1ra-1048/2017 — Art. 187 alin. 2 lit. b, d; art. 188 alin. 2 lit. b, d, e; art. 26, 188 alin. 2 lit. b, c, d, e; art. 290 alin. 2 lit. b; art. 42, 187 alin. 2 lit. b, d; art. 42, 188 alin. 2 lit. d, e CP

Prin sentința Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 31 octombrie 2014, Arapan Serghei Xxxxxx a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), d), art. 188 alin. (2), lit. b), d), e) și art. 26, 188 alin. (2), lit. b), c), d), e) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu aplicarea prevederilor art. 34, 82 Cod penal după cum urmează: - în baza art. 187 alin. (2) lit. b), d) Cod penal - 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 500 unități convenționale; - în baza art. 188 alin. (2), lit. lit. b), d), e) Cod penal - 8 ani închisoare; - în baza art. 26, 188 alin. (2), lit. b), c), d), e) Cod penal - 8 ani închisoare. În baza alin. (1), art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumularea parțială a pedepselor aplicate, s-a stabilit lui Arapan Serghei pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani și cu amendă în mărime de 500 unități convenționale. În temeiul art. 85 Cod penal, la pedeapsa stabilită prin sentința în cauză s-a adăugat parțial partea neexecutată a pedepsei aplicată prin sentința Judecătoriei Călărași din 31.10.2007 și încheierea Judecătoriei Orhei din 04.11.2011, privind eliberarea condiționată înainte de termen a acestuia, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă cu închisoare pe un termen de 11 ani și 6 luni, și cu amendă în beneficiul statului în mărime de 500 unități convenționale, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Stavilă Ion Xxxxx a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 290 alin. (2), lit. b), art. 187 alin. (2) lit. b), d), art. 188 alin. (2), lit. b), d), e) și art. 26, 188 alin. (2), lit. b), c), d), e) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa, după cum urmează: - în baza art. 290 alin. (2), lit. b) Cod penal - 2 ani închisoare; - în baza art. 187 alin. (2) lit. b), d) Cod penal - 5 ani închisoare și cu amendă în mărime de 500 unități convenționale; - în baza art. 188 alin. (2), lit. b), d), e) Cod penal - 7 ani închisoare; - în baza art. 26, 188 alin. (2), lit. b), c), d), e) Cod penal, cu respectarea prevederilor art. 81 Cod penal - 5 ani închisoare. În baza alin. (1), art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumularea 2 parțială a pedepselor aplicate, s-a stabilit lui Stăvilă Ion pedeapsa definitivă cu închisoare pe un termen de 8 ani și cu amendă în mărime de 500 unități convenționale, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Stăvilă Mihail Xxxxx a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (5), 187 alin. (2) lit. b), d) și art. 42 alin. (5), 188 alin. (2), lit. b), d), e) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa: - în baza art. 42 alin. (5), 187 alin. (2) lit. b), d) Cod penal - 5 ani închisoare și cu amendă în mărime de 500 unități convenționale; - în baza art. 42 alin. (5), 188 alin. (2), lit. b), d), e) Cod penal - 7 ani închisoare. În baza alin. (1), art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, i-a fost stabilită lui Stăvilă Mihail, prin cumularea parțială a pedepselor aplicate, pedeapsa definitivă cu închisoare pe un termen de 7 ani și 6 luni și cu amendă în mărime de 500 unități convenționale, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Bîrca Veaceslav Xxxxxxx a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 290 alin. (2), lit. b) și art. 26, 188 alin. (2), lit. b), c), d), e) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa, cu respectarea prevederilor art. 82 alin. (2) Cod penal: - în baza art. 290 alin. (2), lit. b) Cod penal - 2 ani închisoare; - în baza art. 26, 188 alin. (2), lit. b), c), d), e) Cod penal - 8 ani închisoare. În baza alin. (1), art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumularea parțială a pedepselor aplicate, i-a fost stabilită lui Bîrca Veaceslav, pedeapsa definitivă cu închisoare pe un termen de 9 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Ciobanu-Baxanean Ghevorg Xxxxxxx a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de baza art. 186 alin. (2), lit. d) și 26, 188 alin. (2), lit. b), c), d), e) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa: - în baza art. 186 alin. (2), lit. b), d) Cod penal - amendă 400 unități convenționale, ce constituie 8000 lei în beneficiul statului; - în baza art. 26, 188 alin. (2), lit. b), c), d), e) Cod penal, cu respectarea prevederilor art. 81 Cod penal - 5 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 84 alin. (1) și (3), art. 87 Cod penal, pedepsele stabilite lui Ciobanu Baxanean Xxxxxx - închisoare pe un termen de 5 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și amenda în mărime de 400 unități convenționale, ce constituie 8000 lei în beneficiul statului, se execută de sine stătător.