1ra-1516/2017 — Art. 46, 324 alin. 3 lit. b, c, art. 327 alin. 3, art. 217 alin. 2, art. 290 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18 aprilie 2014, Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae au fost achitați de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), art. 327 alin. (3) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. 1 Tot prin aceeași sentință, Gonța Anatolie a fost achitat și de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) și art. 290 alin. (1) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Acțiunile civile intentate de părțile vătămate au fost respinse ca fiind nefondate.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că de către organul de urmărire penală Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae au fost învinuiți pentru faptul că fiind persoane cu funcții de răspundere, având în virtutea acestei funcții permanent drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, în conformitate cu Legea cu privire la prevenirea și combaterea corupției (nr. 90-XVI din 25.04.2008); art. 22 din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public (nr.158-XVl din 04.07.2008); pct. 15 din Codul de etică și deontologie al polițistului (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10.05.2006; Ordinului comun nr. 121 din 18.07.2008 privind evidența unică a infracțiunilor - conform cărora funcționarul public este obligat să respecte Constituția RM, legislația în vigoare, să respecte cu strictețe drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și promptitudine în spirit de inițiativă și colegialitate toate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de conduită profesională prevăzută de lege, să respecte regulamentul intern acceptând benevol restricțiile impuse de actele normative nominalizate pentru a nu fi comise acțiuni ce pot conduce la folosirea situației de serviciu și a autorității sale în interesele personale, de grup și în alte interese decât cele de serviciu, contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută și actele normative de profil, și folosindu-se intenționat de situația de serviciu, din interes material, urmărind scopul obținerii mijloacelor financiare ce nu li se cuvin, în calitate de coautori și în comun acord, împreună și prin înțelegere prealabilă între ei, împărțind în prealabil rolurile, s-au organizat în prealabil pentru a comite infracțiunea. Astfel, în perioada 19-20 septembrie 2011, abuzând de situația de serviciu, au extorcat și au primit de la Severin Alexandr și Rusu Ion mijloace bănești în valută națională și străină în sumă totală de 144 611,78 lei, pentru a nu întreprinde măsuri ce țin de atribuțiile sale de serviciu, în vederea identificării acestora pe cauza penală pornită în privința lor pe faptul comiterii infracțiunii de tâlhărie, în următoarele circumstanțe: La 18.08.2011 de către Procuratura Ialoveni a fost pornită cauza penală nr. 2011440479 în baza art. 188 alin. (4) Cod penal, pe faptul comiterii atacului tâlhăresc la 18.08.2011, în jurul orei 01.30, de către trei persoane necunoscute asupra lui Ghindă Ioana și nepoata acesteia Ilco Maia, la domiciliul acestora în satul Xxxx, r-nul Xxxxxx. În cadrul acțiunilor investigativ-operative efectuate de către colaboratorii CPR Ialoveni, Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae s-a stabilit că 2 infracțiunea dată a fost comisă de către Rusu Ion, Severin Alexandr și Lefteroglo Dmitri. Pe parcursul lunii septembrie 2011, comisarul-adjunct pentru lucrul operativ al CPR Ialoveni, Gonța Anatolie, în calitate de coautor, de comun acord, prin înțelegere prealabilă și împreună cu colaboratorii CPR Ialoveni, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, urmărind scopul dobândirii mijloacelor financiare ce nu i se cuvin, pentru neexecutarea atribuțiilor de serviciu, au elaborat un plan criminal bine determinat, repartizând din timp între ei rolurile, constituind un grup criminal, a întreprins acțiuni pentru realizarea intențiilor sale infracționale. La 19.09.2011, aproximativ la ora 12:00, Gonța Anatolie de comun acord, împreună și prin înțelegere prealabilă cu inspectorul superior al grupei de combatere a traficului de persoane a CPR Ialoveni, Ciobanu Sergiu și inspectorul poliției criminale a CPR Ialoveni, Goțonoagă Nicolae, constituind un grup criminal, s-a deplasat la locul de muncă a lui Severin Alexandr, ÎS „Moldagroteh” SA, amplasat pe str. Xxxxx, mun. Xxxx, unde acesta activează în calitate de specialist vânzări și a solicitat ca ultimul să-i urmeze la CPR Ialoveni din considerentul că este bănuit de comiterea infracțiunii de tâlhărie și urmează a efectua careva acțiuni de urmărire penală. Ulterior, continuându-și acțiunile sale criminale, Gonța Anatolie, aflându-se în biroul său de serviciu în incinta CPR Ialoveni, în calitate de coautor, de comun acord, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, au extorcat de la Severin Alexandr mijloace bănești în sumă de 5000 euro pentru a nu întreprinde măsuri ce țin de atribuțiile sale de serviciu, în vederea identificării acestuia ca făptuitor pe cauza penală nr. 2011440479 pornită pe faptul comiterii infracțiunii de tâlhărie. Concomitent, Gonța Anatolie în calitate de coautor, de comun acord împreună și prin înțelegere prealabilă cu Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, fiind un grup criminal organizat, abuzând de situația de serviciu, urmărind realizarea interesului material, l-au determinat pe Severin Alexandr să-l telefoneze pe Rusu Ion și să-i comunice, că este necesar să achite suma de 5000 Euro în vederea neidentificării ultimului pe cauza penală nr. 2011440479 pornită în privința lui pe faptul comiterii infracțiunii de tâlhărie. La 20.09.2011, în jurul orei 02:00, Gonța Anatolie în calitate de coautor, de comun acord, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, aflându-se pe str. Gohberg 2, mun. Chișinău în automobilul de model „Volkswagen Vento”, a primit mijloacele financiare extorcate anterior de la Severin Alexandr și anume: 2100 Euro, 2100 dolari SUA, 42 000 ruble rusești, 8000 lei, care potrivit ratei oficiale de schimb a BNM constituia suma de 72 208,27 lei. 3 Totodată, în momentul transmiterii banilor nominalizați, Severin Alexandr a mai transmis și suma de 700 dolari SUA, care aparținea lui Rusu Ion și era extorcată anterior de la ultimul de către colaboratorii nominalizați, care potrivit ratei oficiale de schimb a BNM constituia suma de 8 208, 27 lei. În continuarea acțiunilor sale ilegale, Gonța Anatolie de comun acord, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, prin intermediul lui Severin Alexandr, abuzând de situația de serviciu, din interes material, a extorcat de la Rusu Ion mijloace bănești în sumă de 5000 Euro, pentru a nu întreprinde măsuri ce țin de atribuțiile sale de serviciu, în vederea identificării ultimului pe cauza penală pornită pe faptul comiterii infracțiunii de tâlhărie. La 20.09.2011, în jurul orei 18:00, comisarul-adjunct pentru lucrul operativ al CPR Ialoveni, Gonța Anatolie, în calitate de coautor, împreună și prin înțelegere prealabilă cu colaboratorii CPR Ialoveni, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, constituind un grup criminal organizat, aflându-se pe str. Gohberg 2, mun. Chișinău, în automobilul de model „Lada 21150” de culoare cenușie, a primit de la Rusu Ion suma extorcată anterior în valută națională și străină și anume: 1000 Euro și 48 000 lei, care potrivit ratei oficiale de schimb a BNM constituia suma de 64 194,9 lei. Prima instanță a indicat că de către organul de urmărire penală lui Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae li s-a incriminat faptul că dânșii, fiind persoane cu funcție de răspundere, în calitate de coautori, abuzând de situația de serviciu, fiind grup criminal organizat, de comun acord, împreună și prin înțelegere prealabilă, au extorcat și primit bani ce nu i se cuvin, pentru a nu îndeplini acțiuni ce țin de obligațiunile de serviciu, cât și pentru a îndeplini o acțiune contrar acestor obligații, cu extorcare de bunuri în proporții deosebit de mari, de trei persoane în interesul unui grup criminal organizat, prin ce au comis prin concurs ideal, infracțiunile prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), 327 alin. (3) Cod penal. 2.1. Lui Gonța Anatolie i s-a mai incriminat și faptul că dânsul locuind în apartamentul nr. x din str. Xxxxx, mun. Xxxxx, a păstrat substanțe narcotice în proporții mari și fără scop de înstrăinare în următoarele circumstanțe. Astfel, în cadrul efectuării percheziției la 04.10.2011 pe cauza penală nr. 2011978153, în prezența martorilor Noroc Silvia și Borețchii Veaceslav, de către grupul de lucru constituit din ofițerii CCCEC, Luchian Andrei, Sorocean Sergiu, Guzic Andrei și Terzi Alexandru, în odaia din dreapta de la intrarea în apartamentul situat pe str. xxxxx, ap. x, mun. XXXX, care este folosită nemijlocit de către Gonța Anatolie, în dulapul de lângă fereastră a fost depistat și ridicat un pachet din polietilenă în care se afla o masă vegetală de culoare cenușiu-verzuie cu miros specific, care conform raportului de expertiză nr. 480 din 06.10.2011 reprezintă marihuană - substanță narcotică neutilizată în scopuri medicale, obținută 4 artizanal din planta de cânepă, care se atribuie la substanțe narcotice, greutatea acesteia în stare uscată fiind de 20,94 gr. Prima instanță a indicat că de către organul de urmărire penală aceste acțiuni ale lui Gonța Anatolie au fost încadrate în baza art. 217 alin. (2) Cod penal - păstrarea de substanțe narcotice în proporții mari și fără scop de înstrăinare. 2.1.1. Prima instanță a mai indicat că tot lui Gonța Anatolie, i s-a mai incriminat și faptul că locuind în apartamentul nr. x din xxxxx, mun. Xxxxx, a păstrat muniții fără autorizația corespunzătoare în următoarele circumstanțe. În cadrul efectuării percheziției la 04.10.2011, în cadrul cauzei penale nr. 2011978153, în prezența martorilor Noroc Silvia și Borețchii Veaceslav, de către grupul de lucru constituit din ofițerii CCCEC, Luchian Andrei, Sorocean Sergiu, Guzic Andrei și Terzi Alexandru, în odaia din dreapta de la intrarea în apartamentul situat pe adresa str. Xxxxx, ap. x, mun. Xxxxx, care este folosit nemijlocit de către Gonța Anatolie, în dulapul de lângă fereastră a fost depistată o cutie pentru ceas cu inscripția „Atlantic Swiss made watches since 1888”, în care au fost depistate cinci cartușe de culoare aurie, respectiv cu următoarele inscripții: 1. LBC 9 M38 966; 2. F.L. 85;

G.F.L. 85;

G.F.L. 81;

G.F.L. 83. Conform raportului de expertiză nr.48i din 13.10.2011, cinci cartușe depistate și ridicate la 04.10.2011, în timpul percheziției la domiciliul lui Gonța Anatolie situat în mun. XXXX, XXXXX, ap. X, se referă la categoria munițiilor- cartușe cu calibrul 9.0x19 mm „Parabellum”, sunt destinate pentru efectuarea tragerilor din pistoalele de tip: „Liugher P-08”; „Parabellum”, „Walter P-38”, „Brauning modelul 1935”, pistoale - mitralieră „MP-40”, „Uzi” ș.a.. Totodată, conform concluziilor expertului, în starea prezentată la expertiză, cartușele nominalizate sunt utile pentru trageri. Astfel, prima instanță a indicat că de către organul de urmărire penală aceste acțiuni ale lui Gonța Anatolie au fost încadrate în baza art. 290 alin. (1) Cod penal - păstrarea de muniții fără autorizația corespunzătoare. 3. Sentința primei instanțe a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Procurorul, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care: - Gonța Anatolie să fie recunoscut vinovat și condamnat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, cu stabilirea a unei pedepse de 7 ani închisoare și amendă în mărime de 3000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani; În baza art. 327 alin. (3) Cod penal în coroborare cu art. 10 alin. (2) Cod penal, ai stabili o pedeapsă de 5 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani. În baza art. 217 alin. (2) Cod penal, ai stabili o pedeapsă de 1 an închisoare. 5 În baza art. 290 alin. (1) Cod penal, ai stabili o pedeapsă de 1 an închisoare. În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total ai stabili pedeapsa definitivă de 14 ani închisoare cu aplicarea pedepsei complementare privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis și includerea în pedeapsa stabilită durata aflării acestuia în stare de arest preventiv și arest la domiciliu pe parcursul urmăririi penale, și cu amendă în mărime de 3000 u. c.; - Ciobanu Sergiu să fie recunoscut vinovat și condamnat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, și să-i fie stabilită o pedeapsă de 7 ani închisoare și cu amendă în mărime de 3000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani. În baza art. 327 alin. (3) Cod penal, în coroborare cu art. 10 alin. (2) Cod penal, ai stabili o pedeapsă de 5 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani. În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total ai stabili o pedeapsă definitivă de 12 ani închisoare, cu aplicarea pedepsei complementare privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (5) Cod penal, includerea în pedeapsa stabilită durata aflării acestuia în stare de arest preventiv și arest la domiciliu pe parcursul urmăririi penale, cu amendă în mărime de 3000 u.c. - Goțonoagă Nicolae să fie recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, și să-i fie stabilită o pedeapsă de 7 ani închisoare, cu amendă în mărime de 3000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani. În baza art. 327 alin. (3) Cod penal, în coroborare cu art. 10 alin. (2) Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă de 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani. În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total ai stabili o pedeapsă definitivă de 12 ani închisoare cu aplicarea pedepsei complementare și anume privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (5) Cod penal, și includerea în pedeapsa stabilită durata aflării acestuia în stare de arest preventiv și arest la domiciliu pe parcursul urmăririi penale, cu amendă în mărime de 3000 u. c. 6 În conformitate cu prevederile art. 66 din Codul penal, s-a solicitat retragerea gradelor speciale deținute în calitate de colaborator al Ministerului Afacerilor Interne. Acțiunile civile înaintate de către părțile vătămate să fie admise integral și încasate în mod solidar sumele solicitate de la inculpați. În motivarea apelului, procurorul a invocat că: - instanța nu a luat în considerare faptul că la conexarea cauzelor penale s-a ținut cont de faptul că infracțiunile incriminate au fost