei instanțe.

8.1. În susținerea recursului declarat, avocatul a menționat că:

- faptele inculpaților Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae nu

întrunesc elementele infracțiunilor incriminate și nu există faptul infracțiunilor

incriminate;

- instanța de apel contrar prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, casând sentința de achitare cu pronunțarea deciziei de condamnare nu a descris

corect fapta constatată, deoarece instanța de apel s-a limitat la constatarea învinuirii din

rechizitoriu fără a fi supusă examinării noua învinuire înaintată la XXXXX inculpaților

Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae când cauza penală se afla la

examinare în Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău;

- din conținutul argumentelor instanței de apel reiese că la baza condamnării lui

Goțonoagă Nicolae, pentru fapta de extorcare și primire a mijloacelor bănești în sumă

de 2500 lei au fost puse în exclusivitate declarațiile martorului XXXXX Eugeniu, iar la

audierea acestuia nu a fost respectat principiul audierii nemijlocite de către instanța de

apel, care a decis condamnarea lui Goțonoagă Nicolae;

- instanța de apel în cazul condamnării lui Goțonoagă Nicolae, pentru fapta de

extorcare și primire a mijloacelor bănești în sumă de 2500 lei, a audiat nemijlocit doar

inculpatul care nu și-a recunoscut vina, nefiind cercetate nemijlocit și audiați de către

instanța de apel martorii acuzării, după care instanța de apel a decis casarea sentinței de

achitare și condamnarea lui Goțonoagă Nicolae, iar prin aceste acțiuni instanța de apel a

încălcat prevederile art. 24 și art. 26 din Codul de procedură penală, și a lezat dreptul

inculpatului Goțonoagă Nicolae la un proces echitabil, drept garantat de art. 6 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;

- modalitatea de motivare a soluției în privința lui Goțonoagă Nicolae, fără

audierea martorilor acuzării XXXXX Ghenadie, XXXXX Nicolae, XXXXX Eugeniu,

XXXXX Sergiu, fără a elucida divergențele existente dintre declarațiile inculpatului

Goțonoagă Nicolae și XXXXX Eugeniu, instanța de apel a pronunțat o soluție de

condamnare care conține o eroare de drept, deoarece o motivare a soluției trebuie să

rezulte și dintr-o administrare legală a probelor, în special atunci când se pronunță o

nouă hotărâre, după regulile pentru judecarea cauzei penale în prima instanță;

- persoanele audiate în cadrul cercetării judecătorești nu au confirmat

circumstanțele expuse în actul de învinuire precum că anume Gonța Anatolie ar fi

păstrat muniții fără autorizația corespunzătoare și substanțe narcotice în proporții mari,

or prin declarațiile acestor martori s-a confirmat doar depistarea acestor obiecte în

locuința lui;

13

- în cadrul cauzei penale nr. XXXXX, părțile vătămate XXXXX Alexandr și

XXXXX Ion au fost recunoscuți în calitate de învinuiți pe faptul atacului tâlhăresc

asupra lui XXXXX și nepoata acesteia XXXXX din 17 spre 18 august 2011, la domiciliul

acestora, iar inculpații Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae au efectuat

nemijlocit acțiuni operative de investigație care au dus la reținerea și atragerea la

răspundere penală a părților vătămate în respectivul proces. Cauza penală nr. XXXXX a

fost pornită la XXXXX pe faptul comiterii infracțiunii de corupere pasivă în proporții

deosebit de mari de către colaboratorii de poliție ai CPR Ialoveni în baza plângerilor

părților vătămate peste 2 săptămâni de la pretinsa transmitere de părțile vătămate către

inculpați a mijloacelor bănești și a bunurilor sustrase de către XXXXX Alexandr și

XXXXX Ion, iar declaranții erau cointeresați în atragerea la răspundere penală a

persoanelor care au depistat comiterea de către aceștia a unei infracțiuni de sustragere;

- organul de urmărire penală prin incriminarea inculpaților doar a primirii

mijloacelor bănești dar nu și a bunurilor indicate de către părțile vătămate au pus la

îndoială declarațiile acestora și nu le-au considerat ca fiind veridice, circumstanțe care

pun la îndoială corectitudinea tuturor declarațiilor depuse de către XXXXX Alexandr și

XXXXX Ion;

- mijloacele bănești constituie obiectul material obligatoriu al infracțiunii de

corupere pasivă, iar lipsa acestora face imposibilă confirmarea declarațiilor părților

vătămate, ceea ce duce la prezența unor dubii în declarațiile lui XXXXX Alexandr și

XXXXX Ion, fapt ce are drept consecință imposibilitatea tragerii lui Gonța Anatolie,

Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae la răspundere penală;

- instanța de apel calificând acțiunile inculpaților Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu

și Goțonoagă Nicolae, în baza art. 46 Cod penal, s-a expus doar formal asupra învinuirii

aduse, însă, nu a motivat în ce constau acțiunile inculpaților în cadrul unui presupus

grup criminal, nu a constatat existența statorniciei și stabilității, nu a identificat multiple

fapte infracționale, anumite planuri de organizare, fapt ce demonstrează lipsa unei

motivări suficiente a deciziei instanței de apel, contrar art. 6§1 CEDO și a jurisprudenței

CtEDO (Cauza Hiro Balani vs. Spania).

decembrie 2017, a fost admis recursul ordinar declarat de către avocatul Ionaș Gheorghe

în numele inculpaților Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu, Goțonoagă Nicolae, casată total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2017, și dispusă

rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

La fel a fost dispusă eliberarea imediată din penitenciar a inculpaților Gonța

Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, dacă nu au de executat pedeapsa

închisorii sau măsura preventivă arestul în baza altor hotărâri judecătorești.

9.1. Motivând soluția emisă, instanța de recurs ordinar a menționat că, prin

decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 10 noiembrie 2015 (f.d.

41-42, vol. 5), s-a invocat că instanța de apel urmează să se expună: „asupra motivării

primei instanțe referitor la faptul, că învinuirea formulată în rechizitoriu este lovită de nulitate,

deoarece cauza a fost instrumentată de ofițerii CNA, conduși de procurorul din Procuratura

Anticorupție Moroșan V., iar la motivele dosarului lipsește o ordonanță motivată a Procurorului

General de schimbare a competenței și atribuirea ei pentru efectuarea urmăririi penale a

infracțiunilor prevăzute de art. 217 și 290 Cod penal. În situația creată se reține o altă concluzie

prematură a instanței de apel fără a verifica materialele cauzei și fără a se expune asupra

14

legalității ordonanțelor de conexare a cauzelor penale (f.d. 207, 229, vol. I), în raport cu

prevederile art. 42 alin. (3) pct. 2), art. 2791 alin. (1) Cod de procedură penală”. Aceste

circumstanțe au fost invocate ca erori de drept care nu pot fi corectate de instanța de

recurs ordinar, fiind necesară rejudecarea cauzei în instanța de apel.

Astfel instanța de recurs ordinar, lecturând textul deciziei instanței de apel din 26

iunie 2017 (f.d. 177-233, vol. 5), a constatat că instanța de apel nu a executat indicațiile

instanței de recurs și iarăși nu s-a expus asupra legalității ordonanțelor de conexare a

cauzelor penale (f.d. 207, 229, vol. I).

De asemenea, instanța de recurs ordinar analizând conținutul deciziei instanței

de apel (f.d. 209-226, vol. V), a stabilit că deși instanța de apel a casat integral sentința

primei instanțe și în fapta constatată de instanța de apel, s-a reținut comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), 327 alin. (3) Cod penal, de către

inculpații Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, precum și comiterea

de către inculpatul Gonța Anatolie a infracțiunilor prevăzute de art. 217 alin. (2), 290

alin. (1) Cod penal, instanța de apel în partea descriptivă a deciziei sale nu separă și nu

indică concret pe episoadele din învinuire și care probe dovedesc cu certitudine

organizarea, constituirea și activarea în cadrul unui grup criminal organizat (art. 46 Cod

penal) a inculpaților Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae în scopul

săvârșirii acțiunilor de extorcare și primire a banilor de la părțile vătămate, care ar

confirma reuniunea stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil.

La fel nu sunt indicate concret nici probele care confirmă incontestabil elementele

esențiale a laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 324 Cod penal, și anume

modalitățile - extorcarea și primirea banilor de către inculpați de la părțile vătămate, cu

analiza credibilității și admisibilității probelor administrate în acest sens, fiind reținute

ca probe decisive de instanța de apel doar declarațiile părților vătămate, lipsind alte

probe ce ar exclude toate dubiile privind veridicitatea acestora. Instanța de apel nu s-a

expus asupra faptului că în speță nu au fost depistați banii pretinși ca fiind primiți și

extorcați de către inculpați, ce constituie obiectul material al infracțiunii de corupere

pasivă, ce ar confirma veridicitatea declarațiilor părților vătămate, or, se menționează că

conform practicii judiciare constante, obiectul material al infracțiunii prevăzute de art.