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, inculpații Stăvilă 3 Ion și Bîrca Veaceslav, au păstrat și purtat ilegal arme și muniții în următoarele circumstanțe: În perioada nestabilită de către organul de urmărire penală, până la 30.07.2008, inculpatul Stăvilă Ion a primit de la Stratan Anatolie (procesul penal în privința căruia a fost încetat în legătură cu decesul acestuia f.d. 59-60 vol. II), o armă cu seria și numărul A21892, modificată prin retezarea patului și a țevii, care face parte din categoria armelor de foc atipice, confecționată din armă de vânătore de model „3K", cu țeava lisă nr. 2863, cu lovitura centrală, cal. 16, pe care a purtat-o și păstrat-o la sine fără autorizația corespunzătoare, până în noaptea de 14 spre 15.06.2012, când a transmis-o inculpatului Bîrca Veaceslav. La 15.06.2012, ora 00:20 min., în mun. Chișinău, or. Cricova, str. A. Colosov, 17, Bîrca Veceslav, Stăvilă Ion și alte persoane au fost prinse în flagrant delict în timpul pregătirii pentru săvârșirea atacului tâlhăresc asupra cet. Alexei Darienco în cadrul cercetării la fața locului arma a fost depistată și ridicată. Potrivit raportului de expertiză nr. 2198 din 20.06.2012, arma cu seria și numărul A21892 cu țeava 2863, face parte din categoria armelor de foc atipice, confecționată din armă de vânătore de model „3K", cu țeava lisă, cu lovitura centrală, cal. 16, confecționate industrial în URSS și modificată prin retezarea patului și a țevii până la 286 mm. și este utilă pentru efectuarea tragerilor. Acțiunile inculpaților Stăvilă Ion și Bîrcă Veaceslav au fost încadrate în drept de către instanța de fond în baza art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, după semnele calificative – purtarea și păstrarea armei de foc și munițiilor fără autorizația corespunzătoare, săvârșite de mai multe persoane. Tot el, inculpatul Stăvilă Ion împreună cu fratele său, Stăvilă Mihail și inculpatul Arapan Serghei, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, acționând din intenție directă, de comun acord și prin înțelegere prealabilă au întocmit un plan criminal, pentru realizarea căruia, în noaptea de 22 spre 23.02.2012, s-au deplasat cu autoturismul de marca VAZ, model 2106, de culoare albastru, ce aparține primului, în s. Xxxxxxxx, r-nul Xxxxxxx. Astfel, aproximativ ora 02:00 min., în s. Xxxxxx, r-nul Xxxxxx, continuînd acțiunile criminale îndreptate la sustragerea bunurilor altei persoane, conform rolurilor stabilite în baza planului criminal, inculpatul Stăvilă Mihail a rămas în autoturism în scopul vegherii și preîntâmpinării complicelor despre obstacole la comiterea crimei, iar inculpații Stăvilă Ion și Arapan Serghei s-au îndreptat spre gospodăria cet. Batîr Ana, 4 unde prin poartă și ușă au pătruns în locuința ultimei. Inculpatul Stăvilă Ion s-a așezat pe patul în care se afla cet. Batîr Ana și a preîntâmpinat-o să stea liniștită, iar inculpatul Arapan Serghei a început a căuta prin locuință bani și lucruri de preț. Au depistat în locuință doar o magnetolă auto cu CD de marca „Pioneer" ce aparține cet. Batîr Ștefan, fiul cet. Batîr Ana, pe care au sustras-o deschis în prezența ultimei, cauzându-i părții vătămate Batîr Ștefan o daună materială în mărime de 3000 lei. Acțiunile inculpaților Stăvilă Ion și Arapan Serghei au fost încadrate în drept de către instanța de fond în baza art. 187 alin. (2) lit. b), d) Cod penal – jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în locuință. Acțiunile inculpatului Stăvilă Mihail au fost încadrate în drept de către instanța de fond în baza art. 42 al. (5), 187 al. (2) lit. b), d) Cod penal - jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, comis prin complicitate. Tot ei, inculpații Stăvilă Ion, Stăvilă Mihail și Arapan Serghei, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, acționând din intenție directă, de comun acord și prin înțelegere prealabilă au întocmit un plan criminal privind atacul tâlhăresc asupra stației de alimentare cu combustibil „Rompetrol Moldova" din or. Călărași, str. Alexandru cel Bun, 248. Pentru realizarea intențiilor sale, în noaptea de 25 spre 26.03.2012, inculpații Stăvilă Ion, Stăvilă Mihail și Arapan Serghei s-au deplasat pe jos la stația de alimentare cu combustibil „Rompetrol Moldova" din or. Călărași, str. Alexandru cel Bun, 248, și știind cu certitudine că la stație activează persoane, au luat cu sine pentru amenințare și în caz de necesitate de aplicare, arma cu seria și numărul A21892 cu țeava 2863, care potrivit raportului de expertiză nr. 2198 din 20.06.2012, face parte din categoria armelor de foc atipice, confecționată din armă de vânătore cu țeava lisă cu lovitura centrală, cal. 16, confecționată industrial în URSS și modificată prin retezarea patului și a țevii până la 286 mm, precum și un dispozitiv electroșoc. Astfel, aproximativ ora 03:00 min., în or. Călărași, str. Alexandru cel Bun, 24, continuând acțiunile criminale, îndreptate la sustragerea bunurilor altei persoane prin săvârșirea atacului asupra persoanei însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, conform rolurilor stabilite în baza planului criminal, inculpatul Stăvilă Mihail a rămas în spatele stației de