săvârșite de aceleași persoane prin participație complexă și între ele există legătură, iar conexarea cauzelor s-a impus pentru bună înfăptuire a justiției, aflarea adevărului și accelerarea procesului penal; - păstrarea substanțelor narcotice în proporții mari și fără scop de înstrăinare precum și păstrarea munițiilor fără autorizația corespunzătoare incriminată inculpatului Gonța Anatolie, se află în legătură directă cu comiterea actului de corupție și abuzul de serviciu, iar în virtutea prevederilor art. 1 alin. (2), art. 28 alin. (1) Cod de procedură penală, procurorul și organul de urmărire penală avea obligația de a efectua acțiunile necesare în vederea constatării faptei penale și a persoanei vinovate, acțiuni orientate întru protejarea persoanei și societății de faptele ilegale ale persoanelor publice în activitatea lor legată de cercetarea infracțiunilor presupuse sau săvârșite; - obiectul infracțiunii de abuz de serviciu îl constituie relațiile referitoare la buna desfășurare a activității organelor autorităților publice centrale și locale, a organelor de drept și a persoanelor cu funcții de răspundere în scopul îndeplinirii de către aceștia a atribuțiilor lor de serviciu în mod corect, cu respectarea intereselor legale ale persoanelor fizice și juridice; - în vederea pronunțării sentinței nominalizate, instanța de judecată a apreciat drept veridice în exclusivitate depozițiile inculpaților, care au avut un caracter de apărare și implicit de eschivare de la răspunderea penală. În acest context, probele administrate în mod legal nu au primit careva apreciere fiind doar transcrise din rechizitoriu, și printr-o frază au fost interpretate eronat, au fost respinse sau în general au fost lăsate fără apreciere de către instanța de judecată; - probele cercetate și constatate în cadrul cercetării judecătorești confirmă încă odată învinuirea adusă inculpaților Gonța Anatolie, învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 46, 324 alin. (3), lit. b), c), 327 alin. (3), 217 alin. (2), 290 alin. (1) Cod penal; Ciobanu Sergiu, învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), 327 alin. (3) Cod penal și Goțonoagă Nicolae, învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), 327 alin. (3) Cod penal. 3.2. Partea vătămată Severin Alexandru care a solicitat admiterea apelului cu casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit 7 modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Gonța Anatolie să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), art. 327 alin.(3), art. 217 alin. (2), art. 290 alin. (1) Cod penal, inculpatul Ciobanu Sergiu să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), art. 327 alin. (3) Cod penal și inculpatul Goțonoagă Nicolae de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), art. 327 alin. (3) Cod penal, cu admiterea acțiunii civile a părții vătămate Severin Alexandru integral. În motivarea apelului partea vătămată a indicat că: - soluția de achitare a inculpaților este neargumentată și necorespunzătoare cumulului de probe administrate și nemijlocit verificate în ședințele de judecată în condițiile art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, iar instanța fără a se pronunța asupra tuturor motivelor invocate de acuzatorul de stat, a adoptat soluția contestată; - fără justă apreciere au fost lăsate declarațiile martorilor Adam Marin, Moldovanu Grigore, Rusu Nina, Severin Elena, Corja Vasile, Corja Iulia, Catanoi Nina, Catanoi Veronica, Caraman Elena, Severin Dmitri, Sarev Diana, Severin Maria, care au făcut declarații sub jurământ asupra celor întâmplate, precum și materialele cauzei. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 mai 2015 a fost respins apelul declarat de partea vătămată ca fiind nefondat, și admis, din alte motive, apelul procurorului, casată parțial sentința primei instanțe, inclusiv din oficiu, pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Gonța Anatolie a fost achitat de sub învinuirea adusă în baza art. 290 alin. (1) și 217 alin. (2) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. În rest, sentința a fost menținută fără modificări. 5. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că la pronunțarea sentinței prima instanță corect a determinat circumstanțele de fapt și de drept, și just a ajuns la concluzia de achitare a inculpaților de comiterea infracțiunilor imputate acestora. Instanța de apel a menționat că argumentele acuzării precum că declarațiile părților vătămate și a martorilor dovedesc vinovăția inculpaților în cele incriminate sunt declarative, or, nici unul din martorii audiați, care sunt persoane interesate, fiind rudele părților vătămate, nu a asistat personal la transmiterea banilor, unii cunoscând despre acest fapt din spusele părților vătămate Severin Alexandru, Grigoriță Eugeniu și Rusu Ion, care erau bănuiți de comiterea unei infracțiune grave, ulterior fiind condamnați printr-o sentință definitivă. Din aceste motive, declarațiile pe care le-au făcut martorii cu trimitere doar la cele auzite, care sunt în legături de rudenie cu părțile vătămate, implică dubii în obiectivitatea lor. Cu referire la argumentele invocate de acuzare, instanța de apel a reținut că fapta inculpaților prezentată în versiunea acuzatorului de stat, nu s-a confirmat prin 8 probe pertinente și veridice, dat fiind faptul că martorii audiați în cauză au expus o versiune proprie referitor la motivul transmiterii banilor cu împrumut părților vătămate și rudelor acestora, unii, indicând din spusele părților vătămate că banii au fost necesari pentru rezolvarea problemei sale. Astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță întemeiat a ajuns la concluzia, că nici una din probele acumulate la urmărirea penală și cercetate în prima instanță și de apel nu au confirmat extorcarea și transmiterea de către părțile vătămate Severin Alexandr, Grigoriță Eugeniu și Rusu Ion inculpaților sumele de bani, indicate în învinuire. Totodată, instanța de apel a relatat că prima instanță corect a dispus respingerea, ca fiind nefondată, a acțiunii civile a părților vătămate în circumstanțele pronunțării sentinței de achitare în privința inculpaților. Instanța de apel a considerat fondate concluziile primei instanțe precum că, lipsește obiectul material al comiterii infracțiunii prevăzute de art. 46, 324 alin. (3), lit. b), c); art. 327 alin. (3) Cod penal, adică - mijloacele bănești, care pretind părțile vătămate că le-au transmis inculpaților, iar atât plângerile cât și declarațiile părților vătămate corect au fost supuse criticii, ca fiind acțiuni care urmăresc sustragerea lor de la răspundere penală pentru faptul tâlhăriei comise, infracțiune gestionată de Procuratura Ialoveni, dat fiind faptul că părțile vătămate s-au adresat la CNA, inclusiv din cele menționate. Instanța de apel a reținut că alte probe care ar confirma transmiterea banilor extorcați inculpaților, lipsesc. Mai mult, martorii audiați nu indică direct scopul și destinatarul acestor sume de bani care ar fi fost transmise de către părțile vătămate. La fel, s-a reținut nu a fost probat nici grupul criminal organizat prevăzut la art. 46 Cod penal. De asemenea, instanța de apel a considerat eronată concluzia primei instanțe privind achitarea inculpatului Gonța Anatolie de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 290 alin. (1) și art. 217 alin. (2) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunilor incriminate, or fapta infracțională a fost comisă, însă acuzarea nu a prezentat probe ce ar confirma că aceasta a fost comisă anume de inculpatul Gonța Anatolie, circumstanțe, ce în opinia instanței de apel a condiționat necesitatea casării sentinței contestate și achitarea inculpatului Gonța Anatolie pe motiv că fapta n-a fost comisă de inculpat, iar organul de urmărire penală urmează să petreacă în continuare urmărirea penală în vederea stabilirii persoanei vinovate de păstrarea substanțelor narcotice și munițiilor depistate și ridicate la 04.10.2011 pe adresa indicată. În acest sens, instanța de apel a atestat că nu a fost confirmat prin probe directe și concludente faptul că, substanțele narcotice și munițiile aparțin și au fost păstrate anume de către Gonța Anatolie în apartamentul situat pe adresa mun. xXXX, str. xxxxx, ap. X, în cazul în care acest apartament nu era închiriat 9 nemijlocit de către Gonța Anatolie și în apartament aveau acces mai multe persoane, nefiind probat faptul că obiectele interzise au aparținut lui Gonța Anatolie, adică altfel spus, nu se exclude faptul că cartușele și substanța narcotică aparțineau altor persoane, în condițiile în care lipsesc alte probe pertinente.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către procurorul, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului s-a invocat că: - decizia instanței de apel prin care a fost menținută sentința este neîntemeiată și pasibilă casării deoarece vina inculpaților în săvârșirea infracțiunii incriminate este dovedită pe deplin prin probele administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanțele de judecată, fiind indicate și ca motive ale apelului procurorului, iar instanța de apel nu le-a apreciat, ori le-a apreciat eronat, fiind respinsă puterea de acuzare fără o motivare plauzibilă sau bazată pe probe ce ar combate învinuirea incriminată inculpatului; - în decizia sa, instanța de apel în general nu s-a expus asupra episodului lui Goțonoagă Nicolae comis la 03-05 septembrie 2011, în urma căruia a extorcat și primit de la Grigoriță Eugeniu bani ce nu i se cuvin în sumă de 2500 lei pentru a nu îndeplini obligațiunile de serviciu și anume a nu se identifica și atrage la răspundere penală pentru comiterea unui presupus furt, iar declarațiile părții vătămate date la urmărirea penală și în prima instanță sunt confirmate și de martorul Lupu Sergiu; - deși Gonța Anatolie nu și-a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) și 290 alin. (1) Cod penal, aceasta se demonstrează prin probele administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanțele judecătorești de fond și apel, cărora nu li s-a dat o apreciere cuvenită.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 10 noiembrie 2015, a fost admis recursul ordinar declarat de către procuror, casată total decizia instanței de apel din 08 mai 2015, și dispusă rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a indicat că recurentul a criticat decizia contestată, invocând temeiul de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, pe care instanța de recurs l-a considerat prezent și totodată s-a reținut că la judecarea cauzei instanța de apel a admis erori procesuale, care nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs ordinar. Instanța de recurs a atras atenția că inculpații săvârșind aceleași acțiuni și fiind învinuiți de comiterea acelorași infracțiuni, conform învinuirii inculpatul Goțonoagă Nicolae este acuzat și de faptul că a extorcat și primit bani de la Grigoriță Eugeniu, însă, potrivit părții constatatoare a sentinței primei instanțe, 10 aceasta a omis să descrie episodul dat cu toate că la motivarea hotărârii indică și declarațiile părții vătămate Grigoriță Eugeniu. Prin urmare, instanța de apel a menționat că, prima instanță fără a constata învinuirea în una dintre fapte ca fiind comisă de către Goțonoagă Nicolae, această eroare practic a fost menținută odată cu soluția primei instanțe de către instanța de apel, care judecând apelul era obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, inclusiv prin prisma faptului dacă s-au dat răspunsuri la toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală, și dacă cuprinsul sentinței corespunde art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală. Astfel, s-a atestat de instanța de recurs ordinar că instanța de apel, contrar prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care expres indică că partea descriptivă a deciziei instanței de apel trebuie să cuprindă descrierea faptei constatate de prima instanță și conținutul dispozitivului sentinței, eronat a menținut sentința de achitare, în care nu este descris episodul pe faptul extorcării și primirii banilor de la Grigoriță Eugeniu. Deși, instanța de apel a invocat faptul că prima instanță corect s-a condus de prevederile art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală, a omis eroarea comisă de prima instanță, cu toate că dacă prima instanță nu s-a pronunțat asupra unor fapte sau persoane incluse în rechizitoriu și susținute de procuror în cadrul judecării cauzei, instanța de apel era obligată de a se pronunța și asupra lor. Prin urmare, s-a notat că eroarea dată nu poate fi corectată în recurs, ceea ce echivalează cu nesoluționarea fondului cauzei și nu oferă posibilitatea instanței de recurs de a trage concluzii privitor la corectitudinea aprecierii probelor de către instanța de apel, or motivarea soluției adoptate de instanța de apel, contrazice dispozitivului hotărârii, deoarece acesta este expus neclar, temei ce se încadrează în prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Instanța de recurs ordinar a mai conchis că, instanța de apel prematur a menținut parțial soluția primei instanțe și a adoptat concluzia de achitare în privința inculpaților, făcând trimitere doar la declarațiile acestora și criticând declarațiile martorilor și a părților vătămate, invocând doar că acestea sunt declarative fără a-și motiva poziția în acest sens și totodată, fără a aprecia materialele cauzei, are au fost doar citite și înregistrate în procesul-verbal al ședinței de judecată. Astfel, s-a indicat că în situația în care instanța de apel nu a apreciat probele prezentate de acuzare, decizia judecătorească este afectată și nu poate fi considerată legală și întemeiată și urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, pentru examinarea amănunțită a actului de învinuire și a probelor administrate în prezenta cauză penală. Prin urmare, instanța de recurs ordinar a stipulat că, instanța de apel a pronunțat o nouă hotărâre, însă soluția sa este lipsită de o motivare întemeiată și nu 11 cuprinde analiza tuturor probelor prezentate de procuror și susținute în învinuirea inculpatului. În acest sens, fiind atestat că instanța de apel a mai adoptat o altă concluzie prematură fără a verifica materialele cauzei și fără a se expune asupra legalității ordonanțelor de conexare a cauzelor penale (f. d. 207, 229, vol. I), în raport cu prevederile art. 42 alin. (3) pct. 2), art. 2791 alin. (1) Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2017, au fost admise apelurile declarate, casată integral sentința primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: - Gonța Anatolie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), art. 46, art. 327 alin. (3), art. 217 alin. (2), 290 alin. (1) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa în baza: - art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, de 8 ani închisoare, cu amendă în mărime de 2000 u.c., cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 5 ani; - art. 46, art. 327 alin. (3) Cod penal, de 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 5 ani; La fel, în baza art. 217 alin. (2), art. 290 alin. (1) Cod penal, s-a dispus eliberarea lui Gonța Anatolie de pedeapsă, din motivul expirării termenului de prescripție prevăzut de art. 60 Cod penal. În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Gonța Anatolie pedeapsa definitivă de 8 ani 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 6 ani, cu amendă în mărime de 2000 u.c., cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. - Ciobanu Sergiu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), art. 46, 327 alin. (3) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa în baza: - art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, de 8 ani închisoare, cu amendă în mărime de 2000 u.c., cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 5 ani; - art. 46, 327 alin. (3) Cod penal, de 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 5 ani. În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate i s-a stabilit lui Ciobanu Sergiu pedeapsa definitivă de 8 ani 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 6 ani, cu amendă în mărime de 2000 u.c.. 12 - Goțonoagă Nicolae a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), art. 46, 327 alin. (3) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa în baza: - art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, de 8 ani închisoare, cu amendă în mărime de 2000 u.c., cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 5 ani; - art. 46, 327 alin. (3) Cod penal, de 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 5 ani. În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Goțonoagă Nicolae pedeapsa definitivă de 8 ani 6 luni închisoare, cu amendă în mărimde 2000 u.c., cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 6 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că inculpații Gonța Anatolie (numit prin ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 253 EF din 24.06.2011 și ocupând funcția de comisar adjunct pentru lucrul operativ al CPR Ialoveni), Ciobanu Sergiu (numit prin ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 89 EF din 22.10.2010 și ocupând funcția de inspector superior al grupei combaterea traficului de persoane al CPR Ialoveni), și Goțonoagă Nicolae (numit prin ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 78 EF din 01.10.2010 și ocupând funcția de inspector secția poliție criminală al CPR Ialoveni), fiind persoane cu funcții de răspundere, având în virtutea acestei funcții, permanent drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, în conformitate cu Legea cu privire la prevenirea și combaterea corupției (nr. 90-XVI din 25.04.2008); art. 22 din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public (nr.158-XVI din 04.07.2008); pct. 15 din Codul de etică și deontologie al polițistului (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10.05.2006; Ordinului comun nr. 121 din 18.07.2008 privind evidența unică a infracțiunilor - conform cărora funcționarul public este obligat să respecte Constituția RM, legislația în vigoare, să respecte cu strictețe drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și promptitudine în spirit de inițiativă și colegialitate toate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de conduită profesională prevăzută de lege, să respecte regulamentul intern, acceptând benevol restricțiile impuse de actele normative nominalizate pentru a nu fi comise acțiuni ce pot conduce la folosirea situației de serviciu și a autorității sale în interesele personale, de grup și în alte interese decât cele de serviciu, contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută și actele normative de profil, și folosindu-se intenționat de situația de serviciu, din interes material, urmărind scopul obținerii mijloacelor financiare ce nu li se cuvin, în calitate de coautori, și în comun acord, împreună și prin 13 înțelegere prealabilă între ei, împărțind în prealabil rolurile, s-au organizat în prealabil pentru a comite infracțiunea. Astfel în perioada 19-20 septembrie 2011, abuzând de situația de serviciu, au extorcat și au primit de la Severin Alexandr și Rusu Ion mijloace bănești în valută națională și străină în suma totală de 144 611,78 lei, pentru a nu întreprinde măsuri ce țin de atribuțiile lor de serviciu, în vederea identificării acestora pe cauza penală pornită în privința lor pe faptul comiterii infracțiunii de tâlhărie, în următoarele circumstanțe: La 18 august 2011 de către Procuratura r-lui Ialoveni a fost pornită cauza penală nr. 2011440479 în baza art. 188 alin. (4) Cod penal, pe faptul comiterii atacului tâlhăresc la 18.08.2011, în jurul orelor 01:30 min, de către trei persoane necunoscute asupra lui Ghindă Ioana și nepoata acesteia Ilco Maia, la domiciliul acestora în satul XXXXX, r-1 Xxxxxx. În cadrul acțiunilor investigativ-operative efectuate de către colaboratorii CPR Ialoveni - Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae s-a stabilit că infracțiunea dată a fost comisă de către Rusu Ion, Severin Alexandr și Lefteroglo Dmitri. Pe parcursul lunii septembrie 2011, comisarul-adjunct pentru lucrul operativ al CPR Ialoveni - Gonța Anatolie în calitate de coautor, de comun acord, prin înțelegere prealabilă și împreună cu colaboratorii CPR Ialoveni - Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, urmărind scopul dobândirii mijloacelor financiare ce nu i se cuvin, pentru neexecutarea atribuțiilor de serviciu, au elaborat un plan criminal bine determinat, repartizând din timp între ei rolurile, constituind un grup criminal, a întreprins acțiuni pentru realizarea intențiilor sale infracționale. La 19 septembrie 2011 aproximativ la orele 12:00 min, Gonța Anatolie în comun acord, împreună și prin înțelegere prealabilă cu inspectorul superior al grupei combaterea traficului de persoane a CPR Ialoveni - Ciobanu Sergiu și inspectorul poliției criminale a CPR Ialoveni - Goțonoagă Nicolae, constituind un grup criminal, s-au deplasat la locul de muncă a lui Severin Alexandr, ÎS „Moldagroteh” SA, amplasat pe XXXXX, mun. XXXXX, unde ultimul activează în calitate de specialist vânzări și a solicitat ca să-i urmeze la CPR Ialoveni din considerentul, că este bănuit de comiterea infracțiunii de tâlhărie și urmează a efectua careva acțiuni de urmărire penală. Ulterior, continuându-și acțiunile sale criminale, Gonța Anatolie, aflându-se în biroul său de serviciu în incinta CPR Ialoveni, în calitate de coautor, de comun acord, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, au extorcat de la Severin Alexandr mijloace bănești în sumă de 5000 euro, pentru a nu întreprinde măsuri ce țin de atribuțiile sale de serviciu, în vederea identificării acestuia ca făptuitor pe cauza penală nr. 2011440479, pornită pe faptul comiterii infracțiunii de tâlhărie. 14 Concomitent, Gonța Anatolie în calitate de coautor, de comun acord împreună și prin înțelegere prealabilă cu Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae fiind grup criminal organizat, abuzând de situația de serviciu, urmărind realizarea interesului material, l-au determinat pe Severin Alexandr să-l telefoneze pe Rusu Ion și să-i comunice că este necesar să achite suma de 5000 euro în vederea neidentificării ultimului pe cauza penală nr. 2011440479 pornită în privința lui pe faptul comiterii infracțiunii de tâlhărie. La 20 septembrie 2011, în jurul orelor 02:00 min, Gonța Anatolie în calitate de coautor, de comun acord, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, aflându-se pe str. Gohberg 2, mun. Chișinău în automobilul de model „Volkswagen Vento”, a primit mijloacele financiare extorcate anterior de la Severin Alexandr și anume: 2100 euro, 2100 dolari SUA, 42 000 ruble rusești, 8000 lei, care potrivit ratei oficiale de schimb a BNM constituie 72 208,27 lei. Totodată, în momentul transmiterii banilor nominalizați, Severin Alexandr a mai transmis și suma de 700 dolari SUA care aparținea lui Rusu Ion și era extorcată anterior de la ultimul de către colaboratorii nominalizați care potrivit ratei oficiale de schimb a BNM constituie 8208, 27 lei. În continuarea acțiunilor sale ilegale, Gonța Anatolie de comun acord, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, prin intermediul lui Severin Alexandr, abuzând de situația de serviciu, din interes material, a extorcat de la Rusu Ion mijloace bănești în sumă de 5000 euro, pentru a nu întreprinde măsuri ce țin de atribuțiile sale de serviciu, în vederea identificării ultimului pe cauza penală pornită pe faptul comiterii infracțiunii de tâlhărie. La 20 septembrie 2011, în jurul orelor 18:00 min, comisarul-adjunct pentru lucrul operativ al CPR Ialoveni - Gonța Anatolie, în calitate de coautor, împreună și prin înțelegere prealabilă cu colaboratorii CPR Ialoveni - Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, constituind un grup criminal organizat, aflându-se pe str. Gohberg 2, mun. Chișinău, în automobilul de model „Lada 21150” de culoare sură, a primit de la Rusu Ion suma extorcată anterior în valută națională și străină și anume: 1000 euro și 48 000 lei, care potrivit ratei oficiale de schimb a BNM constituia 64 194,9 lei. Instanța de apel a mai constatat că Goțonoagă Nicolae în continuarea acțiunilor sale, aflându-se în exercițiul funcțiunii, în incinta IP Ialoveni, în perioada 03-05 septembrie 2011, a extorcat și primit de la Grigoriță Eugeniu bani ce nu i se cuvin în sumă totală de 2500 lei, pentru a nu îndeplini și a întârzia îndeplinirea unor acțiuni ce țin de obligațiunile de serviciu, cât și pentru a îndeplini o acțiune contrar acestor obligații, și anume pentru a nu-l identifica și trage la răspundere penală pe ultimul pentru comiterea unui presupus furt în următoarele circumstanțe. 15 La 06 iunie 2011 de către SUP CPR Ialoveni a fost pornită cauza penală 2011440295 pe faptul comiterii unui furt în baza art. 186 alin. (1) Cod penal. Ulterior, fiind abilitat cu sarcina de a întreprinde măsuri operative de investigații și identificarea făptuitorul infracțiunii enunțate, la 03 septembrie 2011, Goțonoagă Nicolae l-a identificat și escortat la CPR Ialoveni pe Grigoriță Eugeniu, totodată depistând la acesta obiectul infracțiunii și anume telefonul mobil de model Nokia 6303i. Aflându-se în biroul său de serviciu, în incinta IP Ialoveni, Goțonoagă Nicolae a extorcat de la Grigoriță Eugeniu bani în sumă de 5000 lei. La 05 septembrie 2011, aflându-se în incinta IP Ialoveni, continuând acțiunile sale criminale, Goțonoagă Nicolae a primit de la Grigoriță Eugeniu 2500 lei, bani extorcați anterior sub pretextul neatragerii la răspundere penală pentru furtul telefonului nominalizat. Instanța de apel a calificat acțiunile lui Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae în baza: - art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c) Cod penal – coruperea pasivă, adică extorcarea și primirea de către o persoană publică, de bani ce nu i se cuvin, pentru a nu îndeplini acțiuni ce țin de obligațiunile de serviciu, cât și pentru a îndeplini o acțiune contrar acestor obligații, cu extorcare de bunuri în proporții deosebit de mari de trei persoane în interesul unui grup criminal organizat; - art. 327 alin. (3) Cod penal – abuzul în serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, în interes material, prin care s-a cauzat daune în proporții considerabile intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, în interesul unui grup criminal organizat. 11.1. La fel, instanța de apel a mai constatat că Gonța Anatolie, locuind în apartamentul nr. X din str. xxxxxx, mun. Xxxxx, a păstrat substanțe narcotice în proporții mari și fără scop de înstrăinare în următoarele circumstanțe. Astfel, în cadrul efectuării percheziției la 04 octombrie 2011 pe cauza penală nr. 2011978153, în prezența martorilor Noroc Silvia și Borețchii Veaceslav, de către grupul de lucru constituit din ofițerii CCCEC: Luchian Andrei, Sorocean Sergiu, Guzic Andrei și Terzi Alexandru, în odaia din dreapta de la intrarea în apartamentul situat pe adresa mun. Xxxxx, str. xxxxxx, ap. x, care este folosită nemijlocit de către Gonța Anatolie, în dulapul de lângă geam a fost depistat și ridicat un pachet din polietilenă în care se afla o masă vegetală de culoare cenușiu- verzuie cu miros specific, care conform raportului de expertiză nr. 480 din 06 octombrie 2011 reprezintă marijuana - substanță narcotică neutilizată în scopuri medicale, obținută artizanal din planta de cânepă, care se atribuie la substanțe narcotice, greutatea acesteia în stare uscată fiind de 20,94 gr. 16 Tot el, Gonța Anatolie, locuind în apartamentul nr. x din str. Xxaxxxx, mun. Xxxxx a păstrat muniții fără autorizația corespunzătoare în următoarele circumstanțe. În cadrul efectuării percheziției la 04 octombrie 2011 în cadrul cauzei penale nr.2011978153, în prezența martorilor Noroc Silvia și Borețchii Veaceslav, de către grupul de lucru constituit din ofițerii CCCEC - Luchian Andrei, Sorocean Sergiu, Guzic Andrei și Terzi Alexandru, în odaia din dreapta de la intrarea în apartamentul situat pe adresa str. Xxxxx, ap. x, mun. Xxxxxx, care este folosită nemijlocit de către Gonța Anatolie, în dulapul de lângă fereastră a fost depistată o cutie pentru ceas cu inscripția „Atlantic Swiss made watches since 1888”, în care au fost depistate cinci cartușe de culoare aurie, respectiv cu următoarele inscripții: 1. LBC 9 M38 966; 2 F.L. 85; 3. G.F.L. 85; 4. G.F.L. 81; 5. G.F.L. 83. Conform raportului de expertiză nr. 48i din 13.10.2011, cinci cartușe depistate ridicate la 04.10.2011, în timpul percheziției la domiciliul lui Gonța Anatolie situat în mun. Xxxxx, str. Xxxxxx, ap. x, se referă la categoria munițiilor- cartușe cu calibrul 9.0x19 mm „Parabellum”, sunt destinate pentru efectuarea tragerilor din pistoalele de tip: „Liugher P-08”; „Parabellum”, „Walter P-38”, „Brauning mod 1935”, pistoale - mitralieră „MP-40”, „ Uzi” ș.a.. Totodată, conform concluziilor expertului, în starea prezentată la expert cartușele nominalizate sunt utile pentru trageri. Potrivit informației prezentate de către DGPOP a DP a MAI, Gonța Anatolie născut la 21.10.1978, nu deține în posesie legală arme de foc și nu i-a fost eliberat permis de portarmă. Aceste acțiuni ale inculpatului Gonța Anatolie au fost calificate de către instanța de apel în baza: - art. 217 alin. (2) Cod penal – păstrarea substanțelor narcotice în proporții mari fără scop de înstrăinare; - art. 290 alin. (1) Cod penal – păstrarea de muniții fără autorizația corespunzătoare. 