324 Cod penal, îl reprezintă ofertele, banii, titlurile de valoare, alte bunuri sau avantaje

patrimoniale, serviciile, privilegiile sau avantajele ce nu i se cuvin persoanei cu funcție

de răspundere.

Astfel, având în vedere caracterul formal al infracțiunii de corupere pasivă se

indică în situația învinuirii persoanei cu funcție de răspundere de comiterea unei

asemenea infracțiunii, în cazul nedescoperirii banilor-bunurilor (obiectului material al

infracțiunii) pretinși, acceptați, primiți sau extorcați, pentru demonstrarea comiterii

infracțiunii incriminate sunt necesare să fie administrate probe incontestabile ce

demonstrează cu excluderea oricăror dubii sau presupuneri modalitățile laturii

obiective a infracțiunii de corupere pasivă.

A notat instanța de recurs ordinar și faptul că instanța de apel nu a delimitat

probele ce confirmă vinovăția inculpatului Gonța Anatolie în comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 217 alin. (2), 290 alin. (1) Cod penal, de cele care dovedesc comiterea

infracțiunilor de corupere pasivă și abuz în serviciu de către acesta.

Menționat a fost și faptul că prin rechizitoriu (f.d. 74-76, 77-82, vol. 3) și

ordonanțele de punere sub învinuire din XXXXX (f.d. 131- 146, vol. 3), inculpaților

15

Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae le-au fost incriminate comiterea

faptelor încadrate de organul de urmărire penală în baza art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c),

327 alin. (3) Cod penal. Instanța de apel în decizia sa (f.d. 209-213, vol. 5) a încadrat

fapta constatată ca fiind comisă de inculpați pe episoadele de extorcare și primire a

banilor, la fel ca organul de urmărire penală în baza art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), 327

alin. (3) Cod penal, ca concurs ideal de infracțiuni (f.d. 217, vol. 5).

În acest sens, instanța de recurs ordinar a invocat că coruperea pasivă este o

infracțiune care aduce atingere activității de serviciu și, în cazul când persoana publică,

persoana publică străină, funcționarul internațional, persoana cu funcție de demnitate

publică pretinde, acceptă, primește sau extorcă remunerația ilicită, aceștia în mod

abuziv își exercită și atribuțiile de serviciu. Prin urmare, coruperea pasivă reprezintă un

caz particular de abuz de serviciu sau abuz de putere. De aceea, între art. 324 Cod penal

și art. 327 Cod penal există o concurență dintre o normă specială și una generală, în

sensul art. 116 Cod penal. Astfel, instanța de recurs ordinar a evidențiat că la calificare

în astfel de situații se reține doar art. 324 Cod penal, nu însă un concurs de infracțiuni.

În această ordine de idei, a fost marcat că instanța de apel pripit a adoptat soluția

sa în partea calificării acțiunilor inculpaților Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și

Goțonoagă Nicolae pe episoadele de extorcare și primire a banilor în baza art. 46, 324

alin. (3) lit. b), c), 327 alin. (3) Cod penal, ca concurs ideal dintre aceste infracțiuni, fără a

ține cont de faptul că în speță există o concurență dintre o normă specială și una

generală, ce indică despre o examinare superficială a cauzei.

La baza condamnării inculpatului Gonța Anatolie în baza art. 290 alin. (1), 217

alin. (2) Cod penal, instanța de apel a pus declarațiile martorilor polițiști – XXXXX

Alexandru, XXXXX Andrei, XXXXX Andrei și XXXXX Sergiu, descrise în decizie (f.d.

225-226, vol. 5), dar nu a analizat declarațiile lor, sub aspect că ele contravin procesului-

verbal de percheziție din 04.10.11 (f.d. 53-54, vol. 1), fiind indicat diferit de către martori

locul, odaia, unde au fost găsite substanțele narcotice și munițiile, ce iarăși indică la o

examinare superficială a cauzei, fără o analiză profundă a probelor.

Prin sentință (f.d. 104, vol. IV), Goțonoagă Nicolae a fost achitat de sub

învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), 327

alin. (3) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Instanța de apel a casat integral sentința și a pronunțat o nouă hotărâre de

condamnare a inculpatului Goțonoagă Nicolae în baza art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), 327

alin. (3) Cod penal, acesta fiind recunoscut vinovat inclusiv pe episodul incriminat în

rechizitoriu și ordonanța de punere sub învinuire din XXXXX privind extorcarea de

către Goțonoagă Nicolae a banilor în sumă de 5000 lei de la XXXXX Eugeniu, și primirea

de la ultimul a sumei de 2500 lei

La acest capitol, instanța de recurs a reținut că din conținutul deciziei instanței de

apel (f.d. 199 - 200, vol. V), a rezultat că aceasta și-a întemeiat decizia de condamnare a

inculpatului Goțonoagă Nicolae pentru comiterea episodului incriminat în rechizitoriu

și ordonanța de punere sub învinuire, privind extorcarea de către Goțonoagă Nicolae a

banilor în sumă de 5000 lei de la XXXXX Eugeniu și primirea de la ultimul a sumei de

2500 lei, numai pe declarațiile inculpatului care nu recunoaște vinovăția, precum și pe

declarațiile părții vătămate XXXXX Eugeniu și a martorilor acuzării XXXXX Ghenadie,

XXXXX Nicolae, XXXXX Sergiu din prima instanță, fără ca aceștia să fie audiați din nou

16

în ședința de judecată a instanței de apel, conform prevederilor art. 415 alin. (21) Cod de

procedură penală.

Partea vătămată și acești martori ai acuzării nu au fost audiați din nou în ședința

instanței de apel, după cum era obligată să procedeze instanța de apel, din moment ce

judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare pe episodul extorcării de către

Goțonoagă Nicolae a banilor în sumă de 5000 lei de la XXXXX Eugeniu și primirii de la

ultimul a sumei de 2500 lei, astfel, instanța de recurs ordinar a conchis că instanța de

apel nu era în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare fără audierea din nou a

părții vătămate și a martorilor acuzării a căror declarații constituie mărturii de acuzare

pe acest episod.

Marcat a fost și faptul că instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre

de condamnare, bazându-se exclusiv pe dosarul din prima instanță, care conține

depozițiile martorilor și declarațiile inculpatului, în temeiul cărora fusese achitat în

prima instanță, în asemenea situație, instanța de apel urmează să procedeze la o nouă

audiere atât a inculpatului, cât și a anumitor martori ai acuzării solicitați de părți

(hotărârile CtEDO în cauzele Popovici împotriva Moldovei din 27 noiembrie 2007, §72; Dănila

împotriva României din 8 martie 2007, §62-63; Mischie împotriva României din 16 septembrie

2014, § 33, 35).

Instanța de recurs a evidențiat și că instanța de apel la stabilirea pedepsei

complementare în temeiul art. 84 Cod penal, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

publice și de administrare pe un termen de 6 ani, nu a ținut cont pe deplin de

prevederile art. 10 alin. (2), 84 alin. (2) Cod penal.

Fapta incriminată inculpaților prin rechizitoriu (f.d. 80-82, vol. 3), constatată în

decizia instanței de apel ca fiind comisă de aceștia (f.d. 209-213, vol. 5), rezultă că fapta a

fost comisă în perioada anului 2011. Prevederile art. 65 alin. (2) Cod penal, în vigoare la

momentul comiterii faptei, stipulau că: „Privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau

de a exercita o anumită activitate poate fi stabilită de instanța de judecată pe un termen de la 1 la

5 ani”.

din 13 noiembrie 2018, a fost dispusă:

Respingerea ca fiind nefondat, a apelului declarat de partea vătămată XXXXX

Alexandru.

Admiterea apelului declarat de procurorul în Procuratura Anticorupție, Moroșan

Vasile, casată sentința în partea achitării inculpatului Gonța Anatolie de sub învinuirile

în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 217 alin. (2) și 290 alin. (1) Cod penal și

pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru primă instanță, în partea

respectivă, prin care a fost încetat procesul penal în baza art. 217 alin. (2) și 290 alin. (1)

Cod penal, privindu-l pe Gonța Anatolie, în temeiul că a intervenit prescripția tragerii la

răspundere penală.

În rest, sentința a fost menținută.