alimentare cu combustibil în scopul vegherii și preîntâmpinării complicelor 5 despre obstacole la comiterea crimei, iar inculpatul Stăvilă Ion, care avea la sine arma de foc atipică cu seria și numărul A21892 cu țeava 2863 modificată prin retezarea patului și a țevii până la 286 mm., și Arapan Serghei, care avea la sine un dispozitiv electroșoc s-au îndreptat spre intrarea în stație. Inculpatul Stăvilă Ion s-a apropiat de un autoturism, care era parcat pe teritoriu unde cu scopul sustragerii bunurilor din acesta a spart geamul, însă deoarece în autoturism se afla un câine a fugit strigând și celorlalți complici ai săi să facă acest lucru fără a-și realiza intențiile sale. Concomitent, inculpatul Arapan Serghei prin ușă a pătruns în incinta oficiului stației unde cu scopul sustragerii, cerând să-i fie predate mijloace bănești, l-a atacat pe operatorul Pitușcan Andrei, amenințându-l cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea acestuia, lovindu-1 cu pumnul în regiunea capului și cu un dispozitiv electroșoc l-a electrocutat în regiunea gâtului, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 96 D din 22.06.2012, excoriații pe partea din urmă a capului, ce se califică ca vătămări corporale neînsemnate. Din cauză, că operatorul Pitușcan Andrei a opus rezistență, precum și că inculpatul Stăvilă Ion a strigat să fugă nu și-a dus intenția până la capăt. Acțiunile inculpaților Stăvilă Ion și Arapan Serghei au fost încadrate în drept de către instanța de fond în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d), e) Cod penal, după semnele calificative – tâlhăria, atacul nemijlocit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, însoțit de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă. Acțiunile inculpatului Stăvilă Mihail au fost încadrate în drept de către instanța de fond în baza art. 42 alin. (5), 188 aln. (2) lit. b), d), e) Cod penal, după semnele calificative – contribuirea la săvârșirea tâlhăriei, adică atacul asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă. Tot el, inculpatul Stăvilă Ion, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, acționând din intenție directă, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu inculpații Arapan Serghei, Bîrca Veaceslav, Ciobanu-Baxanean Ghevorg, la 14.06.2012 au pregătit infracțiunea de tâlhărie, întocmind un plan criminal privind atacul tâlhăresc asupra cet. Alexei Darienco. Pentru realizarea intențiilor sale, în noaptea de 14 spre 15.06.2012, inculpatul 6 Stăvilă Ion împreună cu Arapan Serghei, Bîrca Veaceslav, Ciobanu-Baxanean Ghevorg cu autoturismul neidentificat condus de o persoană nestabilită, la acel moment, s-au deplasat în mun. Chișinău, or. Cricova, luând cu sine pentru amenințare și în caz de necesitate de aplicare, un cuțit militar, o rangă metalică, o arma cu seria și numărul A21892 cu țeava 2863, care potrivit raportului de expertiză nr. 2198 din 20.06.2012, face parte din categoria armelor de foc atipice, confecționată din armă de vânătore cu țeava lisă cu lovitura centrală, cal. 16, confecționată industrial în URSS și modificată prin retezarea patului și a țevii până la 286 mm, și trei cartușe de cal. 16 pentru acesta, cagule pentru a se masca să nu fie identificați, precum și mănuși pentru a nu lăsa urme la locul crimei. Astfel, aproximativ ora 00:20 min., continuând acțiunile criminale, îndreptate la sustragerea bunurilor altei persoane prin săvârșirea atacului asupra persoanei însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, conform rolurilor stabilite în baza planului criminal, inculpatul Stăvilă Ion împreună cu Arapan Serghei, Bîrca Veaceslav, Ciobanu- Baxanean Ghevorg, fiind mascați cu cagule pe față, mănuși pe mâini, înarmați cu o armă cu țeavă și minerul retezat, un cuțit și o bară metalică, au pătruns prin tăierea gardului din plasă metalică în gospodăria din mun. Chișinău, or. Xxxxx, str. Xxxxxxx, xx, unde temporar domicilia Alexei Darienco, iar ulterior și în locuință, cu scopul de a- l ataca pe ultimul și a sustrage de la acesta bunuri de preț și mijloace bănești, însă din motive independente de aceștia nu și-au realizat până la capăt intenția, fiind reținuți de colaboratorii poliției. Acțiunile inculpaților Stăvilă Ion, Arapan Serghei, Bîrcă Veaceseslav, Ciobanu- Baxanean Ghevorg au fost încadrate în drept de către prima instanță în baza art. 26, 188 alin. (2) lit. b), c), d), e) Cod penal, după semnele calificative – pregătirea atacului asupra altei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de două sau mai multe persoane, mascate, prin pătrundere în locuință, cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă. Totodată, inculpatul Ciobanu-Baxanean Ghevorg, în perioada 25.05- 10.06.2012, activând neoficial în calitate de paznic în gospodăria amplasată în or. Xxxxxx, str. xxxxxxxxxxxxx, ce aparține cu drept de proprietate lui Pruteanu Ion, având acces liber, a sustras bunuri din metal - un rezervor metalic cu volumul 1 tonă cu prețul de 3000 lei, o cadă metalică în valoare de 1000 lei, un ventilator în valoare de 