11.2. Astfel, instanța de apel a conchis că deși inculpații nu-și recunosc vinovăția în în comiterea acestor infracțiuni, aceasta este dovedită prin probele examinate de prima instanță și verificate de instanța de apel, prin citirea acestora și consemnarea în procesul verbal, cum ar fi: - declarațiile din prima instanță a părților vătămate Severin Alexandr, Rusu Ion, Grigoriță Eugeniu, a martorilor Severin Dumitru, Severin Elena, Rusu Nina, Caraman Elena, Severin Maria, Lupu Sergiu, Ababii Ghenadii, Castraveț Nicolae, Roșca Andrei, Guzic Andrei, Luchian Andrei, Catanoi Veronica, Adam Marin, Catanoi Nina, Corja Iulia, Sarev Diana, Noroc Silvia, Terzi Alexandru, Sorocean Sergiu, Fiodorovici Viorel, Popovschi Ion, Gonța Ion, Golban Ion, Anghel Vadim, Varanița Andrei; 17 - cererea depusă de Severin Alexandru în adresa procuraturii Anticorupție, din 02 octombrie 2011 (f.d. 3, vol. I); - cererea depusă de Rusu Ion în adresa procuraturii Anticorupție, din 02 ocotmbrie 2011 (f.d. 4, vol. I); - procesul-verbal de examinare a obiectului, din 21 octombrie 2011, prin care este consemnat faptul că, obiectul examinării îl constituie materialele cauzei penale nr. 2011440479 (f.d. 18-27, vol. I); - procesul-verbal de percheziție din 04 octombrie 2011, autorizată de judecătorul de instrucție prin încheierea din 04 octombrie 2011 (f.d. 40-43, vol. I); - procesul-verbal de examinare a obiectelor ridicate din biroul de serviciu și de la domiciliul lui Gonța Anatolie în cadrul perchezițiilor la 04 octombrie 2011 (f.d. 46-47, vol. I); - procesul-verbal de efectuare a percheziției la 04 octombrie 2011 în baza ordonanței procurorului din 03 octombrie 2011 și încheierii judecătorului din 04.10.2011 pe cauza penală nr. 201197815 (f.d. 50 – 55, vol. I); - încheierile judecătorului de instrucție privind aplicarea, precum și deciziile instanței de apel, prin care s-a dispus aplicarea arestului la domiciliu a lui Gonța Anatolie, care confirmă faptul că, domiciliul lui Gonța Anatolie este amplasat în mun. Xxxxx, str. xxxxxx, ap.x (f.d. 89-140, vol. I); - raportul de expertiză nr. 480 din 06 octombrie 2011, conform căruia masa vegetală de culoare cenușiu - verzuie cu miros specific depistată și ridicată la domiciliul lui Gonța Anatolie reprezintă marijuana - substanță narcotică neutilizată în scopuri medicale, obținută artizanal din planta de cânepă, care se atribuie la substanțe narcotice, greutatea acesteia în stare uscată fiind de 20,94 gr (f.d. 192- 204, vol. I); - raportul de expertiză nr. 481 din 13.10.2011, conform căruia cartușele depistate și ridicate la 04.10.2011, în timpul percheziției la domiciliul lui Gonța Anatolie situat în mun. Xxxxx, str. Xxxxx, ap. x, se referă la categoria munițiilor - cartușe cu calibrul 9.0x19 mm „Parabellum”, sunt destinate pentru efectuarea tragerilor din pistoalele de tip: Liugher P-08 „Parabellum”, Walter P-38, Brauning modelul 1935, pistoale - mitralieră MP-40, Uzi ș.a. Totodată, conform concluziilor expertului, în starea prezentată la expertiză, cartușele nominalizate sunt utile pentru trageri (f.d. 213-221, vol. I); - scrisoarea Ministerului Afacerilor Interne care confirmă faptul că Gonța Anatolie nu deține în posesie legală arme de foc și nu i-a fost eliberat permis de portarma (f.d. 225, vol. I); - procesul-verbal de examinare a cauzei penale nr. 2011440295 din 28.11.2011, conform căruia la 06.06.2011 de către SUP CPR Ialoveni, în persoana OUP Castraveț Nicolae, a fost pornită cauza penală nr. 2011440295 în baza art. 186 alin. (1) Cod penal. Totodată, în materialele cauzei sunt acte procesual - penale 18 care confirmă faptul că, Grigoriță Eugeniu are statut de bănuit și, respectiv de învinuit pe cauză. Ulterior, conform materialelor cauzei, urmărirea penală a fost încetată în legătură cu împăcarea părților (f.d. 1-19, vol. II); - procesul-verbal de examinare a obiectelor din 25.10.2011 în care au fost examinate două agende de serviciu care aparțin învinuitului Gonța Anatolie (f.d. 46-47, vol. I); - ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict din 25.10.2011, prin care agenda de serviciu care aparține lui Gonța Anatolie a fost recunoscută corp delict, (f.d. 48, vol. I); - ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict din 30.11.2011, prin care substanța narcotică marijuana cu masa totală de 20,94 gr, depistată la domiciliul lui Gonța Anatolie a fost recunoscută corp delict (f.d. 208, vol. I); - ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict din 07.10.2011, prin care cinci cartușe depistate la domiciliul lui Gonța Anatolie au fost recunoscute corp delict (f.d. 230, vol. I); - informația prezentată de către CRIS Registru, conform căreia de către CPR Ialoveni au fost accesate bazele de date personale la 13 septembrie 2011 a părților vătămate Severin Alexandr, Rusu Ion și care confirmă faptul că, aceștia au fost identificați, (f.d. 65-71, vol. II); - copia adeverinței nr. 651 din 10 octombrie 2011, emisă de primarul com. Suruceni, r-l Ialoveni, prin care este confirmat faptul că, Gonța Anatolie are viza de domiciliu în com. Suruceni, r-l Ialoveni din 03 octombrie 2011 (f.d. 26, vol. II); - procesul - verbal din 17 octombrie 2011 de ridicare a obiectelor (f.d. 29, vol. II); - procesul - verbal din 18 octombrie 2011 de examinare a obiectelor (f.d. 30- 31, vol. II); - raportul de exeprtiză grafoscopică nr. 538 din 01 decembrie 2011 (f.d. 53- 59, vol. II). La fel, instanța de apel a menționat că în ședința instanței de apel au fost audiați inculpații Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu, Goțonoagă Nicolae, partea vătămată Severin Alexandr, martorii Severin Dumitru, Severin Elena, Terzi Alexandru. Astfel, instanța de apel a conchis că a fost dovedită în afara dubiilor rezonabile vinovăția inculpaților Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), art. 327 alin. (3) Cod penal, precum și vinovăția inculpatului Gonța Anatolie și în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 217 alin. (2), art. 290 alin. (1) Cod penal. Totodată, instanța de apel a notat că prima instanță a ajuns la concluzia eronată despre necesitatea achitării inculpaților Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae de sub învinuirea adusă în baza art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), 19 art. 327 alin. (3) Cod penal, deoarece s-a demonstrat cu certitudine că în acțiunile inculpaților sunt întrunite toate elementele infracțiunii de corupere pasivă și abuz de serviciu. Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpaților Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae și le califică drept o metodă de apărare aleasă de către inculpați în scop de a se eschiva de la răspunderea penală pentru faptele comise și a indicat că această versiune nu coroborează cu celelalte probe. Subsidiar, instanța de apel a atestat că prima instanță nu a dat o apreciere corectă declarațiilor părților vătămate Severin Alexandr, Rusu Ion, Grigoriță Eugeniu, a martorilor Severin Dumitru, Severin Elena, Rusu Nina, Severin Maria, Lupu Sergiu, Catanoi Veronica, Corja Iulia, Sarev Diana. La fel, instanța de apel a reținut că coparticiparea tuturor inculpaților la comiterea infracțiunilor, întrunirea conceptului de „grup criminal organizat” a fost probată pe deplin, deoarece este dovedit faptul că, Gonța Anatolie (numit prin ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 253 EF din 24.06.2011 și ocupând funcția de comisar adjunct pentru lucrul operativ al CPR Ialoveni), Ciobanu Sergiu (numit prin ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 89 EF din 22.10.2010 și ocupând funcția de inspector superior al grupei combaterea traficului de persoane al CPR Ialoveni), și Goțonoagă Nicolae (numit prin ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 78 EF din 01.10.2010 și ocupând funcția de inspector secția poliție criminală al CPR Ialoveni) fiind persoane cu funcție de răspundere, în calitate de coautori, abuzând de situația de serviciu, de comun acord împreună și prin înțelegere prealabilă, au extorcat și primit bani ce nu li se cuvin, pentru a nu îndeplini acțiuni ce țin de obligațiunile de serviciu, cât și pentru a îndeplini o acțiune contrar acestor obligații, cu extorcare de bunuri în proporții deosebit de mari, de trei persoane, în interesul unui grup criminal organizat. În acest sens, instanța de apel a punctat că, este demonstrată comiterea infracțiunii de către inculpați în cadrul structurii de grup criminal organizat, și că, Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae reprezintă o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite infracțiunile. Instanța de apel a mai menționat că evenimentul din 19-20 septembrie 2011, în cazul cu Severin Alexandr și Rusu Ion, nu este unicul în activitatea inculpaților, deoarece suportul probator a demonstrat că, aflându-se în biroul său de serviciu, în incinta IP Ialoveni, Goțonoagă Nicolae a extorcat de la Grigoriță Eugeniu bani în sumă de 5000 lei. La 05 septembrie 2011, aflându-se în incinta IP Ialoveni, continuându-i acțiunile sale criminale, Goțonoagă Nicolae a primit de la Grigoriță Eugeniu 2500 lei, bani extorcați anterior sub pretextul neatragerii la răspundere penală pentru furtul telefonului nominalizat. 20 Instanța de apel a concluzionat că Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu, și Goțonoagă Nicolae, fiind persoane cu funcție de răspundere, având competențe de a organiza desfășurarea acțiunilor operative de investigații pentru descoperirea infracțiunilor și identificarea infractorilor au demarat acțiuni concrete în acest sens. Astfel, că, la 18 septemebrie 2011 au identificat doi dintre făptuitorii actului de tâlhărie, și acționând prompt, au mers la locul de muncă a lui Severin Alexandru, și Rusu Ion, pe care i-au condus la sediul IP Ialoveni, unde le-au promis neidentificarea lor în condițiile în care vor achita câte 5000 euro fiecare, în cel mai scurt timp. Apoi evenimentele au derulat potrivit planului, iar acești din urmă au mobilizat toate rudele, prietenii au adunat suma extorcată și au transmis-o, inculapților Gonța Anatolie, Goțonoagă Nicolae, Ciobanu Sergiu. În acest sens, instanța de apel a notat că probatoriul examinat dovedește indubitabil faptul că, inculpații Gonța Anatolie, Goțonoagă Nicolae, Ciobanu Sergiu, exercitând activitatea de lucrători operativi în cadrul IP Ialoveni, au deturnat activitatea legală a organului pe care îl reprezentau, în folosul personal, neglijând totodată și interesele părților vătămate în cadrul dosarului penal de tâlhărie, care sunt o bătrână și nepoata ei minoră, și au tras foloase materiale ilegale în valoare totală de 144 611,78 lei. La acest capitol, instanța de apel a atestat că prin comportamentul manifestat, inculpații Gonța Anatolie, Goțonoagă Nicolae, Ciobanu Sergiu au adus descreditarea iremediabilă a imaginei organelor de drept în fața propriilor cetățeni, pentru a căror securitate și siguranță au depus jurământ, și și-au asumat obligațiuni funcționale. Acțiunile inculpaților Gonța Anatolie, Goțonoagă Nicolae, Ciobanu Sergiu sunt într-o poziție total opusă obligațiunilor de serviciu, încălcând grav legislația în vigoare, normele de etică și oferind totodată speranța infractorilor că, orice nu vor comite, este posibilă eschivarea de la răspunderea și pedeapsa penală prevăzută de lege, ajungând la o înțelegere cu colaboratorii de poliție. Totodată, instanța de apel a menționat că examinând probatoriul în raport cu învinuirea adusă lui Gonța Anatolie în baza art. 290 alin. (1) Cod penal și art 217 alin. (1) Cod penal, consideră dovedită vinovăția inculpatului Gonța Anatolie prin probele administrate și cercetatate în instanța de apel, deoarece în cadrul efectuării percheziției la 04.10.2011 pe cauza penală nr. 2011978153, în prezența martorilor Noroc Silvia și Borețchii Veaceslav, de către grupul de lucru constituit din ofițerii CCCEC: Luchian Andrei, Sorocean Sergiu, Guzic Andrei și Terzi Alexandru, în odaia din dreapta de la intrarea în apartamentul situat pe adresa: mun. Xxxxx, str. Xxxxx, ap. x, care este folosită nemijlocit de către Gonța Anatolie, în dulapul de lângă fereastră a fost depistat și ridicat un pachet din polietilenă în care se afla o masă vegetală de culoare cenușiu-verzuie cu miros specific, care conform raportului de expertiză nr. 480 din 06.10.2011, reprezintă marihuană - substanță 21 narcotică neutilizată în scopuri medicale, obținută artizanal din planta de cânepă, care se atribuie la substanțe narcotice, greutatea acesteia în stare uscată fiind de 20.94 gr, iar în cadrul efectuării percheziției la 04.10.2011 în cadrul cauzei penale nr. 2011978153, în prezența martorilor Noroc Silvia și Borețchii Veaceslav, de către grupul de lucru constituit din ofițerii CCCEC: Luchian Andrei, Sorocean Sergiu, Guzic Andrei și Terzi Alexandru, în odaia din dreapta de la intrarea în apartamentul situat pe adresa str. Xxxxxx, ap. x, mun. Xxxxxx, care este folosită nemijlocit de către Gonța Anatolie, în dulapul de lângă fereastră a fost depistată o cutie pentru ceas cu inscripția „Atlantic Swiss made watches since 1888”, în care au fost depistate cinci cartușe de culoare aurie, respectiv cu următoarele inscripții: 1. LBC 9 M38 966; 2 F.L. 85; 3. G.F.L. 85; 4. G.F.L. 81; 5. G.F.L. 83. Conform raportului de expertiză nr.48i din 13.10.2011. cinci cartușe depistate și ridicate la 04.10.2011, în timpul percheziției la domiciliul lui Gonța Anatolie situat în mun. Xxxxx, str. Xxxxx, ap. x, se referă la categoria munițiilor-cartușe cu calibrul 9.0x19 mm „Parabellum”, sunt destinate pentru efectuarea tragerilor din pistoalele de tip: „Liugher P-08”; „Parabellum”, „Walter P-38”, „Brauning modelul 1935”, pistoale - mitralieră „MP-40”, „Uzi” ș.a.. Totodată, conform concluziilor expertului, în starea prezentată la expertiză, cartușele nominalizate sunt utile pentru trageri. În acest sens, instanța de apel a subliniat că Gonța Anatolie, deși declară că nu-și recunoaște vinovăția, totuși confirmă că, dormea în acel apartament sistematic, avea cheile cu care a descuiat ușa, nu a obiectat că lipsesc alți locatari ai acestui imobil. La demararea acțiunilor de percheziție nu a informat despre persoanele care conviețuiesc în imobil, sau că sunt persoane care păstrează bunuri, obiecte în