10.1. Motivând soluția, instanța de apel a menționat că, la demersul procurorului,

judecarea apelurilor a avut loc conform procedurii prevăzute la articolul 415 alin. (21)

Cod de procedură penală, fiind audiați inculpații, partea vătămată XXXXX A, martorii

XXXXX A., XXXXX S. și XXXXX Gh., a fost dată citire declarațiilor depuse în primă

instanță de părțile vătămate XXXXX E. și XXXXX I., au fost cercetate suplimentar

probele administrate în primă instanță, au fost verificate declarațiile și probele materiale

17

examinate în ședința primei instanțe, ținându-se cont și de prevederile art. 436 Cod de

procedură penală.

Instanța de apel în ședință a audiat poziția inculpatului Gonța Anatolie, care a

pledat nevinovat pe toate cele trei episoade de învinuire și a susținut integral

declarațiile prezentate în ședința de judecată în primă instanță, declarațiile acestuia din

sentință fiind reiterate în decizia instanței de apel.

De asemenea, instanța de apel în ședință a audiat poziția inculpatului Ciobanu

Sergiu, care a pledat nevinovat și a susținut integral declarațiile prezentate în ședința de

judecată în primă instanță, declarațiile acestuia din sentință au fost reiterate în decizia

instanței de apel, fiind procedat la fel și în privința inculpatului Goțonoagă Nicolae

Partea vătămată XXXXX Alexandru, în ședința instanței de apel nu a susținut

propriul apel, declarând că a declarat apel la insistența procurorului, totodată, a

susținut declarațiile prezentate în ședința de judecată în primă instanță, care au fost

reiterate în decizia instanței de apel.

În decizie instanța de apel a notat că în ședința de judecată în apel, martorii

XXXXX Gh., XXXXX A., XXXXX S., care au susținut declarațiile prezentate în ședința de

judecată în prima instanță reiterarea cărora a fost efectuată de către instanța de apel.

În conformitate cu prevederile art. 369 alin. (1) și 371 alin. (1) pct. 2) Cod de

procedură penală, s-au citire declarațiilor părților vătămate XXXXX I. și XXXXX E., date

în ședința de judecată în primă instanță, întrucât instanța de apel, având ca temei

informația prezentată de procuror din sistemul de căutare „ACCESWEB”, din care

rezulta, că respectivele părți vătămate se află peste hotarele Republicii Moldova, astfel,

locul aflării lor fiind necunoscut, a constatat imposibilitatea absolută de a audia părțile

vătămate în ședința de judecată în apel, motiv pentru care a dat citire declarațiilor

acestora.

În consecință, prin prisma jurisprudenței CtEDO, instanța de apel a conchis că

declarațiile părților vătămate XXXXX I. și XXXXX E., citite în ședința de judecată în apel,

sunt probe admisibile, reiterând în decizia sa declarațiile reținute în sentință.

Instanța de apel a menționat că a cercetat și verificate în ședință declarațiile și

probele materiale examinate în prima instanță, precum și cele prezentate instanței de

apel, și anume:

- procesul - verbal de examinare a cauzei penale nr. XXXXX, conform căruia de

către SUP CPR Ialoveni este pornită și efectuată urmărirea penală pe faptul comiterii

infracțiunii de tâlhărie iar în cadrul cauzei penale respective, în calitate de învinuiți sunt

recunoscuți XXXXX Alexandru și XXXXX Ion;

- procesul - verbal de examinare a obiectelor ridicate din biroul de serviciu și de

la domiciliul cet. Gonța A. în cadrul perchezițiilor la XXXXX, conform căruia în agenda

de serviciu a cet. Gonța A., sunt prezente mai multe înscrieri de serviciu, inclusiv

inscripții cu informația despre obiectele sustrase în cadrul tâlhăriei pe cauza penală nr.

XXXXX, datele de contact, alias-urile făptuitorilor XXXXX Alexandru și XXXXX Ion,

numerele de telefoane, locurile de studii, trai, muncă; inscripțiile fiind efectuate

conform calendarului agendei între 18 august 2011 – 02 XXXXX;

- procesul-verbal de efectuare a percheziție la XXXXX în baza ordonanței

procurorului din 03 octombrie 11 și încheierii judecătorului de instrucție din 23

noiembrie 2017 pe cauza penală nr. XXXXX, conform căruia de către grupul de lucru

constituit din ofițerii CCCEC la domiciliul cet. Gonța A. amplasat în mun. Chișinău,

18

strada XXXXX 76, apartamentul nr. 6, în prezența martorilor XXXXX S. și XXXXX V., în

odaia din dreapta de la intrarea în apartament în dulapul de lângă fereastră a fost

depistat un pachet din polietilena cu o masă vegetală de culoare cenușiu - verzuie cu

miros specific, precum și cinci cartușe de culoare aurie cu următoarele inscripții: 1.

XXXXX 9 XXXXX 966; 2. XXXXX 85; 3. XXXXX 85; 4. G.F.F. 81; 5. G.F.F.83., acestea fiind

ridicate și sigilate;

- încheierile judecătorului de instrucție precum și deciziile Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău prin care s-a dispus aplicarea măsurii preventive arestul la

domiciliu a lui Gonța A., care confirmă faptul că, domiciliul acestuia este amplasat în

municipiul Chișinău, strada XXXXX nr. 76, apartamentul nr. 6;

- raportul de expertiză nr. XXXXX din 06 octombrie 2011, conform căruia masă

vegetală de culoare cenușiu - verzuie cu miros specific depistată și ridicată la domiciliul

lui Gonța A. reprezintă marijuana - substanță narcotică neutilizată în scopuri medicale,

obținută artizanal din planta de cânepă, care se atribuie la substanțe narcotice, greutatea

acesteia în stare uscată fiind de 20,94 gr.;

- raportul de expertiză nr. 481 din 13 octombrie 2011, conform căruia cartușele

depistate și ridicate la Gonța Anatolie, în timpul percheziției la domiciliul lui Gonța A.

situat în municipiul Chișinău, strada XXXXX nr. 76, apartamentul nr. 6, se referă la

categoria munițiilor - cartușe cu calibrul 9.0x19 mm „Parabellum”, sunt destinate

pentru efectuarea tragerilor din pistoalele de tip: Liugher P-08 „Parabellum”, Walter P-

38, Brauning modelul 1935”, pistoale - mitralieră MP-40, Uzi ș.a. Totodată, conform

concluziilor expertului, în starea prezentată la expertiză, cartușele nominalizate sunt

utile pentru trageri;

- scrisoarea Ministerului Afacerilor Interne care confirmă faptul că Gonța A. nu

deține în posesie legală arme de foc și nu i-a fost eliberat permis de portarmă;

- procesul - verbal de examinare a cauzei penale nr. XXXXX din 28 noiembrie

2011, conform căruia la 06 iunie 2011 de către SUP CPR Ialoveni, a fost pornită cauza

penală nr. XXXXX în baza articolului 186 alin. (1) Cod penal;

- actele procesual - penale din care rezultă că, XXXXX N. are statut de bănuit și,

respectiv de învinuit în cauză penală ulterior, conform materialelor, urmărirea penală

fiind încetată în legătură cu împăcarea părților;

- procesul-verbal de examinare a obiectelor din 25 octombrie 2011 din care

rezultă că, au fost examinate două agende de serviciu care aparțin învinuitului Gonța

A.;

- ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict din 25 octombrie 2011 prin

care agenda de serviciu care aparține lui Gonța A. a fost recunoscută corp delict;

- ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict din 30 noiembrie 2011 prin

care substanța narcotică marijuana cu masa totală de 20,94 gr. depistată la domiciliul

cet. Gonța A. a fost recunoscută corp delict;

- ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict din 07 octombrie 2011 prin

care cinci cartușe depistate la domiciliul lui Gonța A. au fost recunoscute corp delict;

- informația prezentată de către „CRIS Registru” din care rezultă că, de către CPR

Ialoveni au fost accesate bazele de date personale a părților vătămate XXXXX

Alexandru și XXXXX Ion care confirmă faptul că, aceștia au fost identificați.

19

Cu privire la motivele invocate în apelul procurorului, ce vizează achitarea

inculpatului Gonța Anatolie de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunilor prevăzute la

art. 217 alin. (2) și 290 alin. (1) Cod penal, instanța de apel l-ea apreciat ca fiind fondate.