6000 lei, un uscător în valoare de 2000 lei și două estacade metalice, ambele în valoare de 2000 lei, cauzând 7 părții vătămate o daună materială considerabilă în valoarea totală de 14000 lei. Acțiunile inculpatului Ciobanu-Baxanean Ghevorg au fost încadrate în drept de către prima instanță în baza art. 186 alin. (2), lit. d) Cod penal - furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Sentința de a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Avocatul Căpățînă Ion în interesele inculpatului Ciobanu-Baxanean Ghevorg, prin care a solicitat achitarea inculpatului de sub învinuirea înaintată, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, fapta nu a fost săvârșită de inculpat, fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. 3.2. Inculpatul Ciobanu-Baxanean Ghevorg, prin care a solicitat casarea sentinței atacate, deoarece vinovăția sa nu a fost demonstrată prin probe pertinente și concludente, nu i-a fost acordat dreptul legal de asigurare și creare a prevederilor egale, suficiente și adecvate de folosire a tuturor mijloacelor procedurale pentru susținerea poziției sale. 3.3. Avocatul Maștalin Tatiana în interesesle inculpatului Ciobanu-Baxanean Ghevorg, prin care a solicitat casarea sentinței cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Ciobanu-Baxanean Ghevorg sa fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), d), art. 26, 188 alin. (2) lit. b), c), d), e) Cod penal, cu achitarea acestuia din motivul că infracțiunile incriminate nu au fost săvârșite de către condamnat și nu întrunesc elementele infracțiunii. În motivarea cererii de apel, a indicat că sentința este neîntemeiată și ilegală fiind pasibilă casării, deoarece este bazată pe o învinuire incertă, pe declarații controverse al martorilor audiați în cadrul examinării cauzei. Totodată, condamnatul vina nu o recunoscut, declarații la urmărirea penală nu a dat, iar în cadrul examinării în instanța de judecată a expus clar toate circumstanțele cauzei, fiind eronat recunoscut de organul de urmărire penală ca o persoană ce a comis infracțiunile imputate. De fapt, o sentință judecătorească este legală doar în cazul în care se bazează pe probe certe. Toate dubiile și neclaritățile apărute în cadrul examinări cazului urmează a fi tratate în favoarea persoanei învinuite. Necătând la acest fapt, instanța de fond nu a urmat acest principiu și a emis o hotărâre judecătorească de condamnare în privința lui Ciobanu-Baxanean Ghevorg, și nu a luat în considerație următoarele circumstanțe ce dovedesc nevinovăția acestuia: învinuitul nu a recunoscut vina sa în comiterea infracțiunilor imputate de a fi săvârșite și la reținere a fost forțat să dea declarații, fiindu-i impusă versiunea în formă scrisă, 8 care trebuia s-o învețe de pe foi și s-o expună. Fiind speriat, a semnat actele întocmite de organul de urmărire penală dar nu cu semnătura sa. Pe episodul sustragerii bunurilor cet. Pruteanu, vina nu a recunoscut și a menținut poziția sa clar precum că a transmis unele bunuri uzate de pe teritoriul întreprinderii unde era angajat printr-o înțelegere civilă cu partea vătămată Pruteanu Ion și le-a dat la punctul de colectare a metalului la prețul d 400 lei. Instanța nu a luat în vedere aceste circumstanțe și declarația învinuitului că nu a ascuns de la Pruteanu Ion faptul predării bunurilor ca obiecte uzate de metal și s-a obligat să-i achite acestuia suma de 200 lei. Estimarea bunurilor la o suma de 14 mii lei o consideră exagerată, deoarece bunurile au fost uzate. Pe episodul Cricova în care învinuitului Ciobanu-Baxanen Gheorghe, îi este adusă învinuirea împreună cu învinuiții Arapan Serghei, Stăvilă Ion, Bîrcă Veaceslav, motivarea instanței se bazează pe declarațiile controversate a părții vătămate Darienco Alexei, care nu a putut declara cu certitudine cu ce scop și în calitate de cine se afla în imobilul care se presupune ca a fost atacat de învinuiți situat în or. Xxxxx str. Xxxxxx, xx. Careva acte juridice ce ar confirma legalitatea aflării și șederii persoanei în imobilul dat nu au fost prezentate în instanță de partea vătămată, la materialele cauzei lipsind un contract de locațiune încheiat între proprietarul imobilului și partea vătămată. Astfel, instanța de judecată nu a apreciat faptul aflării părții vătămate în imobil străin, fără o justificare certă, fiind pus la îndoială scopul aflării acestuia în casa, care se pretinde că a fost atacată de învinuiți. Martorul Czeva (Mocanu) V. a dat declarații controversate, din care este clar precum că a adus cu automobilul său propriu patru persoane la Cricova, dar nu anume pe str. xxxxxxxx, dar dânsul a declarat clar că nu a cunoscut scopul deplasării persoanelor. Fapt ce pune sub semnul întrebării aprecierea declarațiilor acestuia de către instanța de judecată, fiind audiat ca martor din partea acuzării. Or, deplasarea persoanelor într-o destinație concretă nu poate fi neapărat cu scopul comiterii unui atac tâlhăresc, așa cum invocă partea acuzării. Declarațiile martorilor Beschieru I, Groapa D., Roșca D, toți sunt colaboratori