anumite locuri ale casei supuse percheziției, mai mult ca atât are studii juridice, și un stagiu de muncă în acest domeniu, fiind ințiat în subtilitățile acestor acțiuni. Examinând probatoriul administrat de procuror, instanța de apel a respins argumentul părții apărării precum că, obiectele (substanțele narcotice și munițiile) depistate și ridicate din imobilul nr. x din str. Xxxxxx, mun. XxxxX nu-i aparțin inculpatului Gonța Anatolie, și că, el doar era un locatar din mulți alții, fără a prezenta date obiective despre aceștea. Ulterior s-a stabilit că, inculpatul Gonța Anatolie a întreprins măsuri concrete prin intermediari, de a-și schimba viza de domiciliu în altă localitate și imobil, întru evitarea răspunderii și pedepsei penale pentru faptele enunțate. În consencință, instanța de apel a conchis că vinovăția lui Gonța Anatolie în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 217 alin. (1), art. 290 alin. (1) Cod penal a fost demonstrată indubitabil, însă din considerentul că infracțiunile date care sunt ușoare și mai puțin grave, iar în speță infracțiunea a fost comisă la data de 04 octombrie 2011, și au expirat 5 ani de la cea dată, instanța de apel a stabilit în 22 temeiul art. 60 alin. (1) lit. a), b) Cod penal, că procesul penal pe învinuirea de comitere a acestor infracțiuni urmează a fi încetat, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de atragere la răspunderea penală. Cu referire la pedeapsa aplicată în baza art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c) Cod penal, art. 46, 327 alin. (3), instanța de apel a menționat că ține cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, și reieșind din circumstanțele cauzei, personalitatea inculpaților, faptele comise, pedepsele aplicate inculpaților vor duce la atingerea scopului educativ și preventiv. La fel, instanța de apel a indicat că ține cont că pedeapsa penală are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane, și că a luat în considerare că inculpații au comis o infracțiune gravă și una deosebit de gravă, nu au recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunilor incriminate, sunt supuși răspunderii și pedepsei penale pentru prima dată, au o vârstă relativ tânără și respectiv a conchis că scopul educativ și preventiv al pedepsei penale aplicate, poate fi atins doar prin aplicarea în privința inculpaților în baza art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), 327 alin. (3) Cod penal, a unei pedepse sub formă de închisoare. Având în vedre faptul că inculpații Gonța Anatolie, Goțonoagă Nicolae, Ciobanu Sergiu au comis un concurs ideal de infracțiuni, instanța de apel a menționat că la stabilirea pedepsei definitive în privința acestora va proceda potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal. În același context, s-a reținut de instanța de apel că la soluționarea modului și măsurii de pedeapsă ce urmează a fi aplicată inculpaților, va ține cont de prescripțiile art. 61, 75 Cod penal, de proporționalitatea pedepselor, capacitatea acestora de a produce efectele scontate față de personalitatea inculpaților, precum și de efectul preventiv a acestor pedepse. În privința solicitării de a admite integral acțiunea civilă, instanța de apel a relatat că este nefondată, deoarece din materialele cauzei nu a identificat acțiunea civilă scrisă în procesul penal.

Decizia instanței de apel din 26 iunie 2017, este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpaților, care indică temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală și solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței primei instanțe, invocând că: - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța de apel a admis grave erori de fapt și de drept, care au afectat soluția instanței; - faptele inculpaților Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae nu întrunesc elementele infracțiunilor incriminate și nu există faptul infracțiunilor incriminate; 23 - instanța de apel contrar prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care expres indică, că partea descriptivă a deciziei instanței de apel trebuie să cuprindă descrierea faptei constatate de prima instanță și conținutul dispozitivului sentinței. Instanța de apel casând sentința de achitare cu pronunțarea deciziei de condamnare nu a descris corect fapta constatată, deoarece instanța de apel s-a limitat la constatarea învinuirii din rechizitoriu fără a fi supusă examinării noua învinuire înaintată la 29.02.2012 inculpaților Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae când cauza penală se afla la examinare în Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău; - din conținutul argumentelor instanței de apel reiese că la baza condamnării lui Goțonoagă Nicolae, pentru fapta de extorcare și primire a mijloacelor bănești în sumă de 2500 lei au fost puse în exclusivitate declarațiile martorului Grigoriță Eugeniu, iar la audierea acesteia nu a fost respectat principiul audierii nemijlocite de către instanța de apel, care a decis condamnarea lui Goțonoagă Nicolae; - instanța de apel în cazul condamnării lui Goțonoagă Nicolae, pentru fapta de extorcare și primire a mijloacelor bănești în sumă de 2500 lei, a audiat nemijlocit doar inculpatul care nu și-a recunoscut vina, nefiind cercetate nemijlocit și audiați de către instanța de apel martorii acuzării, după care instanța de apel a decis casarea sentinței de achitare și condamnarea lui Goțonoagă Nicolae, iar prin aceste acțiuni instanța de apel a încălcat prevederile art. 24 și art. 26 din Codul de procedură penală, și a lezat dreptul inculpatului Goțonoagă Nicolae la un proces echitabil, drept garantat de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; - modalitatea de motivare a soluției în privința lui Goțonoagă Nicolae, fără audierea martorilor acuzării Ababii Ghenadie, Castraveț Nicolae, Grigoriță Eugeniu, Lupu Sergiu, fără a elucida divergențele existente dintre declarațiile inculpatului Goțonoagă Nicolae și Grigoriță Eugeniu, instanța de apel a pronunțat o soluție de condamnare care conține o eroare de drept, deoarece o motivare a soluției trebuie să rezulte și dintr-o administrare legală a probelor, în special atunci când se pronunță o nouă hotărâre, după regulile pentru judecarea cauzei penale în prima instanță; - în ceea ce privește incriminarea lui Gonța Anatolie a păstrării de muniții fără autorizația corespunzătoare, infracțiune prevăzută de art. 290 alin. (1) Cod penal și păstrării de substanțe narcotice în proporții mari, infracțiune prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal, se reține că ambele infracțiuni se comit doar prin intenție directă când persoana își dă seama că păstrează obiectele interzise fără autorizațiile corespunzătoare. Din probele administrate în cadrul cercetării judecătorești s-a confirmat doar faptul că în apartamentul nr. X din str. xXXXXX, mun. Xxxxx s-au depistat 20,94 gr de marijuana - substanță narcotică neutilizată în scopuri medicinale, precum și cinci cartușe cu calibrul 9.0x19 mm „Parabellum”, 24 destinate pentru efectuarea tragerilor, nefiind probat faptul că obiectele date interzise erau păstrate de către inculpatul Gonța Anatolie sau că acesta cunoștea despre existența lor; - din declarațiile martorilor acuzării – Luchian Andrei, Guzic Andrei, Terzi Alexandru, Sorocean Sergiu și a martorilor apărării – Noroc Silvia, Feodorovici Viorel, Popovschi Ion, se constată cu certitudine că aceștia nu au confirmat învinuirea înaintată lui Gonța Anatolie, ci din contra declarațiile martorilor acuzării și apărării, se coroborează pe deplin cu declarațiile inculpatului Gonța Anatolie și demonstrează incontestabil nevinovăția acestuia în comiterea infracțiunii date; - persoanele audiate în cadrul cercetării judecătorești nu au confirmat circumstanțele expuse în actul de învinuire precum că anume Gonța Anatolie ar fi păstrat muniții fără autorizația corespunzătoare și substanțe narcotice în proporții mari, or prin declarațiile acestor martori s-a confirmat doar depistarea acestor obiecte în ap. X, str. xXXXX, mun. Xxxxxx; - în cadrul cauzei penale nr. 2011440479, părțile vătămate Severin Alexandr și Rusu Ion au fost recunoscuți în calitate de învinuiți pe faptul atacului tâlhăresc asupra lui Ghindă Ioana și nepoata acesteia Ilco Maia din 17 spre 18 august 2011, la domiciliul acestora în satul Xxxxxx, r-1 Xxxxx, iar inculpații Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae au efectuat nemijlocit acțiuni operative de investigație care au dus la reținerea și atragerea la răspundere penală a părților vătămate. Cauza penală nr. 2011978153 a fost pornită la 02.10.2011 pe faptul comiterii infracțiunii de corupere pasivă în proporții deosebit de mari de către colaboratorii de poliție ai CPR Ialoveni în baza plângerilor părților vătămate peste 2 săptămâni de la pretinsa transmitere de părțile vătămate către inculpați a mijloacelor bănești și a bunurilor sustrase de către Severin Alexandr și Rusu Ion, iar declaranții erau cointeresați în atragerea la răspundere penală a persoanelor care au depistat comiterea de către aceștia a unei infracțiuni de sustragere; - în cadrul efectuării acțiunilor procesuale de percheziție în birourile de serviciu ale inculpaților și domiciliile acestora nu au fost depistate nici mijloacele bănești și nici bunurile pretinse ca fiind transmise de către Severin Alexandr și Rusu Ion inculpaților, iar în privința bunurilor organul de urmărire penală în general nu a adus inculpaților nici o învinuire; - organul de urmărire penală prin incriminarea inculpaților doar a primirii mijloacelor bănești dar nu și a bunurilor indicate de către părțile vătămate au pus la îndoială declarațiile acestora și nu le-au considerat ca fiind veridice, circumstanțe care pun la îndoială corectitudinea tuturor declarațiilor depuse de către Severin Alexandr și Rusu Ion; - mijloacele bănești constituie obiectul material obligatoriu al infracțiunii de corupere pasivă, iar lipsa acestora face imposibilă confirmarea declarațiilor părților vătămate, ceea ce duce la prezența unor dubii în declarațiile lui Severin Alexandr și 25 Rusu Ion, fapt ce are drept consecință imposibilitatea tragerii lui Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae la răspundere penală; - acuzarea pentru una și aceeași faptă a calificat acțiunile lui Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae potrivit art. art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), art. 46, 327 alin. (3) Cod penal, iar faptul dat contravine prevederilor art. 5.4 a Hotărârii Plenului Curții Supreme de justiție Nr. 11 din 22.12.2014, cu privire la aplicarea legislației referitoare la răspunderea penală pentru infracțiunile de corupție, care expres indică că coruperea pasivă este o infracțiune care aduce atingere activității de serviciu și, în cazul când persoana publică, persoana publică străină, funcționarul internațional, persoana cu funcție de demnitate publică pretinde, acceptă, primește sau extorcă remunerația ilicită, aceștia în mod abuziv își exercită și atribuțiile de serviciu. Prin urmare, coruperea pasivă reprezintă un caz particular de abuz de serviciu sau abuz de putere. De aceea, între art. 324 Cod penal și art. 327 Cod penal, există o concurență dintre o normă specială și una generală, în sensul art.116 Cod penal. Deci, la calificare se va reține doar art. 324 Cod penal, nu însă un concurs de infracțiuni; - instanța de apel calificând acțiunile inculpaților Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, în baza art. 46 Cod penal, s-a expus doar formal asupra învinuirii aduse, însă, nu a motivat în ce constau acțiunile inculpaților în cadrul unui presupus grup criminal, nu a constatat existența statorniciei și stabilității, nu a identificat multiple fapte infracționale, anumite planuri de organizare, fapt ce demonstrează lipsa unei motivări suficiente a deciziei instanței de apel, contrar art. 6§1 CEDO și a jurisprudenței CtEDO (Cauza Hiro Balani vs. Spania); - conform jurisprudenței constante a CtEDO, hotărârea Cravcenco vs. Moldova din 15 ianuarie 2008, Curtea a reiterat că retrimiterea cauzelor la rejudecare este în mod obișnuit dispus ca rezultat a erorilor comise de instanțele ierarhic inferioare, repetarea unor asemenea retrimiteri în cadrul unuia și același proces dezvăluie o dificiență gravă a sistemului judecătoresc, ceea ce afectează dreptul persoanei la un proces echitabil întru-un termen rezonabil, drept garantat de art. 6 §1 CEDO.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, din motiv că este vădit neîntemeiat, menționând că rejudecând cauza, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, just a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și, corespunzător, corect a încadrat acțiunile făptuitorilor, instanța s-a pronunțat asupra tuturor motivelor apelantului și motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate. 26 Cu referire la afirmațiile recurentului că în acțiunile inculpaților nu au fost întrunite elementele infracțiunii, temei pentru recurs prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, a indicat că faptul nerecunoașterii vinovăției și dezacordul cu calificarea juridică a acțiunilor făptuitorului, este o modalitate de apărare și nu constituie temei pentru casarea hotărârilor contestate. La fel, menționează că din conținutul recursului, se evidențiază că recurentul, de fapt, își motivează contestația prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor însă, motivele de reapreciere a materialului probatoriu, nu se conțin în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. De asemenea, a reținut că instanțele inferioare, în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, au verificat, s-au pronunțat și au apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Afirmațiile recurentului, precum că instanța de apel a încălcat prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, nerespectând procedura condamnării inculpaților după ce prima instanță i-a achitat și anume, unii participanții la proces și martori nu au fost audiați pe viu, instanța de apel limitându-se doar la verificarea acestor mărturii prin citirea lor, consideră că nu corespund realității și, în acest sens, recurentul nu a motivat cererea de recurs, nu a invocat care anume probe nu au fost verificate, studiate și apreciate de instanța de apel, or rejudecând cauza, instanța de apel, conform prevederilor art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală, a înlăturat omisiunile reținute de instanța de recurs și a emis decizia în conformitate cu prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală.

Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Conducându-se de dispozițiile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz, Colegiul penal lărgit atestă că recurentul invocă ca temeiuri de recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, și 27 anume cazurile când: „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii”. Verificând materialele cauzei prin prisma aspectelor și temeiurilor de recurs invocate, Colegiul penal lărgit constată că în speță se confirmă temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, precum și incidența art. 6 §1 CEDO sub același aspect, din următoarele considerente. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. Coraportând decizia instanței de apel, la rigorile prevăzute de art. 414 Cod de procedură penală enumerate supra, se atestă că instanța de apel nu a ținut cont pe deplin de aceste cerințe și a comis următoarele erori de drept. 14.1. Potrivit art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală, pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea recursului. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 10 noiembrie 2015 (f.d. 41-42, vol. V), s-a invocat că instanța de apel urmează să se expună: „asupra motivării primei instanțe referitor la faptul, că învinuirea 28 formulată în rechizitoriu este lovită de nulitate, deoarece cauza a fost instrumentată de ofițerii CNA, conduși de procurorul din Procuratura Anticorupție Moroșan V., iar la motivele dosarului lipsește o ordonanță motivată a Procurorului General de schimbare a competenței și atribuirea ei pentru efectuarea umăririi penale a infracțiunilor prevăzute de art. 217 și 290 Cod penal. În situația creată se reține o altă concluzie prematură a instanței de apel fără a verifica materialele cauzei și fără a se expune asupra legalității ordonanțelor de conexare a cauzelor penale (f.d. 207, 229, vol. I), în raport cu prevederile art. 42 alin. (3) pct. 2), art. 2791 alin. (1) Cod de procedură penală”. Aceste circumstanțe au fost invocate ca erori de drept care nu pot fi corectate de instanța de recurs ordinar, fiind necesară rejudecarea cauzei în instanța de apel. Lecturând textul deciziei instanței de apel din 26 iunie 2017 (f.d. 177-233, vol. V), Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel nu a executat indicațiile instanței de recurs și iarăși nu s-a expus asupra legalității ordonanțelor de conexare a cauzelor penale (f.d. 207, 229, vol. I). 14.2. La fel, Colegiul penal lărgit analizând conținutul deciziei instanței de apel (f.d. 209-226, vol. V), atestă că deși instanța de apel a casat integral sentința primei instanțe și în fapta constatată de instanța de apel, s-a reținut comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), 327 alin. (3) Cod penal, de către inculpații Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, precum și comiterea de către inculpatul Gonța Anatolie a infracțiunilor prevăzute de art. 217 alin. (2), 290 alin. (1) Cod penal, instanța de apel în partea descripitivă a deciziei sale nu separă și nu indică concret pe episoadele din învinuire și care probe dovedesc cu certitudine organizarea, constituirea și activarea în cadrul unui grup criminal organizat (art. 46 Cod penal) a inculpaților Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae în scopul săvârșirii acțiunilor de extorcare și primire a banilor de la părțile vătămate, care ar confirma reuniunea stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil. La fel nu sunt indicate concret nici probele care confirmă incontestabil elementele esențiale a laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 324 Cod penal, și anume modalitățile - extorcarea și primirea banilor de către inculpați de la părțile vătămate, cu analiza credibilității și admisibilității probelor administrate în acest sens, fiind reținute ca probe decisive de instanța de apel doar declarațiile părților vătămate, lipsind alte probe ce ar exclude toate dubiile privind veridicitatea acestora. Subsidiar, se invocă că instanța de apel nu s-a expus asupra faptului că în speță nu au fost depistați banii pretinși ca fiind primiți și extorcați de către inculpați, ce constituie obiectul material al infracțiunii de corupere pasivă, ce ar confirma veridicitatea declarațiilor părților vătămate. Or, se menționează că conform practicii judiciare constante, obiectul material al infracțiunii prevăzute de art. 324 Cod penal, îl reprezintă ofertele, banii, 29 titlurile de valoare, alte bunuri sau avantaje patrimoniale, serviciile, privilegiile sau avantajele ce nu i se cuvin persoanei cu funcție de răspundere. Astfel, având în vedere caracterul formal al infracțiunii de corupere pasivă se indică că în situația învinuirii persoanei cu funcție de răspundere de comiterea unei asemenea infracțiunii, în cazul nedescoperirii banilor-bunurilor (obiectului material al infracțiunii) pretinși, acceptați, primiți sau extorcați, pentru demonstrarea comiterii infracțiunii incriminate sunt necesare să fie administrate probe incontestabile ce demonstrează cu excluderea oricăror dubii sau presupuneri modalitățile laturii obiective a infracțiunii de corupere pasivă. Mai mult, se notează că instanța de apel nu a delimitat probele ce confirmă vinovăția inculpatului Gonța Anatolie în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 217 alin. (2), 290 alin. (1) Cod penal, de cele care dovedesc comiterea infracțiunilor de corupere pasivă și abuz în serviciu de către acesta. Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că prin aceste omisiuni care contravin rigorilor prevăzute de art. 419 alin. (8) Cod de procedură penală, ce stipulează că decizia instanței de apel trebuie să cuprindă motivele adoptării soluției date, instanța de apel nu și-a motivat soluția suficient de clar, or se atestă utilizarea formulărilor generale, fără a fi elucidate toate circumstanțele esențiale ale cauzei, ce determină faptul că decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motiv din care nu poate fi menținută de instanța de recurs ordinar. 14.3. Colegiul penal lărgit mai menționează că prin rechizitoriu (f.d. 74-76, 77-82, vol. III) și ordonanțele de punere sub învinuire din 29.02.2012 (f.d. 131- 146, vol. III), inculpaților Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae le-au fost incriminate comiterea faptelor încadrate de organul de urmărire penală în baza art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), 327 alin. (3) Cod penal. Instanța de apel în decizia sa (f.d. 209-213, vol. V) a încadrat fapta constatată ca fiind comisă de inculpați pe episoadele de extorcare și primire a banilor, la fel ca organul de urmărire penală în baza art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), 327 alin. (3) Cod penal, ca concurs ideal de infracțiuni (f.d. 217, vol. V). În acest sens, Colegiul penal lărgit invocă că coruperea pasivă este o infracțiune care aduce atingere activității de serviciu și, în cazul când persoana publică, persoana publică străină, funcționarul internațional, persoana cu funcție de demnitate publică pretinde, acceptă, primește sau extorcă remunerația ilicită, aceștia în mod abuziv își exercită și atribuțiile de serviciu. Prin urmare, coruperea pasivă reprezintă un caz particular de abuz de serviciu sau abuz de putere. De aceea, între art. 324 Cod penal și art. 327 Cod penal există o concurență dintre o normă specială și una generală, în sensul art. 116 Cod penal. Astfel, instanța de recurs ordinar notează că la calificare în astfel de situații se reține doar art. 324 Cod penal, nu însă un concurs de infracțiuni. 30 În această ordine de idei, se precizează că instanța de apel pripit a adoptat soluția sa în partea calificării acțiunilor inculpaților Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae pe episoadele de extorcare și primire a banilor în baza art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), 327 alin. (3) Cod penal, ca concurs ideal dintre aceste infracțiuni, fără a ține cont de faptul că în speță există o concurență dintre o normă specială și una generală, ce indică despre o examinare superficială a cauzei. 14.4. Colegiul penal lărgit mai constată că la baza condamnării inculpatului Gonța Anatolie în baza art. 290 alin. (1), 217 alin. (2) Cod penal, instanța de apel a pus declarațiile martorilor polițiști – Terzi Alexandru, Luchian Andrei, Guzic Andrei și Sorocean Sergiu, descrise în decizie (f.d. 225-226, vol. V), dar nu a analizat declarațiile lor, sub aspect că ele contravin procesului-verbal de percheziție din 04.10.11 (f.d. 53-54, vol. I), fiind indicat diferit de către martori locul, odaia, unde au fost găsite substanțele narcotice și munițiile, ce iarăși indică la o examinare superficială a cauzei, fără o analiză profundă a probelor. 14.5. Mai mult, Colegiul penal lărgit atestă că prin sentința primei instanțe (f.d. 104, vol. IV), Goțonoagă Nicolae a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), 327 alin. (3) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. În continuare, se notează că instanța de apel a casat integral sentința primei instanțe și a pronunțat o nouă hotărâre de condamnare a inculpatului Goțonoagă Nicolae în baza art. 46, 324 alin. (3) lit. b), c), 327 alin. (3) Cod penal, acesta fiind recunoscut vinovat inclusiv pe episodul incriminat în rechizitoriu și ordonanța de punere sub învinuire din 29.02.2012 privind extorcarea de către Goțonoagă Nicolae a banilor în sumă de 5000 lei de la Grigoriță Eugeniu, și primirea de la ultimul a sumei de 2500 lei. La acest capitol, Colegiul penal lărgit reține că din conținutul deciziei instanței de apel (f.d. 199 - 200, vol. V), rezultă că aceasta și-a întemeiat decizia de condamnare a inculpatului Goțonoagă Nicolae pentru comiterea episodului incriminat în rechizitoriu și ordonanța de punere sub învinuire, privind extorcarea de către Goțonoagă Nicolae a banilor în sumă de 5000 lei de la Grigoriță Eugeniu și primirea de la ultimul a sumei de 2500 lei, numai pe declarațiile inculpatului care nu recunoaște vinovăția, precum și pe declarațiile părții vătămate Grigoriță Eugeniu și a martorilor acuzării Ababii Ghenadie, Castraveț Nicolae, Lupu Sergiu din prima instanță, fără ca aceștia să fie audiați din nou în ședința de judecată a instanței de apel, conform prevederilor art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală. Prin urmare, Colegiul penal lărgit stabilește că partea vătămată și acești martori ai acuzării nu au fost audiați din nou în ședința instanței de apel, după cum era obligată să procedeze instanța de apel, din moment ce judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare pe episodul extorcării de către Goțonoagă Nicolae a banilor în sumă de 5000 lei de la Grigoriță Eugeniu și primirii de la ultimul a 31 sumei de 2500 lei, instanța de apel nu era în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare fără audierea din nou a părții vătămate și a martorilor acuzării a căror declarații constituie o mărturie acuzatorie pe acest episod. În acest context, se conchide că la judecarea apelului, instanța de apel a procedat contrar prevederilor art. 6 CEDO, încălcând dreptul la un proces echitabil, și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat în cauze similare, că martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care depozițiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea învinuitului (hotărârea CtEDO în cauza Spînu împotriva României din 29 aprilie 2008, §60). Colegiul penal lărgit ține să menționeze că instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare, bazându-se exclusiv pe dosarul din prima instanță, care conține depozițiile martorilor și declarațiile inculpatului, în temeiul cărora fusese achitat în prima instanță, în asemenea situație, instanța de apel urmează să procedeze la o nouă audiere atât a inculpatului, cât și a anumitor martori ai acuzării solicitați de părți (hotărârile CtEDO în cauzele Popovici împotriva Moldovei din 27 noiembrie 2007, §72, Dănila împotriva României din 8 martie 2007, §62-63, Mischie împotriva României din 16 septembrie 2014, § 33, 35). 14.6. Mai mult, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel la stabilirea pedepsei complementare în temeiul art. 84 Cod penal, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 6 ani, nu a ținut cont pe deplin de prevederile art. 10 alin. (2), 84 alin. (2) Cod penal. În acest sens, Colegiul penal lărgit reține că din fapta incriminată inculpaților prin rechizitoriu (f.d. 80-82, vol. III), constatată în decizia instanței de apel ca fiind comisă de aceștea (f.d. 209-213, vol. V), rezultă că fapta a fost comisă în perioada anului 2011. Astfel, se notează că prevederile art. 65 alin. (2) Cod penal, în vigoare la momentul comiterii faptei, stipulau că: „Privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate poate fi stabilită de instanța de judecată pe un termen de la 1 la 5 ani”. Ulterior, prin Legea privind modificarea și completarea unor acte legislative nr. 252 din 08.11.2012, în vigoare din 21.12.2012, textul acestui articol a fost modificat, fiind introdusă completarea cu textul „iar în cazurile expres prevăzute în Partea specială a prezentului cod – pe un termen de la un an la 15 ani”, prin ce a fost înăsprită sancțiunea acestei pedepse complementare. Prin urmare, Colegiul penal lărgit invocă că potrivit art. 10 alin. (2) Cod penal, „Legea penală care înăsprește pedeapsa sau înrăutățește situația persoanei vinovate de săvârșirea unei infracțiuni nu are efect retroactiv.”, iar instanța de apel nu a ținut cont de aceste rigori la stabilirea pedepsei complementare, aplicând cu 32 caracter retroactiv pedeapsa complementară în limitele stabilite de legea penală mai aspră, în vigoare din 21.12.2012, ce nu este corect. La fel, se indică că potrivit art. 84 alin. (2) Cod penal, „La pedeapsa principală aplicată în cazul unui concurs de infracțiuni poate fi adăugată oricare din pedepsele complementare prevăzute la articolele corespunzătoare din Partea specială a prezentului cod, care stabilesc răspunderea pentru infracțiunile de a căror săvîrșire persoana a fost declarată vinovată. Pedeapsa complementară definitivă stabilită prin cumul, total sau parțial, al pedepselor complementare aplicate nu poate depăși termenul sau mărimea maximă prevăzută de Partea generală a prezentului cod pentru această categorie de pedepse”. 14.7. Totodată, Colegiul penal lărgit nu poate accepta solicitarea recurentului de a menține sentința de achitare în privința inculpaților, fiindcă în sentință nu se regăsește episodul învinuirii legat cu partea vătămată Grigoriță Eugeniu, ce a fost indicat ca eroare esențială și în decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 10 noiembrie 2015.