Verificând legalitatea și temeinicia sentinței sub acest aspect, pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și probelor cercetate,

prezentate instanței de apel, precum și probelor administrate de prima instanță,

cercetate suplimentar în ședința de judecată în apel, audiind inculpații, partea vătămată

XXXXX Alexandru, martorii XXXXX A., XXXXX S. și XXXXX Gh., cercetând suplimentar

probele administrate în primă instanță, instanța de apel a constatat că:

„Gonța Anatolie, locuind în apartamentul nr. 6 din strada XXXXX nr. 76, municipiul

Chișinău, a păstrat substanțe narcotice în proporții mari și rară scop de înstrăinare în

următoarele circumstanțe:

În cadrul efectuării percheziției la XXXXX pe cauza penală nr. XXXXX, în prezența

martorilor XXXXX Silvia și XXXXX Veaceslav, de către grupul de lucru constituit din ofițerii

CCCEC: XXXXX Andrei, Soroceau Sergiu, XXXXX Andrei și XXXXX Alexandru, în odaia

din dreapta de la intrarea în apartamentul situat pe adresa mun. Chișinău, strada XXXXX nr.

76, apartamentul nr. 6 care este folosită nemijlocit de către Gonța A., în dulapul de lângă

fereastră, a fost depistat și ridicat un pachet din polietilenă în care se afla o masă vegetală de

culoare cenușiu -- verzuie cu miros specific, care conform raportului de expertiză nr. XXXXX

din 06 octombrie 2011 reprezintă marijuana - substanță narcotică neutilizată în scopuri

medicale, obținută artizanal din planta de cânepă, care se atribuie la substanțe narcotice,

greutatea acesteia în stare uscată fiind de 20.94 gr.

Tot el, locuind în apartamentul nr. 6 situat în municipiul Chișinău, strada XXXXX nr.

76, a păstrat muniții fără autorizația corespunzătoare în următoarele circumstanțe:

În cadrul efectuării percheziției la XXXXX, în cadrul cauzei penale nr. XXXXX, în

prezența martorilor XXXXX Silvia și XXXXX Veaceslav, de către grupul de lucru constituit

din ofițerii CCCEC: XXXXX Andrei, XXXXX Sergiu, XXXXX Andrei și XXXXX Alexandru,

în odaia din dreapta de la intrarea în apartamentul situat pe adresa mun. Chișinău, str. XXXXX

76, ap. 6 care este folosită nemijlocit de către Gonța Anatolie, în dulapul de lângă fereastră a fost

depistată o cutie pentru ceas cu inscripția „Atlantic Swiss made watches since 1888”, în care au

fost depistate cinci cartușe de culoare aurie, respectiv cu următoarele inscripții: 1. XXXXX 9

XXXXX 966: 2 XXXXX 85; 3. XXXXX 85; 4. XXXXX 81; 5. G.F.F. 83.

Conform raportului de expertiză nr. 481 din 13 octombrie 2011, cinci cartușe depistate și

ridicate la XXXXX, în timpul percheziției la domiciliul cet. Gonța Anatolie situat mun.

Chișinău, str. XXXXX 76, ap. 6, se referă la categoria munițiilor - cartușe cu calibrul 9.0x19

mm „Parabellum”, sunt destinate pentru efectuarea tragerilor din pistoalele de tip: Liugher P-08

„Parabellum”, Walter P-38, Brauning modelul 1935”, pistoale - mitralieră MP-40, Uzi ș.a.

Totodată, conform concluziilor expertului, în starea prezentată la expertiză, cartușele

nominalizate sunt utile pentru trageri. Potrivit informației prezentate de către DGPOP a DP a

MAI, cet. Gonța Anatolie, nu deține în posesie legală arme de foc și nu i-a fost eliberat permis de

portarmă”.

În conformitate cu art. 414 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de apel a

menționat că a dat o nouă apreciere probelor administrate (pe episodul de învinuire a

inculpatului Gonța A. în baza articolelor 217 alin. (2) și 290 alin. (1) Cod penal), relevate

și analizate la pct. 19-25 din decizia sa. Astfel, apreciind probele administrate în cauză,

20

instanța de apel a considerat ca fiind dovedită vinovăția inculpatului Gonța A. în

săvârșirea faptelor criminale constatate.

Analizând declarațiile inculpatului Gonța A. în raport cu probele administrate în

cauză: declarațiile martorilor XXXXX S. și XXXXX A., procesul - verbal de examinare a

cauzei penale nr. XXXXX; procesul - verbal de examinare a obiectelor ridicate din biroul

de serviciu și de la domiciliul cet. Gonța A. în cadrul perchezițiilor la XXXXX; procesul -

verbal de efectuare a percheziție la XXXXX; încheierile judecătorului de instrucție

precum și deciziile Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău prin care s-a dispus

aplicarea măsurii preventive arestul la domiciliu a lui Gonța A.; raportul de expertiză

nr. XXXXX din 06 octombrie 2011; raportul de expertiză nr. 481 din 13 octombrie 2011;

scrisoarea Ministerului Afacerilor Interne care confirmă faptul că Gonța A. nu deține în

posesie legală arme de foc și nu i-a fost eliberat permis de portarmă; procesul - verbal

de examinare a cauzei penale nr. XXXXX din 28 noiembrie 2011; ordonanța de

recunoaștere în calitate de corp delict din 30 noiembrie 2011 prin care substanța

narcotică marijuana cu masa totală de 20,94 gr. depistată la domiciliul cet. Gonța A.;

ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict din 07 octombrie 2011 prin care

cinci cartușe depistate la domiciliul lui Gonța A. au fost recunoscute corp delict;

informația prezentată de către „CRIS Registru”, se dovedește cu certitudine vinovăția

inculpatului Gonța A. în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de articolele 217 alin. (2) și

290 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a conchis că prin procesul verbal de efectuare a percheziție din

XXXXX pe cauza penală nr. XXXXX, a fost constatat cu certitudine că grupul de lucru

constituit din ofițerii CCCEC au efectuat percheziția domiciliului inculpatului Gonța A.

amplasat în municipiul Chișinău, strada XXXXX nr. 76, apartamentul nr. 6, în prezența

martorilor XXXXX S. și XXXXX V. și, în odaia din dreapta de la intrarea în apartament

în dulapul de lângă fereastră, a fost depistat un pachet din polietilena cu o masă

vegetală de culoare cenușiu - verzuie cu miros specific, precum și cinci cartușe de

culoare aurie cu următoarele inscripții: 1. XXXXX 9 XXXXX 966; 2. XXXXX 85; 3. XXXXX

85; 4. G.F.F. 81; 5. G.F.F.83., acestea fiind ridicate și sigilate. Potrivit raportului de

expertiză nr. XXXXX din 06 octombrie 2011, masă vegetală de culoare cenușiu - verzuie

cu miros specific depistată și ridicată la domiciliul lui Gonța A. reprezintă marijuana -

substanță narcotică neutilizată în scopuri medicale, obținută artizanal din planta de

cânepă, care se atribuie la substanțe narcotice, greutatea acesteia în stare uscată fiind de

20,94 gr.; totodată, conform raportul de expertiză nr. 481 din 13 octombrie 2011,

conform căruia cartușele depistate și ridicate la XXXXX, în timpul percheziției la

domiciliul lui Gonța A. situat în municipiul Chișinău, strada XXXXX nr. 76,

apartamentul nr. 6, se referă la categoria munițiilor - cartușe care, în starea prezentată la

expertiză, sunt utile pentru trageri.

Nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Gonța A. în învinuirea de

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 217 alin. (2) și 290 alin. (1) Cod penal, în

opinia instanței de apel nu echivalează cu achitarea acestuia, devreme ce probele

prezentate în sprijinul învinuirii, cercetate și, după caz, verificate în ședința instanței de

apel, dovedesc cu certitudine săvârșirea infracțiunilor incriminate.

Prin determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele

faptelor prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componențelor de infracțiuni

prevăzute de legea penală, faptele constatate de instanța de apel au fost calificate în

21

baza: art. 217 alin. (2) Cod penal-păstrarea substanțelor narcotice în proporții mari, fără

scop de înstrăinare și art. 290 alin. (1) Cod penal - păstrarea munițiilor fără autorizația

corespunzătoare.

Soluționând chestiunea cu privire la răspunderea penală a inculpatului Gonța

Anatolie în baza art. 217 alin. (2) și 290 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a constatat

intervenirea prescripției tragerii la răspunderea penală, deoarece din momentul

consumării infracțiunilor comise de inculpatul Gonța A., prevăzute la art. 217 alin. (2) și

290 alin. (1) Cod penal, până la ziua judecării cauzei în apel au expirat mai mult de 5

ani, adică a expirat termenul de prescripție a răspunderii penale, fixat prin art. 53 lit. g)

și 60 alin. (1), lit. lit. a), b) și alin. (2) Cod penal, potrivit cărora, persoana se liberează de

răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii ușoare și mai puțin grave au

expirat 2 ani și, respectiv 5 ani; prescripția curge din ziua săvârșirii infracțiunii și până

la data rămânerii definitive a hotărârii instanței de judecată.