de poliție la fel nu pot fi apreciate ca indiscutabile și certe, versiunea expusă fiind unică la toți, fără a preciza scopul și motivul aflării acestora în imobil care se pretinde că a fost atacat. Instanța de fond a apreciat critic declarațiile martorilor Cucușca Vera si Cucușca Andrei, care locuiesc în vecinătate cu imobilul atacat și au confirmat clar că nu au văzut 9 nici un automobil străin în noaptea în care a fost comis atacul, nu au auzit careva zgomote și gălăgie, iar în privința aflării în casă a părții vătămate Darienco Alexei nu au putut să dea careva explicații clare, confirmând că stăpâna casei era plecată și nu au cunoscut că casa e dată în chirie. Aceste explicații încă o dată dovedesc că aflarea părții vătămate Darienco Alexei în imobil nu este explicabilă, și în ce calitate dânsul se afla în casa în noaptea atacului. Martorii au declarat că în proprietara casei în momentul atacului era Untu Galina, iar după casă îngrijea nepoata acesteia, Ceban Natalia, care venea de doua ori pe săptămână, iar despre darea în chirie a casei lui Darienco A. nu au cunoscut și careva automobile străine în ograda vecină nu au văzut. Aceste declarații se contrazic cu declarațiile date de Darienco Alexeei, care susține ca a închiriat casa de pe str. Colosova, 17, dar nu a prezentat în instanță careva acte confirmative privind închirierea imobilului. Totodată, instanța de fond nu a apreciat încălcările procesuale comise de organul de urmărire penală la faza urmăririi penale și nu a luat în vedere motivele și argumentele expuse de apărătorul Țaulean V. în plângerea din 03.10.2012. Instanța de fond nu a apreciat faptul că învinuiții nefiind cunoscuți unul cu altul până în ziua atacului, fapt ce s-a constatat pe parcursul examinării cauze, nu puteau să planifice și să repartizeze rolurile și să stabilească potențiala victimă - astfel din aceste motive, lipsa intenției comiterii atacului tâlhăresc ce i se încriminează lui Ciobanu-Baxanean Gh. și este evidentă. 3.

Avocatul Țaulean Vitalie în interesele inculpaților Arapan Serghei, Stăvilă Ion, Stăvilă Mihail, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță prin care inculpații Arapan Serghei, Stăvilă Ion, Stăvilă Mihail să fie achitați pe motivul că faptele incriminate acestora nu a fost săvârșite de ei și nu întrunesc elementele infracțiunii. A considerat sentința de condamnare din 31.10.2014, adoptată în privința inculpaților Stăvilă Ion, Stăvilă Mihail, Arapan Serghei, ilegală, nefondată și pasibilă de a fi casată, reieșind din următoarele motive: Cauza penală nr. 2012928101 a fost pornită la 15.06.2012 de procurorul în secția exercitare a urmăririi penale a Procuraturi Generale, Sergiu Roșu, pe faptul săvârșirii unui atac tâlhăresc asupra cetățeanului Darienco Alexei, domiciliat pe adresa or. Xxxxxx, str. xxxxxxxxxxxx, de către Stăvilă I., Arapan S., Bărca V., Ciobanu B., Gareghin Gh., precum și alte persoane neidentificate, în temeiul art. 188 alin. (5) Cod penal. 10 Prin ordonanțele Procurorului General, Valeriu ZUBCO, din 15.06.2012, de stabilire a competenței, a fost dispusă exercitarea urmăririi penale în cauza penală nr. 2012928101, de către un grup de procurori din secția exercitare a urmăririi penale pe cauze excepționale a Procuraturii Generale al RM. La 20.06.2012, ofițerul de urmărire penală a CPR Călărași, căpitan de poliție, V. Verega, a efectuat activități procedurale de recunoaștere a lui Stăvilă Ion în calitate de bănuit, 1-a audiat pe bănuitul Stăvilă Ion și a încheiat un proces-verbal de verificare a declarațiilor acestuia la locul săvârșiri infracțiunii contrar competenței stabilite, fără a fi delegat de-a efectua activitățile procedurale nominalizate, având în vedere faptul că urmărirea penală trebuia să fie exercitată în mod excluziv de grupul de procurori desemnați prin ordonanța din 15.06.2012, a Procurorului General, Valeriu ZUBCO, și, cu atât mai mult că, Stăvilă Ion și Arapan Sergei erau deținuți sub arest preventiv în baza mandatului eliberat de către judecătorul de instrucție a judecătoriei sect. Centru, mun. Chișinău, în baza demersului înaintat de procurorul S. Roșu. Audierea învinuiților Stăvilă Ion și Arapan Sergiu, la data de 19.06.2012, a avut loc după ce colaboratorii DCCO al MAI, prin aplicarea forței fizice și psihice și prin administrarea băuturilor alcoolice, i-a determinat pe învinuiți să prezinte declarații mincinoase, pentru a ascunde participarea lui Vitalie Mocan în comiterea activităților infracționale imputate acestora, care a fost facilitat în timpul săvârșirii atentatului de colaboratorii de poliție, permițându-i-se să părăsească locul săvârșirii infracțiunii. La 03.10.2012, la Procuratura Generală am depus o plângere împotriva acțiunilor de urmărire penală efectuate de către procuror, potrivit prevederilor art. 291 Cod de procedură penală, prin care am solicitat să fie anulate actele procedurale efectuate cu încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal, precum și ordonanța din 13.07.2012, privind începerea urmăriri penale în cauza penală nr. 