În consecință, în temeiul celor expuse supra, Colegiul penal lărgit constată că recursul ordinar declarat urmează a fi admis, or s-a confirmat incidența temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, cu casarea totală a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2017, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererea de apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursul declarat, nominalizate și în prezenta decizie, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță, în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa elementelor infracțiunilor imputate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, în baza probelor cercetate în ședința de judecată a instanței de apel, cu respectarea cerințelor art. 414, 415 Cod de procedură penală, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală. 33

În cnformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpaților Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu, Goțonoagă Nicolae, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2017, în cauza penală privindu-i pe Gonța Anatolie Xxxx, Ciobanu Sergiu Xxxxx și Goțonoagă Nicolae Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Se dispune eliberarea imediată din penitenciar a inculpaților Gonța Anatolie Xxxxx, Ciobanu Sergiu Xxxxx și Goțonoagă Nicolae Xxxxx, dacă nu au de executat pedeapsa închisorii sau măsura preventivă arestul în baza altor hotărîri judecătorești. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 18 ianuarie 2018. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Alerguș Constantin Toma Nadejda Țurcan Anatolie 34 Dosarul nr. 1ra-1516/2017 OPINIESEPARATĂ a judecătorilor Constantin Alerguș și Anatolie Țurcan (expusă în temeiul art.340 alin.(3) Cod de procedură penală) 06 decembrie 2017 mun. Chișinău Prin Decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 06 decembrie 2017, a fost admis recursul ordinar declarat de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpaților Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu, Goțonoagă Nicolae, a fost casată deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2017, în cauza penală privindu-i pe Gonța Anatolie Xxxx, Ciobanu Sergiu Xxxx și Goțonoagă Nicolae Xxxxxx, fiind dispusă rejudecarea cauzei penale de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. La soluționarea cauzei penale asupra recursului ordinar în cauză, expunem opinia separată reieșind din următoarele considerente. Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18 aprilie 2014, Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae au fost achitați de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de art.art.46, 324 alin.(3) lit. b), c), și 327 alin.(3) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existenta faptei infracțiunii. Tot prin aceeași sentință, Gonța Anatolie a fost achitat și de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art.art.217 alin.(2) și 290 alin.(1) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Acțiunile civile intentate de pârțile vătămate au fost respinse ca fiind nefondate. Instanță de fond a reținut că nu sa confirmat învinuirea adusă de către organul de urmărire penală lui Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae pentru faptul că fiind persoane cu funcții de răspundere, având în virtutea acestei funcții permanent drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, în conformitate cu Legea cu privire la prevenirea și combaterea corupției (nr. 90-XVI din 25.04.2008); art. 22 din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public (nr.158-XVl din 04.07.2008); pct. 15 din Codul de etică și deontologie al polițistului (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.481 din 10.05.2006; Ordinului comun nr.121 din 18.07.2008 privind evidenta unică a infracțiunilor - conform cărora funcționarul public este obligat să respecte Constituția RM, legislația în vigoare, să respecte cu strictețe drepturile și libertățile 35 cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și promptitudine în spirit de inițiativă și colegialitate toate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de conduită profesională prevăzută de lege, să respecte regulamentul intern acceptând benevol restricțiile impuse de actele normative nominalizate pentru a nu fi comise acțiuni ce pot conduce la folosirea situației de serviciu și a autorității sale în interesele personale, de grup și în alte interese decât cele de serviciu, contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută și actele normative de profil, și folosindu-se intenționat de situația de serviciu, din interes material, urmărind scopul obținerii mijloacelor financiare ce nu li se cuvin, în calitate de coautori și în comun acord, împreună și prin înțelegere prealabilă între ei, împărțind în prealabil rolurile, s-au organizat în prealabil pentru a comite infracțiunea. Astfel, în perioada 19-20 septembrie 2011, abuzând de situația de serviciu, au extorcat și au primit de la Severin Alexandr și Rusu Ion mijloace bănești în valută națională și străină în sumă totală de 144 611,78 lei, pentru a nu întreprinde măsuri ce țin de atribuțiile sale de serviciu, în vederea identificării acestora pe cauza penală pornită în privința lor pe faptul comiterii infracțiunii de tâlhărie, în următoarele circumstanțe: La 18.08.2011 de către Procuratura Ialoveni a fost pornită cauza penală nr. 2011440479 în baza art.188 alin.(4) Cod penal, pe faptul comiterii atacului tâlhăresc la 18.08.2011, în jurul orei 01.30, de către trei persoane necunoscute asupra lui Ghindă Ioana și nepoata acesteia Iclo Maia, la domiciliul acestora în satul Xxxxx, r-nul Xxxxx. În cadrul acțiunilor investigativ-operative efectuate de către colaboratorii CPR Ialoveni, Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae s-a stabilit că infracțiunea dată a fost comisă de către Rusu Ion, Severin Alexandr și Lefteroglo Dmitri. Pe parcursul lunii septembrie 2011, comisarul-adjunct pentru lucrul operativ al CPR Ialoveni, Gonța Anatolie, în calitate de coautor, de comun acord, prin înțelegere prealabilă și împreună cu colaboratorii CPR Ialoveni, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, urmărind scopul dobândirii mijloacelor financiare ce nu i se cuvin, pentru neexecutarea atribuțiilor de serviciu, au elaborat un plan criminal bine determinat, repartizând din timp între ei rolurile, constituind un grup criminal, a întreprins acțiuni pentru realizarea intențiilor sale infracționale. La 19.09.2011, aproximativ la ora 12:00, Gonța Anatolie de comun acord, împreună și prin înțelegere prealabilă cu inspectorul superior al grupei de combatere a traficului de persoane a CPR Ialoveni, Ciobanu Sergiu și inspectorul poliției criminale a CPR Ialoveni, Goțonoagă Nicolae, constituind un grup criminal, s-a deplasat la locul de muncă a lui Severin Alexandr, ÎS „Moldagroteh” SA, amplasat pe str. XXXXX mun. Xxxxxx, unde acesta activa în calitate de specialist vânzări și a solicitat ca ultimul să-i urmeze la CPR Ialoveni din 36 considerentul că este bănuit de comiterea infracțiunii de tâlhărie și este necesar de a efectua careva acțiuni de urmărire penală. Ulterior, continuându-și acțiunile sale criminale, Gonța Anatolie, aflându-se în biroul său de serviciu în incinta CPR Ialoveni, în calitate de coautor, de comun acord, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, au extorcat de la Severin Alexandr mijloace bănești în sumă de 5000 euro pentru a nu întreprinde măsuri ce țin de atribuțiile sale de serviciu, în vederea identificării acestuia ca făptuitor pe cauza penală nr.2011440479 pornită pe faptul comiterii infracțiunii de tâlhărie. Concomitent, Gonța Anatolie în calitate de coautor, de comun acord împreună și prin înțelegere prealabilă cu Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, fiind un grup criminal organizat, abuzând de situația de serviciu, urmărind realizarea interesului material, l-au determinat pe Severin Alexandr să-l telefoneze pe Rusu Ion și să-i comunice, că este necesar să achite suma de 5000 Euro în vederea neidentificării ultimului pe cauza penală nr.2011440479 pornită în privința lui pe faptul comiterii infracțiunii de tâlhărie. La 20.09.2011, în jurul orei 02:00, Gonța Anatolie în calitate de coautor, de comun acord, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, aflându-se pe str. Gohberg 2 mun. Chișinău în automobilul de model „Volkswagen Vento”, a primit mijloacele financiare extorcate anterior de la Severin Alexandr și anume: 2100 Euro, 2100 dolari SUA, 42 000 ruble rusești, 8000 lei, care potrivit ratei de schimb a BNM constituia suma de 72 208,27 lei. Totodată, în momentul transmiterii banilor nominalizați, Severin Alexandr a mai transmis și suma de 700 dolari SUA, care aparținea lui Rusu Ion și era extorcată anterior de la ultimul de către colaboratorii nominalizați, care potrivit ratei oficiale de schimb a BNM constituia suma de 8 208, 27 lei. În continuarea acțiunilor sale ilegale, Gonța Anatolie de comun acord, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, prin intermediul lui Severin Alexandr, abuzând de situația de serviciu, din interes material, a extorcat de la Rusu Ion mijloace bănești în sumă de 5000 Euro, pentru a nu întreprinde măsuri ce țin de atribuțiile sale de serviciu, în vederea identificării ultimului pe cauza penală pornită pe faptul comiterii infracțiunii de tâlhărie. La 20.09.2011, în jurul orei 18:00, comisarul-adjunct pentru lucrul operativ al CPR Ialoveni, Gonța Anatolie, în calitate de coautor, împreună și prin înțelegere prealabilă cu colaboratorii CPR Ialoveni, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae, constituind un grup criminal organizat, pe str. Gohberg 2 mun. Chișinău, în a/m de model „Lada 21150” de culoare cenușie, a primit de la Rusu Ion suma extorcată anterior în valută națională și străină și anume: 1000 Euro și 48 000 lei, care potrivit ratei oficiale de schimb a BNM constituia suma de 64 194,9 lei. 37 Lui Gonța Anatolie i s-a mai incriminat și faptul că dânsul locuind în apartamentul nr.x din str. Xxxxx mun. Xxxxxx, a păstrat substanțe narcotice în proporții mari, fără scop de înstrăinare, precum și muniții-cartușe, în următoarele circumstanțe. Astfel, în cadrul efectuării percheziției la 04.10.2011 pe cauza penală nr. 2011978153, în prezenta martorilor Noroc Silvia și Borețchii Veaceslav, de către grupul de lucru constituit din ofițerii CCCEC, Luchian Andrei, Sorocean Sergiu, Guzic Andrei și Terzi Alexandru, în odaia din dreapta de la intrarea în apartamentul situat pe str. Xxxxxx ap.x mun. Xxxxx, care este folosită nemijlocit de către Gonța Anatolie, în dulapul de lângă fereastră a fost depistat și ridicat un pachet din polietilenă în care se afla o masă vegetală de culoare cenușiu-verzuie cu miros specific, care conform raportului de expertiză nr.480 din 06.10.2011 reprezintă marijuană - substanță narcotică neutilizată în scopuri medicale, obținută artizanal din planta de cânepă, care se atribuie la substanțe narcotice, greutatea acesteia în stare uscată fiind de 20,94 gr. și tot în cadrul efectuării percheziției din 04.10.2011, în aceleași circumstanțe și loc, a fost depistată o cutie pentru ceas cu inscripția „Atlantic Swiss made watches since 1888”, în care au fost depistate cinci cartușe de culoare aurie, respectiv cu următoarele inscripții: 1. LBC 9 M38 966; 2. F.L. 85; 3. G.F.L. 85; 4. G.F.L. 81; 5. G.F.L. 83, care conform raportului de expertiză nr.48i din 13.10.2011, se atribuie la categoria munițiilor-cartușe. Prima instanță a indicat că de către organul de urmărire penală aceste acțiuni ale lui Gonța Anatolie au fost încadrate în baza art.290 alin (1) Cod penal - păstrarea de muniții fără autorizația corespunzătoare, însă de fapt o astfel de infracțiune nu a avut loc. Sentința primei instanțe a fost atacată cu apeluri de către procuror și partea vătămată, prin care sa solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin toți trei inculpați să fie condamnați în baza celor incriminate și să fie admisă acțiunea civilă integral. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 mai 2015 a fost respins apelul declarat de partea vătămată ca fiind nefondat, și admis, din alte motive, apelul procurorului, casată parțial sentința primei instanțe, inclusiv din oficiu, pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Gonța Anatolie a fost achitat de sub învinuirea adusă în baza art.art.290 alin.(1) și 217 alin.(2) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. În rest, sentința a fost menținută fără modificări. Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către procurorul, care invocând prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 10 noiembrie 2015, a fost admis recursul ordinar declarat de către procuror, casată 38 total decizia instanței de apel din 08 mai 2015, și dispusă rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a indicat că recurentul a criticat decizia contestată, invocând temeiul de casare prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, pe care instanța de recurs l-a considerat prezent și totodată s-a reținut că la judecarea cauzei instanța de apel a admis erori procesuale, care nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs ordinar. Instanța de recurs a atestat de că instanța de apel, prematur a menținut parțial soluția primei instanțe și a adoptat concluzia de achitare în privința inculpaților, făcând trimitere doar la declarațiile acestora și criticând declarațiile martorilor și a părților vătămate, invocând doar că acestea sunt declarative, fără a-și motiva poziția în acest sens și totodată, fără a aprecia materialele cauzei, care au fost doar citite și înregistrate în procesul-verbal al ședinței de judecată. Prin urmare, instanța de recurs ordinar a stipulat că, instanța de apel a pronunțat o nouă hotărâre, însă soluția sa este lipsită de o motivare întemeiată și nu cuprinde analiza tuturor probelor prezentate de procuror și susținute în învinuirea inculpatului. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2017, au fost admise apelurile declarate, casată sentința instanței de fond și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: - Gonța Anatolie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.art.46, 324 alin.(3) lit. b), c), art.art.46, 327 alin. (3), art.art.217 alin.(2) și 290 alin.(1) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa în baza: - art.46, 324 alin.(3) lit. b), c) Cod penal, de 8 ani închisoare, cu amendă în mărime de 2000 u.c., cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 5 ani; - art.art.46, 327 alin.(3) Cod penal, de 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 5 ani; La fel, pe art.art.217 alin.(2) și 290 alin.(1) Cod penal, s-a dispus eliberarea lui Gonța Anatolie de pedeapsă, din motivul expirării termenului de prescripție prevăzut de art.60 Cod penal. În temeiul art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Gonța Anatolie pedeapsa definitivă de 8 ani 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 6 ani, cu amendă în mărime de 2000 u.c., cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. - Ciobanu Sergiu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.art.46, 324 alin.(3) lit. b), c), art.art.46, 327 alin.(3) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa în baza: 39 - art.art.46, 324 alin.(3) lit. b), c) Cod penal, de 8 ani închisoare, cu amendă în mărime de 2000 u.c., cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 5 ani; - art.art.46, 327 alin.(3) Cod penal, de 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 5 ani. În temeiul art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate i s-a stabilit lui Ciobanu Sergiu pedeapsa definitivă de 8 ani 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 6 ani, cu amendă în mărime de 2000 u.c.. - Goțonoagă Nicolae a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.art.46, 324 alin.(3) lit. b), c), art.art.46, 327 alin.(3) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa în baza: - art.art.46, 324 alin.(3) lit. b), c) Cod penal, de 8 ani închisoare, cu amendă în mărime de 2000 u.c., cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 5 ani; - art.art.46, 327 alin.(3) Cod penal, de 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 5 ani. În temeiul art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Goțonoagă Nicolae pedeapsa definitivă de 8 ani 6 luni închisoare, cu amendă în mărime de 2000 u.c., cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 6 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Conform Deciziei din 06 decembrie 2017, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție a conchis că instanța de apel a comis următoarele erori de drept, care nu pot fi corectate de instanța de recurs ordinar. Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel nu a executat indicațiile instanței de recurs și nu s-a expus asupra legalității ordonanțelor de conexare a cauzelor penale (f.d.207, 229, vol. I, f.d.177-233, vol. V). Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 10 noiembrie 2015 (f.d.41-42, vol. V), s-a invocat că instanța de apel urmează să se expună: „asupra motivării primei instanțe referitor la faptul, că învinuirea formulată în rechizitoriu este lovită de nulitate, deoarece cauza a fost instrumentată de ofițerii CNA, conduși de procurorul din Procuratura Anticorupție Moroșan V., iar la motivele dosarului lipsește o ordonanță motivată a Procurorului General de schimbare a competenței și atribuirea pentru efectuarea urmăririi penale a infracțiunilor prevăzute de art.217 și 290 Cod penal. În situația creată se reține o altă concluzie prematură a instanței de apel fără a verifica materialele cauzei și fără a se expune asupra legalității 40 ordonanțelor de conexare a cauzelor penale (f.d.207, 229, vol. I), în raport cu prevederile art.42 alin.(3) pct. 2), art.2791 alin.(1) Cod de procedură penală”. Aceste circumstanțe au fost invocate ca erori de drept care nu pot fi corectate de instanța de recurs ordinar, fiind necesară rejudecarea cauzei în instanța de apel. La caz, susținem opinia că nu se impunea necesitatea remiterii cauzei penale la rejudecare pe acest capăt de acuzare a lui Gonța Anatolie pe art.art.217 alin.(2) și 290 alin.(1) Cod penal, urmând să fie menținută decizia instanței de apel în această parte. Este cert că ordonanțele de conexare a cauzelor penale sânt corect întemeiate în baza art.art.42 alin.(3) pct.2) și 279 1 alin.(1) Cod de procedură penală. Totodată, instanța de apel motivat a stabilit că este dovedită vinovăția lui Anatolie Gonța în baza art.art.217 alin.(2) și 290 alin.(1) Cod penal, prin probele administrate și cercetate în instanța de apel, deoarece în cadrul efectuării percheziției la 04.10.2011 pe cauza penală nr.2011978153, în prezența martorilor Noroc Silvia și Borețchii Veaceslav, de către grupul de lucru constituit din ofițerii CCCEC: Luchian Andrei, Sorocean Sergiu, Guzic Andrei și Terzi Alexandru, în odaia din dreapta de la intrarea în apartamentul situat pe adresa: mun. Xxxxx str. Xxxxx ap.x, care este folosită nemijlocit de către Gonța Anatolie, în dulapul de lângă fereastră a fost depistat și ridicat un pachet din polietilenă în care se afla o masă vegetală de culoare cenușiu-verzuie cu miros specific, care conform raportului de expertiză nr.480 din 06.10.2011, reprezintă marijuană - substanță narcotică neutilizată în scopuri medicale, obținută artizanal din planta de cânepă, care se atribuie la substanțe narcotice, greutatea acesteia în stare uscată fiind de 20.94 gr. Și tot în cadrul percheziției din 04.10.2011, în aceleași circumstanțe, a fost depistată o cutie pentru ceas cu inscripția „Atlantic Swiss made watches since 1888”, în care au fost depistate cinci cartușe de culoare aurie, respectiv cu următoarele inscripții: 1. LBC 9 M38 966; 2 F.L. 85; 3. G.F.L. 85; 4. G.F.L. 81; 5. G.F.L. 83, care, conform raportului de expertiză nr.48i din 13.10.2011, se referă la categoria munițiilor cartușe și în starea prezentată la expertiză sunt utile pentru trageri. În acest sens, instanța de apel a subliniat că Gonța Anatolie, deși declară că nu-și recunoaște vinovăția, totuși confirmă că, dormea în acel apartament sistematic, avea cheile cu care a descuiat ușa, nu a obiectat că lipsesc alți locatari ai acestui imobil. La demararea acțiunilor de percheziție nu a informat despre persoanele care conviețuiesc în imobil, sau că sunt persoane care păstrează bunuri, obiecte în anumite locuri ale casei supuse percheziției, nici nu a înaintat careva obecții, că cineva iar fi plasat drugurile și munițiile în locuință. Mai mult ca atât, Anatolie Gonța are studii juridice, un stagiu considerabil și o experiență semnificativă în domeniul de investigație a infracțiunilor, fiind inițiat în subtilitățile acestor acțiuni. 41 Considerăm că, examinând probatoriul administrat de procuror, instanța de apel suficient de motivat a respins argumentele părții apărării precum că, obiectele (substanțele narcotice și munițiile-cartușe) depistate și ridicate din apartamentul nr.X str. Xxxxxx mun. Xxxxxx nu ar aparține inculpatului Gonța Anatolie, și că, el doar era un locatar din mulți alții. Ulterior s-a stabilit că, inculpatul Gonța Anatolie a întreprins un șir de măsuri concrete prin intermediari, de a-și schimba viza de domiciliu în altă localitate și imobil, întru evitarea răspunderii și pedepsei penale pentru faptele enunțate. În consecință, instanța de apel legal și întemeiat a conchis că vinovăția lui Gonța Anatolie în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.art.217 alin.(2) și 290 alin.(1) Cod penal a fost demonstrată indubitabil și în temeiul art.60 alin.(1) lit. a), b) Cod penal, a dispus ca procesul penal pe învinuirea de comitere a acestor infracțiuni să fie încetat, în legătură cu expirarea termenului de prescripție pentru atragerea la răspunderea penală. La fel , suntem ferm convinși că argumentele referitoare la pertinență, concludentă și putere probantă a dovezilor pe care se bazează soluția de condamnare, aduse de către instanța de apel în sprijinul soluție de condamnare, nu contravin practicii CEDO, or, condamnarea lui Anatolie Gonța este bazată nu doar pe declarațiile martorilor sau în exclusivitate pe aceste declarații, fiind administrate un șir de alte probe, care au fost apreciate prin prisma art.101 Cod de procedură penală și veridicitatea acestora nici nu este pusă la îndoială de inculpat sau apărare. Prin urmare, considerăm vădit nefondată afirmația invocată în recursul în numele inculpatului Anatolie Gonța, precum că există temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală și este necesar de adoptat soluția prevăzută la art.435 alin.(1) lit. C) Cod de procedură penală, or, nu este motivată existența unor erori judiciare, care nu ar fi posibil să fie corectate de către instanța de recurs. Referitor la remiterea la rejudecare a cauzei penale în privința inculpaților Anatolie Gonța, Sergiu Ciobanu și Nicolae Goțonoagă pe art.art.46, 324 alin.(3) și 327 alin.(3) Cod penal, Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel în decizia sa nu indică concret pe episoadele din învinuire probe care dovedesc cu certitudine organizarea, constituirea și activarea în cadrul unui grup criminal organizat a inculpaților Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae în scopul săvârșirii acțiunilor de extorcare și primire a banilor de la pârțile vătămate, probe care ar confirma reuniunea stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil. La fel nu sunt indicate concret nici probele care confirmă incontestabil elementele esențiale a laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art.324 Cod penal, și anume modalitățile - extorcarea și primirea banilor de către inculpați de la pârțile vătămate, cu analiza credibilității și admisibilității probelor administrate în acest sens, fiind reținute ca probe decisive de instanța de apel doar declarațiile pârților 42 vătămate, lipsind alte probe ce ar exclude toate dubiile privind veridicitatea acestora. Subsidiar, se invocă că instanța de apel nu s-a expus asupra faptului că în speță nu au fost depistați banii pretinși ca fiind primiți și extorcați de către inculpați, ce constituie obiectul material al infracțiunii de corupere pasivă, ce ar confirma veridicitatea declarațiilor părților vătămate. Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că prin aceste omisiuni care contravin rigorilor prevăzute de art.419 alin.(8) Cod de procedură penală, ce stipulează că decizia instanței de apel trebuie să cuprindă motivele adoptării soluției date, instanța de apel nu și-a motivat soluția suficient de clar, or se atestă utilizarea formulărilor generale, fără a fi elucidate toate circumstanțele esențiale ale cauzei, ce determină faptul că decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motiv din care nu poate fi menținută de instanța de recurs ordinar. În rând cu acestea, se precizează că instanța de apel pripit a adoptat soluția sa în partea calificării acțiunilor inculpaților Gonța Anatolie, Ciobanu Sergiu și Goțonoagă Nicolae pe episoadele de extorcare și primire a banilor în baza art.art.46, 324 alin.(3) lit. b), c) și 327 alin.(3) Cod penal, ca concurs ideal dintre aceste infracțiuni, fără a tine cont de faptul că în speță există o concurență dintre o normă specială și una generală. Colegiul penal lărgit a reținut că din conținutul deciziei instanței de apel (f.d.199 - 200, vol. V), rezultă că aceasta și-a întemeiat decizia de condamnare a inculpatului Goțonoagă Nicolae pentru comiterea episodului incriminat, privind extorcarea a banilor în sumă de 5000 lei de la Grigoriță Eugeniu și primirea de la ultimul a sumei de 2500 lei, numai pe declarațiile inculpatului care nu recunoaște vinovăția, precum și pe declarațiile părții vătămate Grigoriță Eugeniu și a martorilor acuzării Ababii Ghenadie, Castraveț Nicolae, Lupu Sergiu din prima instanță, fără ca aceștia să fie audiați din nou în ședința de judecată a instanței de apel, conform prevederilor art.415 alin.(21) Cod de procedură penală. În acest context, se conchide că la judecarea apelului, instanța de apel a procedat contrar prevederilor art. 6 CEDO, încălcând dreptul la un proces echitabil, și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat în cauze similare, că martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care depozițiile lor constituie o mărturie acuzatorii, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea învinuitului (hotărârea CtEDO în cauza Spînu împotriva României din 29 aprilie 2008, §60). Mai mult, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel la stabilirea pedepsei complementare în temeiul art.84 Cod penal, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de administrare pe un termen de 6 ani, nu a ținut cont pe deplin de prevederile art.art.10 alin.(2) și 84 alin.(2) Cod penal. 43 În ce privește nerespectarea de către instanța de apel a prevederilor art.art.10 alin.(2) și 84 alin.(2) Cod penal, invocăm opțiunea că această eroare poate fi corectată de către instanța de recurs, deoarece în astfel de caz nu se agravează situația condamnatului. La fel, este posibilă excluderea condamnării pe art.art.46, 327 alin.(3) Cod penal, din decizia instanței de apel, precum și excluderea semnului calificativ prevăzut la lit. c) alin.(3) art.324 Cod penal, or, aceste modificări nu agravează situația condamnaților și pentru această nu este necesară administrarea unor noi probe. Judecători Constantin Alerguș Anatolie Țurcan 44