Cu privire la motivele invocate de procuror și de partea vătămată XXXXXA., ce

vizează achitarea inculpaților de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunilor prevăzute

articolele 46, 324 alin. (3), lit. b) și c), 327 alin. (3) Cod penal, instanța de apel le-a

apreciat ca fiind nefondate, întrucât urmărirea penală și judecata în fond s-a desfășurat

cu respectarea procedurii prevăzute de lege și, respectiv, nu se constată încălcări care

atrag nulitatea actelor procedurale efectuate iar starea de fapt și de drept constatată de

prima instanță concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate, relevate în

cuprinsul sentinței.

Instanța de apel a concluzionat că probele prezentate în ședința de judecată și

puse la baza sentinței de achitare a inculpaților pe episodul respectiv, au fost obținute

legal, sunt admisibile și sunt apreciate conform prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală, astfel fiind pertinente, concludente, utile și veridice, care au fost relevate la

punctele 15 – 25 din decizia instanței de apel.

La fel, instanța de apel a menționat că fiecare probă a fost apreciată din punct de

vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, astfel concluziile instanței cu privire

la achitarea inculpaților pe episodul de învinuire în săvârșirea infracțiunilor prevăzute

de articolele 46, 324 alin. (3), lit. b) și c), 327 alin. (3) Cod penal, au fost formate în urma

cercetării și examinării probelor prezentate de părți, în cumul, sub toate aspectele,

complet și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Instanța a pus la baza sentinței

probele menționate la cercetarea cărora au avut acces toate părțile în egală măsură, fiind

asigurate cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor.

Astfel, instanța de apel a statuat că, declarațiile părților vătămate XXXXX A.,

XXXXX E., martorilor Adam M., XXXXX N., XXXXX E., XXXXX I., XXXXX N., XXXXX

V., XXXXX E., XXXXX M., XXXXX D., XXXXX D., Roșca A., XXXXX A., XXXXX A.,

XXXXX A., XXXXX S., XXXXX V., XXXXX A., XXXXX S., XXXXX Gh., XXXXX N.,

precum și alte probe puse la baza sentinței de achitare pe articolele 46, 324 alin. (3) lit.

b), c) și 327 alin. (3) Cod penal, au fost apreciate corect, dat fiind că nu se dovedește

vinovăția inculpaților în săvârșirea faptelor încriminate prin rechizitoriu, în partea

respectivă. Inculpații pe tot parcursul procesului penal au respins învinuirea în

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de articolele 46, 324 alin. (3), lit. b) și c), 327 alin. (3)

Cod penal, motivând că n-au săvârșit faptele imputate iar sentința atacată, în partea

respectivă, cuprinde descrierea circumstanțelor cauzei constatate de instanța de

22

judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpaților, cu indicarea motivelor

pentru care se resping probele aduse în sprijinul acuzării.

Astfel, în opinia instanței de apel, probatoriul administrat nu dovedește că

inculpații au organizat, constituit și au activat în cadrul unui grup criminal organizat

(art. 46 Cod penal), cu scopul săvârșirii acțiunilor de extorcare și primire a banilor de la

părțile vătămate, care ar confirma reuniunea stabilă de persoane care s-au organizat în

prealabil.

Partea acuzării n-a prezentat probe certe care confirmă incontestabil elementele

esențiale a laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 324 Cod penal: extorcarea și

primirea banilor de către inculpați de la părțile vătămate, cu analiza credibilității și

admisibilității probelor administrate în acest sens, fiind reținute ca probe decisive de

organul de urmărire penală doar declarațiile părților vătămate, lipsind alte probe ce ar

exclude toate dubiile privind veridicitatea acestora. În cauză n-au fost depistați banii

pretinși ca fiind primiți și extorcați de către inculpați, ce constituie obiectul material al

infracțiunii de corupere pasivă, or obiectul material al infracțiunii prevăzute de articolul

324 Cod penal, îl reprezintă ofertele, banii, titlurile de valoare, alte bunuri sau avantaje

patrimoniale, serviciile, privilegiile sau avantajele ce nu i se cuvin persoanei cu funcție

de răspundere.

În consecință instanța de apel a determinat că probele administrate în cauză pe

episoadele de învinuire a inculpaților Gonța A., Ciobanu S. și Goțonoagă N. în

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de articolele 46, 324 alin. (3) lit. b), c), 327 alin. (3)

Cod penal, se exprimă sub forma unor situații de fapt prin care se subînțelege o altă

împrejurare, care la rândul său, nu dovedește direct vinovăția inculpaților și nici nu se

coroborează cu alte probe din care ar rezulta participarea acestora la săvârșirea faptelor

imputate, astfel învinuirea inculpaților este întemeiată pe presupuneri, iar probarea

învinuirii provoacă dubii cu privire la vinovăția acestora în săvârșirea faptelor

imputate.

Părțile vătămate pe parcursul procesului penal au făcut declarații, ce nu conțin

circumstanțe de constatare asupra inculpaților privind săvârșirea faptelor prevăzute de

articolele 46, 324 alin. (3) lit. b), c), 327 alin. (3) Cod penal. În atare situație, instanța de

apel a stabilit că valoarea probantă a declarațiilor părților vătămate nu este prestabilită

și nu există temei pentru o preferință probantă, deoarece simplele afirmații precum că

inculpații sunt implicați în acte de corupție și abuz de putere, nu sunt suficiente pentru

a înlătura apărările inculpaților. În acest sens, în jurisprudență s-a decis în mod

constant, că o probă care este izolată și care nu se coroborează cu ansamblul probelor

administrate în cauza penală, nu obține valoare probantă suficientă pentru a justifica

soluția de condamnare.

Considerentele primei instanțe prin prisma concluziilor instanței de recurs

ordinar expuse în decizia din 06 decembrie 2017, cu privire la faptul că între art. 324

Cod penal și art. 327 Cod penal există o concurență dintre o normă specială și una

generală, în sensul art. 116 Cod penal, astfel, la calificare în astfel de situații se reține

doar art. 324 Cod penal, nu însă un concurs de infracțiuni, instanța de apel le-a apreciat

ca fiind relevante, motivate și argumentate din punct de vedere al temeiniciei și

legalității, care au dus la soluția de achitare a inculpaților.

În atare situație, instanța de apel și-a expus solidaritatea cu concluziile privind

aprecierea probelor, efectuată de prima instanță pe învinuirile respective, dat fiind că

23

sunt motivate temeinic și legal, sub aspectul, că vinovăția inculpaților Gonța A.,

Ciobanu S. și Goțonoagă N. în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de articolele 46, 324

alin. (3) lit. b), c), 327 alin. (3) Cod penal nu a fost dovedită în cadrul procesului penal,

astfel în speță nu s-a constatat existența faptei infracțiunilor respective.

Criticile cu privire la aprecierea probelor, efectuată de prima instanță pe episodul

de învinuire a inculpaților Gonța A., Ciobanu S. și Goțonoagă N. în săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de articolele 46, 324 alin. (3) lit. b), c), 327 alin. (3) Cod penal, au

fost apreciate de instanța de apel ca o opinie subiectivă a procurorului și părții vătămate

XXXXX Alexandru, care nu este argumentată prin prisma prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală.

Urmare a considerentelor relevate raportate la prevederile din art. 8 alin. (3) și

389 alin. (1) - (3) Cod de procedură penală, instanța de apel a stabilit cu certitudine că

prin ansamblul de probe cercetate în ședința de judecată nu se confirmă vinovăția

inculpaților în săvârșirea infracțiunilor imputate prin actul de învinuire, astfel, potrivit

prevederilor art. 390 alin. (1), pct. 1) Cod de procedură penală, se impune achitarea

inculpaților de sub învinuirile în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 46, 324 alin.

(3) lit. b), c), 327 alin. (3) Cod penal din motiv că nu sa constatat existența faptei

infracțiunii – soluție dată de primă instanță, care în opinia instanței de apel este legală,

întemeiată și motivată.

Instanța de apel a apreciat că prima instanță în partea respectivă, a acordat

deplină eficiență prevederilor art. 8 alin. (3), 101, 384 alin. (3) și (4), art. 390 alin. (1),

pct.1), 394 alin. (3) și 396 Cod de procedură penală, precum și a ținut seama de

recomandările oferite prin Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 5 din

19.06.2006 „ Privind sentința judecătorească”, care, în punctul 6 prevede: „ Vinovăția

persoanei în săvârșirea faptei se consideră dovedită numai în cazul când instanța de

judecată, călăuzindu-se de principiul prezumției nevinovăției, cercetând nemijlocit

toate probele prezentate, iar îndoielile, care nu pot fi înlăturate, fiind interpretate în

favoarea inculpatului și în limita unei proceduri legale, a dat răspunsuri la toate

chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală”.

În afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelanți, examinând

aspectele de fapt și de drept ale cauzei, conform cerințelor din art. 409 alin.(2) Cod de

procedură penală, instanța de apel a apreciat că nu există alte temeiuri de a interveni în

sentință.

atacată cu recursuri ordinare de către:

- avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Gonța Anatolie, la 24 ianuarie

2019, prin care, invocând în calitate de temeiuri pentru recurs prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel în

partea condamnării inculpatului Gonța Anatolie în baza art. 217 alin. (2) și art. 290 alin.

(1) Cod penal, cu menținerea dispozițiilor sentinței în această partea din motiv că apelul

procurorului a fost greșit admis;

- procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sîli Radu, la 23 ianuarie

2019, prin care, invocând în calitate de temei de drept pentru recurs prevederile art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel în

partea menținerii achitării inculpaților Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă

Nicolae de sub învinuirea în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 46, 324 alin. (3)

24

lit. b), c) și art. 327 alin. (3) Cod penal, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte,

de către un alt complet de judecată.

11.1. Avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Gonța Anatolie, în

susținerea recursului a menționat că:

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța

apel a admis grave erori de fapt și de drept, care a afectat soluția instanței;

- fapta inculpatului Gonța Anatolie nu întrunește elementele infracțiunilor

prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal și art. 290 alin. (1) Cod penal, fapta nu a fost

săvârșită de inculpatul Gonța Anatolie;

- instanța de apel nu a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 26, 27,

99- 101 Cod procedură penală, nu a cercetat sub toate aspectele probele prezentate de

acuzare, nu le-a verificat minuțios, prin prisma pertinenței, concludentei, iar în

ansamblul, din punct de vedere al coroborării lor, nu a apreciat fiecare probă separat și

nu s-a expus în mod convingător de ce resping argumentele apărării și se admit cele ale

acuzării;

- din procesul verbal al ședinței instanței de apel rezultă că a fost audiat

inculpatul Gonța Anatolie, martorii și cercetate materialele dosarului penal, din

cuprinsul deciziei instanței de apel, se observă că instanța nu a apreciat, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității probele cercetate în raport cu

circumstanțele stabilite în cauză, fiind încălcate prevederile art. 101 Cod de procedură

penală iar simpla descriere a probelor fără aprecierea cuvenită a acestora duce la

adoptarea unei hotărâri nemotivate;

- fiind audiat în cadrul ședinței instanței de fond martorul XXXXX Viorel a

declarat că din anul 2011 îi este cunoscut apartamentul Nr. 6 din str. XXXXX 76 din

mun. Chișinău deoarece acolo locuia prietenul său pe nume Gonța Ion. XXXXX V. A

locuit periodic în acel apartament, cu permisiunea lui Gonța Ion. În apartamentul dat,

uneori mai venea și Gonța Anatolie, cu care sunt consăteni. Vizual îl cunoaște pe

Ciobanu Sergiu, pe care l-a văzut împreună cu Gonța Anatolie. Niciodată nu a observat

la Gonța Anatolie muniții, cartușe sau substanțe narcotice;

- fiind audiat în cadrul ședinței de judecată martorul XXXXX Ion Gheorghe a

declarat că îi cunoaște pe toți 3 inculpați ca fiind Gonța Anatolie cu care sunt consăteni,

Ciobanu S., Goțonoagă N. Ca fiind colegi de serviciu a lui Gonța Anatolie. în

apartamentul 6 din str. XXXXX 76, mun. Chișinău a locuit în perioada anilor 2010-2011.

În apartament locuiau mai mulți prieteni, fiind toți din același sat. În acea perioadă,

XXXXX Ion lucra în calitate de taximetrist și rămânea în acel apartament de 3-4 ori pe

săptămână. În apartamentul dat locuia Gonța Ion, fratele lui Gonța Anatolie. Niciodată

nu a văzut în acel apartament muniții sau substanțe narcotice și nici la Gonța Anatolie

nu a văzut. În apartament locuia cu permisiunea lui Gonța Ion;

- fiind audiat în cadrul ședinței instanței de fond martorul Gonța Ion a declarat

că este fratele lui Gonța Anatolie iar apartamentul nr. 6 din str. XXXXX, mun. Chișinău,

în perioada anilor 2009-2010 a fost închiriat de prietena sa pe nume Cristina Cernomaz.

A locuit personal în acel apartament până la XXXXX. Deseori la el veneau prieteni,

studenți, cu care organizau petreceri. În apartamentul dat avea acces și Gonța Anatolie,

el venea de 1-2 ori pe săptămână, făcea baie, uneori participa la petreceri. În acea

perioadă, din spusele lui Gonța Anatolie, cunoaște că el mergea ori la serviciu, ori

locuia la prietena lui. Persoana care a dat în chirie apartamentul, i-a rugat să aibă grijă

25

de lucrurile ei personale ce rămân în apartament. Din lucrurile personale ale chiriașilor

în apartament erau doar hainele de schimb;

- fiind audiat în cadrul ședinței de judecată martorul XXXXX Silvia Vasile a

declarat instanței de fond că dintre inculpați îl cunoaște vizual doar pe Gonța Anatolie.

într-o zi, până la ora mesei, în toamna anului 2011 a fost invitată de un bărbat să intre în

ap. 6, unde se efectua percheziția. A observat un pachețel jos, cutie de la ceas. în odaie

erau prezenți 3-4 persoane. A văzut un dulap deschis iar jos era un pachet cu substanță

verde, mărunțită iar după percheziție a semnat procesul verbal, nu poate spune dacă la

percheziție Gonța Anatolie a avut sau nu careva obiecții. A mai declarat că Gonța

Anatolie nu era proprietarul ap. 6, acolo erau mai mulți găzdași;

- în ceia ce privește constatarea de către instanța de apel a comiterii de către

inculpatul Gonța Anatolie a păstrării de muniții fără autorizația corespunzătoare,

infracțiune prevăzută de art. 290 alin. (1) Cod penal și păstrării de substanțe narcotice în

proporții mari, infracțiune prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal se reține că ambele

infracțiuni se comit doar prin intenție directă când persoana își dă seama că păstrează

obiectele in XXXXX se fără autorizațiilor corespunzătoare. Probele cercetate de instanța

de fond și apel nu au confirmat învinuirea înaintată lui Gonța Anatolie pentru

infracțiunile prevăzute de art. 217 alin. (2) și art. 290 alin. (1) Cod penal, ci din contra

declarațiile martorilor acuzării și apărării, se coroborează pe deplin cu depozițiile

inculpatului și demonstrează incontestabil nevinovăția acestuia în comiterea

infracțiunilor date;

- martorii XXXXX Andrei, XXXXX Andrei, XXXXX Alexandru, XXXXX Sergiu au

confirmat doar depistarea substanței narcotice și celor cinci cartușe în apartamentul nr.

6 din str. XXXXX 76, mun. Chișinău, însă prin probele date nu se probează păstrarea

acestora anume de către inculpatul Gonța Anatolie. Totodată prin declarațiile

martorilor XXXXX Silvia, XXXXX Viorel, XXXXX Ion și Gonța Ion sa constatat că

inculpatul Gonța Anatolie nu avea domiciliu stabil în apartamentul nr. 6 din str. XXXXX

76, mun. Chișinău, spațiul dat locativ a fost închiriat de o altă persoană. Gonța Anatolie

venea în apartament de 2-4 ori pe săptămână iar acolo domiciliau și alte persoane care

organizau petreceri;

- persoanele audiate în cadrul cercetării judecătorești nu au confirmat

circumstanțele expuse în actul de învinuire și constatate de către instanța de apel

precum că Gonța Anatolie ar fi păstrat muniții fără autorizația corespunzătoare și

substanțe narcotice în proporții mari;

- poziția procesuală a părții apărării, în cazul dat este de a casa decizia instanței

de apel, în partea condamnării lui Gonța Anatolie pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal și art. 290 alin. (1) Cod penal, cu menținerea

sentinței adoptate de prima instanță în această parte, fără dispunerea rejudecării cauzei

iar faptul dat corespunde și jurisprudenței Curții Europene, deoarece încălcările

legislației procesual penale comise de către autoritățile de stat la examinarea cauzei

date, nu pot fi imputate acuzatului și nu ar trebui să-l plaseze pe acesta într-o situație

defavorabilă în propriul recurs;