2012928132. Prin ordonanța din 08.10.2012, adoptată de prim-adjunctul Procurorului General al RM, Andrei PANTEA, a fost respinsă plângerea avocatului Vitalie Țaulean, în interesele învinuitului Stăvilă Ion, ca fiind neîntemeiată. Luând în considerație faptul că, Stăvilă Ion și Arapan Sergiu au fost reținuți la 15.06.2012 și audiați la 19.06.2012, în calitate de învinuiți, de Sergiu Roșu în privința tuturor faptelor imputate, inclusiv și a celor săvârșite în raza teritorială a raionului Călărași, iar prin ordonanța Procurorului General, Valeriu ZUBCO, din 15.06.2012, a fost dispusă exercitarea urmăririi penale de un grup de procurori al secției exercitare a 11 urmăririi penale pe cauze excepționale a Procuraturii Generale, de unde rezultă faptul că escortarea învinuiților la 20.06.2012, în raionul Călărași, pentru a participa la activități de urmărire penală a putut fi efectuată numai prin delegație în strică corespundere cu prevederile art. 258 alin. (1) Cod de procedură penală, iar ordonanța nominalizată în corespundere cu prevederile art. 256 alin. (3) Cod de procedură penală, trebuia să fie adusă la cunoștință învinuiților și reprezentanților acestora, explicându- li-se dreptul de a face recuzare oricărui dintre ofițeri. Ordonanța privind începerea urmăririi penale din 13.07.2012 în cauza penală nr. 2012928132, adoptată de procurorul PG, S. Roșu, pe faptul sustragerii săvârșite la 23.02.2012 din locuința cet. Batâr Ana din s. Xxxxxx, r-nul Xxxxxx, în temeiul art. 187 alin. (2) lit. b), d), este vădit ilegală, deoarece în baza aceleași temeiuri prin ordonanța din 02.04.2012, a fost pornită urmărirea penală în cauza penală nr. 2012160119, în baza art. 179 alin. (1) Cod penal - violare de domiciliu de către ofițerul de urmărire penală a SUP CPR Călărași, locotenent de poliție, A. Podgurschi. Prin ordonanța de încetare a urmăririi penale în privința unei fapte din 18.07.2012, procurorul S. Roșu a încetat urmărirea penală în privința lui I. Stăvilă, M. Stăvilă și Arapan Serghei pe faptul violării domiciliului cetățencei Batâr Ana, deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii, intenția făptuitorilor fiind îndreptată spre sustragerea deschisă a bunurilor, fără a invoca careva temeiuri de drept sau de fapt noi, recent descoperite, iar ordonanța nominalizată n-a fost adusă la cunoștință persoanelor cointeresate. Astfel, punerea sub învinuire a inculpaților în baza art. 187 alin. (2) lit. b), d), Cod penal, este contrară prevederilor art. 22 Cod de procedură penală, deoarece violarea de domiciliu este parte componentă a infracțiunii complexe prevăzută în art. 187 alin. (2) lit. b), d), Cod penal, iar procurorul urma într-o atare situație să le înainteze învinuiților o nouă acuzare sau să o completeze pe cea anterioară în cazul apariției unor temeiuri justificative potrivit prevederilor art. 283 Cod de procedură penală. Atât partea vătămată Batâr Ana, cât și partea vătămată Batâr Ștefan, n-au descoperit faptul comiterii sustragerii până la mijlocul lunii iunie 2012, de unde este evident că sustragerea n-a avut loc în prezența altor persoane pentru a fi calificată drept sustragere deschisă - jaf. În aceeași ordine de idei, instanța de judecată nu a reținut nici o probă care ar confirma că inculpații s-au pregătit, în comun, în temeiul unei intenții unice de a participa la săvârșirea infracțiunii imputate acestora, iar actele procedurale, cum ar fi: 12 ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit, procesul-verbal de audiere în calitate de bănuit a lui Arapan Serghei, precum și procesul-verbal de verificare a declarațiilor de la locul comiterii infracțiunii din 20.06.2012, efectuate de către ofițerul de urmărire penală a CPR Călărași, căpitan de poliție, V. Verega, urmează să fie declarate nule, deoarece au fost efectuate contrar prevederilor determinate de competență, având în vedere că organul de urmărire penală n-a fost delegat cu împuterniciri de a efectua activități de urmărire penală, urmărirea penală urmând să fie exercitată în mod excluziv de către grupul de procurori împuterniciți prin ordonanța din 15.06.2012, adoptată de Procurorului General, Valeriu ZUBCO. În continuare, procurorul S. Roșu, prin inducerea în eroare a învinuitului Arapan S, l-a determinat pe ultimul să încheie un acord de recunoaștere a vinovăției, inclusiv, și în temeiul art. 187 alin. (2) lit. b), d) Cod penal. În același mod ilegal a fost adoptată și ordonanța de începere a urmăririi penale, pe faptul săvârșirii unui atac tâlhăresc asupra cetățeanului Darienco Alexei, domiciliat pe adresa or. Xxxxxx, str. xxxxxxxxxx, de către Stăvilă I., Arapan S., Bărca V., Ciobanu B., Gareghin Gh., precum și alte persoane neidentificate, în temeiul art. 188 alin. (5) Cod penal, care a fost adoptată contrar prevederilor legale în contextul că procurorul S. Roșu a falsificat datele din ordonanța nominalizată, invocând că temei pentru pornirea urmăririi penale au servit materialele înregistrate în Registrul nr. 1 sub numărul 54/12 din 15.06.2012, atunci când procurorul a fost prezent