- instanța de apel în mod eronat a admis apelul procurorului, nu a cercetat și

analizat sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv probele administrate. În acest

sens, consideră că starea de fapt reținută și de drept stabilită de prima instanță în partea

achitării lui Gonța Anatolie pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2)

26

Cod penal și art. 290 alin. (1) Cod penal concordă cu circumstanțele și probele

administrate-relevate și analizate în sentința de achitare;

11.2. Procurorul în susținerea recursului a menționat că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- explicațiilor date de către Plenul Curții Supreme de Justiție a RM la pct. 14 al

Hotărârii nr.22 din 12.12.2005 „Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de

apel”, modificată prin Hotărârea Plenului Curții Supreme nr.4 din 30.03.2009, în sensul

cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit

instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu; dacă

fapta a fost comisă de inculpat și in ce împrejurări s-a comis; în ce constă participația,

contribuția materială a fiecărui participant; dacă există circumstanțe atenuante și

agravante; dacă probele corect au fost apreciate; dacă toate în ansamblu au fost

apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în

conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. În cauza dată, instanța de apel nu a

îndeplinit aceste stricte prevederi ale legii, precum și explicațiile date de către Plenul

Curții Supreme de Justiție ia pct. 14 al Hotărârii nr. 22 din 12 decembrie 2005 „Cu

privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”, iar ne pronunțarea

instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea

fondului apelului, astfel decizia urmează a fi casată cu rejudecarea cauzei în apel cum

cere art. 435 Cod de procedură penală, întrucât asemenea eroare judiciară nu poate fi

corectată în instanța de recurs;

- după cum reiese din decizia instanței de apel aceste prevederi legale nu au fost

totalmente respectate și nu au fost supuse verificării probele prezentate în sprijinul

acuzării, făcând trimitere unilateral la argumentele invocate de către apărător în

discursul său care au fost puse la baza sentinței de achitare;

- în speță instanțele de judecată au dat apreciere numai la unele probe care în

opinia lor dovedesc nevinovăția, în așa mod, instanțele au încălcat și cerințele art. 394

alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, conform cărora instanța de judecată la

pronunțarea sentinței de achitare are obligația de a indica motivele pentru care sunt

respinse probele aduse în sprijinul acuzării;

- instanța de apel urma să aprecieze critic declarațiile inculpaților Gonța

Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoaga Nicolae și calificate drept o metodă de apărare

aleasă de către inculpați în scop de a se eschiva de la răspunderea penală pentru faptele

comise și această versiune nu coroborează cu celelalte probe;

- instanțele, la emiterea unei sentințe de achitare în privința inculpaților în baza

art. 46, 324 alin. (3) lit. b). c), 327 alin.(3) Cod penal, nu a dat o apreciere corectă

declarațiilor părții vătămate XXXXX Alexandru;

- coparticiparea tuturor inculpaților la comiterea infracțiunilor, întrunirea

conceptului de „grup criminal organizat” a fost probată pe deplin, deoarece este

dovedit faptul că inculpații fiind persoane cu funcție de răspundere, în calitate de

coautori, abuzând de situația de serviciu, de comun acord împreună și prin înțelegere

prealabilă, au extorcat și primit bani ce nu i se cuvin, pentru a nu îndeplini acțiuni ce țin

de obligațiunile de serviciu, cât și pentru a îndeplini o acțiune contrar acestor obligații,

27

cu extorcare de bunuri în proporții deosebit de mari de trei persoane în interesul unui

grup criminal organizat;

- probatorul examinat dovedește indubitabil faptul că, inculpații Anatolie Gonța,

Nicolae Goțonoagă, Sergiu Ciobanu, exercitând activitatea de lucrători operativ în

cadrul IP Ialoveni, au deturnat activitatea legală a organului pe care îl reprezentau, în

folosul personal, neglijând totodată și interesele părților vătămate în cadrul dosarului

penal de tâlhărie, care sunt o bătrânică neajutorată și nepoțica ei minoră și au tras

foloase materiale ilegale în valoare totală de 144 611,78 lei;

- în rest, recursul procurorului corespunde identic după formă și conținut

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2017, pe alocuri

regăsindu-se fraze din numele ,,Colegiului penal”, iar la capitolul motivării recursului,

procurorul a indicat că „hotărârea instanței de apel privind menținerea sentinței de achitare a

lui Muntean Artur urmează a fi casată.”, persoană ce nu figurează în calitate de inculpat în

respectiva cauză.

lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise, cu casarea totală a deciziei

instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei de aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată, din considerentele ce urmează.

Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

În particular avându-se în vedere recursul ordinar, rațiunea și finalitatea

exercitării căii de atac, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanța ierarhic

inferioară la etapa precedentă de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care

acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator.

Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art. 435

alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul

instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și cu trimiterea

cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, când eroarea

admisă nu poate fi corectată la această etapă a procedurilor.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze total, atunci când se constată admiterea erorilor de drept, de

natură să afecteze echitatea desfășurării procesului și care au avut drept consecință

adoptarea unei hotărâri contradictorii și nemotivate.

Totodată, Colegiul evidențiază și prevederile art. 414 Cod de procedură penală,

în care se stipulează asupra căror chestiuni de fapt și de drept urmează să se expună

instanța, la etapa judecării cauzei în procedura de apel.

În particular, la chestiunile de fapt se atribuie următoarele aspecte: dacă fapta

reținută a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce

împrejurări a fost comisă, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele

corect au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de

apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost

corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de

drept procesual sau penal au fost corect aplicate.

28

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu

trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În acest context este relevant de specificat că, la judecarea apelului, în

conformitate cu art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală, instanța de apel se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă, printre altele, temeiurile

de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum

și motivele adoptării soluției date.

Așadar, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a

efectuării cercetării judecătorești, urma să expună în hotărârea adoptată situația de fapt

reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze concluzii temeinice, cu

suport probator, privitor la vinovăția inculpaților pe toate capetele de acuzare și să se

expună la principalele motive invocate în apelul procurorului.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de

instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic

superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea

în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau

motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare.

Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecății

instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate

exhaustiv de legislator.

Reieșind din sumarul recursurilor declarate, se constată că procurorul își

întemeiază recursul în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocând

următoarele cazuri de casare: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția instanței de apel de menținere a sentinței de achitare a inculpaților.

Potrivit recursului declarat de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele

inculpatului Gonța Anatolie, își întemeiază criticile, la fel, prin prisma cazurilor de

casare prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, invocând subsidiar

și temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 8) al aceleiași norme și anume că nu au fost

întrunite elementele infracțiunilor prevăzute de art. 217 alin. (2), art. 290 alin. (1) Cod

penal, incriminate inculpatului Gonța Anatolie.

Verificând criticile expuse în recursurile declarate, în raport cu lucrările cauzei,

Colegiul penal lărgit constată, că acestea sunt parțial întemeiate, deoarece instanța de

apel nu a judecat cauza sub toate aspectele și nu a dat răspunsuri complete la toate

motivele esențiale invocate de procuror în apelul declarat.

Raportând decizia instanței de apel, la rigorile prevăzute de art. 414 Cod de

procedură penală, se atestă că instanța de apel nu a ținut cont pe deplin de aceste

cerințe și a comis următoarele erori de drept.

Colegiul penal lărgit apreciază că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apelul procurorului, hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția.

Astfel, în speță se stabilește că instanța de apel și prima instanță au acordat

apreciere parțială cumulului de probe administrat în speță, dintre care asupra celor

29

analizate instanțele au concluzionat nevinovăția inculpaților, prin ce nu au respectat

totalmente cerințele art. 394 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, conform cărora

instanța de judecată la pronunțarea sentinței de achitare are obligația de a indica

motivele pentru care sunt respinse probele aduse în sprijinul acuzării.

În pofida faptului că partea vătămată XXXXX Alexandru nu și-a susținut

propriul apel, instanța urma prin prisma apelului procurorului să valorifice și aprecieze

corespunzător declarațiile părții vătămate XXXXX Alexandru depuse pe tot parcursul

procesului, precum și a părții vătămate XXXXX Ion.

Din materialele cauzei a fost stabilit cu certitudine că inculpații Gonța Anatolie,

Goțonoagă Nicolae, Ciobanu Sergiu, au exercitat activitatea de lucrători în cadrul IP

Ialoveni, și aveau implicare directă la cercetarea cazului de tâlhărie prin care au fost

sustrase bunuri materiale în valoare de 56000 lei.

De asemenea în speță nu au fost constatate alte circumstanțe prin care s-ar

confirma o careva legătură între inculpații Gonța Anatolie, Goțonoagă Nicolae, Ciobanu

Sergiu și părțile vătămate XXXXX Alexandru și XXXXX Ion, decât comiterea atacului

tâlhăresc, comiterea căruia a fost recunoscută de către XXXXX Alexandru și XXXXX Ion,

deși materialele cauzei conțin astfel de circumstanțe.