în timpul săvârșirii atentatului la locul comiterii infracțiunii, a perfectat personal procesul-verbal de cercetare la fața locului din 15.06.2012, ora 00 și 30 minute, acordându-le posibilitate participanților Vitalie Czinea (Mocanu) și Pavel Gușan, cu care au fost în înțelegere prealabilă, să părăsească locul comiterii faptei. Astfel, fapta incriminată inculpaților nu este altceva decât o provocare organizată de către colaboratorii DCCO MAI. Astfel, actele procedurale adoptate ulterior de către procurorul S. Roșu, inclusiv procesul-verbal de reținere a bănuitului, ordonanța de punere sub învinuire, etc., au fost adoptate de o persoană cointeresată direct în mușamalizarea circumstanțelor cauzei penale și care cade sub incidența dispozițiilor legale cu privire la recuzare și care a întreprins de fapt toate măsurile necesare pentru a tolera (ascunde) această activitate infracțională și participanții la comiterea acestei fapte. Cât privește declarațiile părții vătămate a lui Darienco Alexei, care este colaborator netitular infiltrat al MAI, care a indicat că a închiriat casa de locuit de la o persoană pe care nu ține minte de unde o cunoaște, precum și faptul că a fost urmărit 13 cu o zi înainte timp de jumătate de oră de un automobil roșu, modelul și numerele căruia nu le-a reținut, iar ulterior adresându-se la DGSO al MAI a fost informat că în privința acestuia se pregătește un atac tâlhăresc, probează faptul că acesta în realitate a prezentat declarații mincinoase în fața instanței de judecată, fiind de fapt un participant organizator al acestei activități infracționale, la fel cum este Vitalie Czinea (Mocanu), care a recunoscut că i-a transportat pe inculpați la Cricova, dar nu pe adresa Xxxxxxx, xx, dar la penitenciar, cu toate că Darienco Alexei a confirmat viceversa, că anume de un automobilul de culoare roșie a fost urmărit până acasă. Instanța de judecată a apreciat critic declarațiile martorilor Ciubotaru Dumitru, Arapan Vasile, Stăvilă Ion, Ulinici Ion, Steclari Nicolaie, Stratan Ion, Vrabie Viorica, Moroșanu Iulia, invocând faptul că sunt rude apropiate, concubini sau vecini cu inculpații și nu îndreptățesc și nu dezvinovățesc acțiunile infracționale ale inculpaților. A menționat și faptul că instanța de judecată n-a anunțat terminarea cercetării judecătorești, n-a cercetat toate probele din dosar și cele prezentate la judecarea cauzei, n-a întrebat părțile dacă doresc să dea explicații suplimentare ori să formuleze demersuri noi pentru completarea cercetării judecătorești și a respins cererea reluării cercetării judecătorești, motiv din care participanții la dezbateri au fost puși în imposibilitatea de a-și expune poziția în privința probelor care, de fapt, n-au fost examinate în cadrul cercetării judecătorești. Astfel, sentința de condamnare nu conține probele pe care se întemeiază și concluziile instanței de judecată, prin argumentarea motivelor admiterii sau respingerii probelor: atât de învinuire, cât și de apărare, reieșind din considerentele că toate probele examinate în ședință urmează a fi supuse analizei, indiferent de faptul că sânt cuprinse în cauza penală sau au fost prezentate de către părți direct în ședință. Conform art. 394 alin. (2) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe. 3.

Avocatul Oncea Aureliu în interesele inculpatului Bîrcă Veaceslav, prin care a solicitat ca Bîrcă Veaceslav, învinuit în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 290 alin. (2), lit. b) și art. 26,188 alin. (2), lit. b), c), d), e) Cod penal, să fie achitat pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea apelului declarat, a indicat că instanța de fond nu a luat în calcul că în cursul examinării cauzei penale din speță au apărut mari dubii referitor la veridicitatea declarațiilor date de către martorii acuzării și în special de partea vătămată 14 Darienco Alexei, care în cadrul ședinței de judecată a declarat că a închiriat casa din str. Colosov 17, or. Cricova și locuia împreună cu fiica sa, deoarece aceasta din urmă era bolnavă de astmă. Casa în cauză o închiria de obicei pe timp de vară, iar până la incidentul ce a avut loc, casa o închiriase de la sfârșitul lunii mai începutul lunii iunie 2012. De asemenea în cadrul ședinței de judecată Darienco Alexei a menționat că deține un automobil de model „Mercedes" pe care îl parca în ograda casei închiriate din str. Xxxxxxxxx, or. Xxxxxx, iar privitor la așa spusa urmărire a acestuia din 13.06.12, Darienco Alexei s-a adresat colaboratorilor DSO și nu la poliție deoarece consideră că DSO a MAI este mai profesională. Privitor la reținerea și înregistrarea video a atacului tâlhăresc Darienco A. a menționat că procurorul Sergiu Roșu era prezent în imobilul din str. Colosov 17, or. Cricova atât în momentul așa zisului atac tâlhăresc cât și pe parcursul documentării cauzei penale. Declarațiile lui Darienco Alexei sunt combătute de martorii Cucușca Andrei și Cucușca Vera care în cadrul ședinței de judecată au declarat că proprietară la momentul atacului tâlhăresc era Untu Galina care