La fel în speță nu a fost stabilită nici o apreciere corespunzătoare a instanțelor de

fond asupra declarațiilor martorilor cu privire la colectare a mijloacelor financiare

pentru a fi transmise lui XXXXX Alexandru, or, respectivele declarații conțin expuneri

concrete cu privire la acțiunile întreprinse, sumele colectate de către mama lui XXXXX

Alexandru, și rudele acestuia, iar instanțele de fond nu au expus nici o apreciere asupra

eventualelor divergențe sau lipsei acestora, și coroborării cu mijloacele materiale de

probă.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că prin aceste omisiuni care

contravin rigorilor prevăzute de art. 419 alin. (8) Cod de procedură penală, ce stipulează

că decizia instanței de apel trebuie să cuprindă motivele adoptării soluției date, instanța

de apel nu și-a motivat soluția suficient de clar, or se atestă utilizarea formulărilor

generale, fără a fi elucidate toate circumstanțele esențiale ale cauzei și a oferi aprecierea

concretă a fiecărei probe în parte conform art. art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală.

Astfel, Colegiul penal lărgit apreciază că instanța de apel, prematur a menținut

parțial soluția primei instanțe de achitare în privința inculpaților, făcând trimitere doar

la declarațiile acestora și criticând declarațiile martorilor și a părților vătămate,

invocând doar că acestea sunt declarative, fără a-și motiva poziția în acest sens și

totodată, fără a aprecia concret și complet materialele cauzei, care au fost doar citite și

înregistrate în procesul-verbal al ședinței de judecată.

Apelul constituind o continuare a judecării fondului cauzei, legea (art. 414 alin.

(2) Cod de procedură penală) prevede posibilitatea ca instanța să dea o nouă apreciere

probelor administrate în fața primei instanțe.

Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit

art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele,

temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea

apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Însă, cu referire la caz, în opinia Colegiului penal lărgit instanța de apel nu a

respectat în deplină măsură aceste prevederi legale.

30

În acest context, Colegiul menționând prevederile art. 100 alin. (4) și art. 101 alin.

(1)-(4) Cod de procedură penală, și invocând doctrina juridică națională, remarcă faptul

că verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității

probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea

obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor strânse, coroborarea lor cu alte probe,

verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar

prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele

procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă

din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale

prevăzute de prezentul cod, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a

coroborării lor.

Aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului

penal, deoarece întregul volum de muncă depusă de către organele de urmărire,

instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe soluția ce va fi

dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere trebuie să se

bazeze pe prevederile legale. Una din regulile esențiale ale aprecierii probelor - nici o

probă nu are o valoare dinainte stabilită.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența,

concludența și utilitatea acestora. De menționat că proba trebuie apreciată și după

veridicitatea acesteia. Veridicitatea probelor poate fi caracterizată ca o corespundere a

datei de fapt examinată de către instanță cu realitatea pe care o probează această dată.

Toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punctul de vedere al coroborării lor.

În asemenea împrejurări, Colegiul penal lărgit statuează că, decizia instanței de

apel în cauza dată, este afectată în partea motivării soluției adoptate și prezintă

deficiențe majore, ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume, hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar erorile admise de către instanța de

apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu

este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței,

substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesuale-penale

la pronunțarea hotărârii judecătorești.

Cu referire la argumentele recursului părții apărării, în raport cu lucrările cauzei,

Colegiul penal lărgit constată, că acestea sunt parțial întemeiate, deoarece instanța de

apel nu a judecat cauza sub toate aspectele și nu a dat răspunsuri complete la toate

chestiunile esențiale pentru justa soluționare a cauzei inclusiv și în partea condamnării

lui Gonța Anatolie pentru infracțiunile prevăzute de art. 217 alin. (2) și art. 290 alin. (1)

Cod penal.

Colegiul penal lărgit a constatat că, la baza condamnării inculpatului Gonța

Anatolie în baza art. 290 alin. (1), 217 alin. (2) Cod penal, instanța de apel a pus

declarațiile martorilor polițiști – XXXXX Alexandru și XXXXX Sergiu, descrise în decizie

dar nu a analizat declarațiile lor, sub aspect că ele contravin procesului-verbal de

percheziție din 04.10.11 (f.d. 53-54, vol. I), fiind indicat diferit de către martori locul,

odaia, unde au fost găsite substanțele narcotice și munițiile, chestiune care indică

31

asupra unei examinări superficiale a cauzei, fără o analiză profundă a probelor, or,

martorii respectivi au confirmat doar depistarea substanței narcotice și celor cinci

cartușe în apartamentul nr. 6 din str. XXXXX 76, mun. Chișinău, însă instanța de apel

nu a expus aprecierea acestora în raport cu declarațiile martorilor XXXXX Silvia,

XXXXX Viorel, XXXXX Ion și Gonța Ion ce au expus că inculpatul Gonța Anatolie nu

avea domiciliu stabil în apartamentul nr. 6 din str. XXXXX 76, mun. Chișinău, spațiul

dat locativ a fost închiriat de o altă persoană, Gonța Anatolie venea în apartament de 2-

4 ori pe săptămână iar acolo domiciliau și alte persoane care organizau petreceri.

Constatarea de către instanța de apel a comiterii de către inculpatul Gonța

Anatolie a păstrării de muniții fără autorizația corespunzătoare, infracțiune prevăzută

de art. 290 alin. (1) Cod penal și păstrării de substanțe narcotice în proporții mari,

infracțiune prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal, urmează a fi evidențiat faptul că

ambele infracțiuni se comit prin intenție directă când persoana își dă seama că păstrează

obiectele inXXXXXse, însă instanța de apel nu a expus nici o motivare cu privire la

constatarea întrunirii tuturor elementelor componențelor infracțiunilor incriminate,

inclusiv și prin prisma faptului că în apartamentul nr. 6 din str. XXXXX 76, mun.

Chișinău locuiai și alte persoane, fiind închiriate la diferite perioade de timp de diferite

persoane.

Colegiul penal lărgit ține să menționeze că instanța de apel nu este în drept să

pronunțe o hotărâre de condamnare, bazându-se exclusiv pe dosarul din prima

instanță, care conține depozițiile martorilor și declarațiile inculpatului, în temeiul cărora

fusese achitat în prima instanță, în asemenea situație, instanța de apel urmează să

procedeze la o nouă audiere atât a inculpatului, cât și a anumitor martori ai acuzării

solicitați de părți (hotărârile CtEDO în cauzele Popovici împotriva Moldovei din 27

noiembrie 2007, §72, Dănila împotriva României din 8 martie 2007, §62-63, Mischie

împotriva României din 16 septembrie 2014, § 33, 35).

În consecință, în temeiul celor expuse supra, Colegiul penal lărgit constată că

recursurile ordinare declarate urmează a fi admise, or, s-a confirmat incidența temeiului

de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, cu casarea totală a

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2018, cu remiterea

cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile art.

436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia,

să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual

penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererile de apel și în măsura competenței

sale asupra motivelor din recursurile declarate, nominalizate și în prezenta decizie, să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, calificării faptelor, să verifice și să

aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță, în strictă conformitate

cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau

inadmisibilității fiecărei probe examinate, să analizeze la modul cuvenit prezența sau

lipsa elementelor infracțiunilor imputate, și anume cu privire la învinuirea în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c) și 327 alin. (3) Cod penal să

aprecieze existența concurenței dintre o normă specială și una generală, să elucideze

faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și

argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, în baza probelor cercetate în

32

ședința de judecată a instanței de apel cu respectarea strictă a cerințelor art. 414, 415

alin. (21) Cod de procedură penală, ținând cont de motivele casării deciziei atacate și de

motivarea deciziei anterioare a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție 06

decembrie 2017, expusă la pct. 14-14.7. în respectiva cauză, precum și de practica

relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu

prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se admit recursurile ordinare declarate de către avocatul Ionaș Gheorghe în

numele inculpatului Gonța Anatolie și de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Sîli Radu, casează total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 13 noiembrie 2018, în cauza penală în privința lui Goțonoagă

Nicolae Nicolae, Ciobanu Sergiu Vasile, Gonța Anatolie Ilie și dispune rejudecarea

cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia, nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 27 decembrie 2019.

Președinte Boico Victor

Judecători Ghervas Maria

Mardari Dumitru

Craiu Nicolae

Moldovan Svetoslav

33