locuia în casa din str. Colosov 17, or. Cricova. Aceasta nu a dat niciodată în chirie casa respectivă, iar în momentul cînd era plecată peste hotarele țării de casă avea grijă nepoata acesteia Ceban Natalia care de două ori în săptămână venea la casa din str. Xxxxxxx, or. Xxxxxxx. De asemenea în cadrul ședinței de judecată martorii au menționat că sunt vecini cu proprietara casei din str. Xxxxxxx, or. Xxxxxxx, aceștia din urmă locuind în casa din str. Xxxxxxx, or. Xxxxxxx, iar atît timp cît proprietară a imobilului din str. Xxxxxxx, or. Xxxxxx era Untu Galina cît și pe perioada cît aceasta absenta nu a văzut ca în ograda casei să intre mașini străine. Au fost uimiți de faptul că în ziua atacului tâlhăresc au văzut lumina aprinsă în casa vecinei Untu G. deoarece știau că aceasta este plecată peste hotare însă ținând cont că acces în casa avea numai ea, alte persoane nu locuiau acolo, au considerat că aceasta s- a întors mai devreme înapoi acasă. Luând în considerație declarațiile date sub jurământ de Cucușca Andrei și Cucușca Vera, a considerat că instanța de fond urma să aprecieze critic declarațiile date de Darienco Alexei, acestea fiind vădit false și ce nu corespund adevărului. Astfel, este cert faptul că Darienco Alexei a indus în eroare atât OUP, cât și instanța de fond privitor la faptul luării în locațiune a casei din str. Xxxxxxx, or. Xxxxxxx, precum și a domicilierii în acest imobil de la sfârșitul lunii mai 2012. Perioadă în care după spusele martorilor stăpâna casei în acea perioadă era în țară și locuia de una singură în respectivul imobil. Mai mult ca atât, fiind vecini cu Untu G. atât Cucușca 15 Andrei cât și Cucușca Vera nu au văzut ca în ograda casei din str. Xxxxxxxxxx, or. Xxxxxx să intre o careva mașină străină. Aceste declarații combat în întregime declarațiile lui Darienco Alexei, care pe parcursul examinării cauzei penale s-a dovedit, conform Deciziei Curții Supreme de Justiție în care figurează numele său, a fi un colaborator netitular al MAI. Astfel, nu putem vorbi de nepărtinirea acestuia și lipsa oricărui interes în darea declarațiilor, este absolut evident interesul acestuia în cauza penală din speță, fapt ce a fost trecut cu vederea de către prima instanță. Avocatul a indicat că este absolut evident că colaboratorii MAI împreună cu acest individ au înscenat acest atac tâlhăresc, iar inculpații sunt cu adevărat victimele acestui scenariu a procurorului Roșu S. și complicilor săi. În cererea de apel s-a mai invocat că urmărirea penală a avut loc cu încălcări numeroase a Codului de procedură penală și a competenței, cu presiuni psihice enorme asupra inculpaților, care aveau drept scop de a-i face să recunoască comiterea unei infracțiuni, pe care de fapt nu au comis-o. Afirmația acuzării precum că atacul tâlhăresc a fost comis de o grupare criminală pare absolut stranie atâta timp cât pe parcursul examinări cauzei s-a constatat că inculpații nu se cunoșteau între ei până la așa zisul atac tâlhăresc, iar Bîrcă Veaceslav a făcut cunoștință cu Arapan Serghei și Stavilă Ion abia în seara atacului. Astfel, apare o întrebare absolut retorică, cum puteau organiza atacul tâlhăresc acești inculpați atâta timp cât ei nu s-au cunoscut până la acel moment, nu și-au vorbit, nu au stabilit potențiala victimă și nu și-au împărțit rolurile între ei. Lipsa intenției comiterii atacului tâlhăresc ce i se incriminează inculpatului Bîrcă Veaceslav precum și celorlalți inculpați derivă anume din aceste considerente. A considerat că din vizionarea înregistrărilor video de la momentul reținerii inculpatului Bîrcă Veaceslav rezultă unele semne de întrebare, cum ar fi cine a aprins lumina de îndată ce s-a început filmarea video, care era necesitatea filmării în poziție culcată a inculpatului Bîrcă Veaceslav în jur de 15-20 min. și unde erau ceilalți inculpați în această perioadă de timp. Au apărut mari semne de întrebare referitor la momentul reținerii celorlați inculpați și anume din considerentul că acuzarea afirmă că Bîrcă Veceaslav împreună cu încă doi inculpați au intrat în încăpere, însă din imaginile video nu se aude și nu se văd careva acțiuni a colaboratorilor de poliție față de ceilalți doi inculpați. A considerat că necesitatea filmării în poziție culcată a inculpatului Bîrcă 16 Veaceslav aproximativ 15 minute a avut drept scop acordarea timpului necesar colaboratorilor de poliție, pentru a-i amplasa pe inculpați pe anumite poziții din casă, îmbrăcarea măștilor, mânușilor etc. Referitor la pătrunderea în casa din str. Xxxxxxx, or. Xxxxxx prin fereastră, aici acuzarea a încercat să prezinte instanței acea bară de fier ca corp delict cu care chipurile a fost forțat geamul prin care au intrat inculpații, însă din imaginile video se observă că geamul nu a fost stricat și alte careva urme de forțare a acestuia nu sunt. Privind cu atenție imaginile video, se observă că atacul tâlhăresc a fost bine înscenat și regizat de întregul grup a colaboratorilor MAI în frunte cu procurorul. Însăși colaboratorii de poliție s-au dat de gol atunci când în procesul filmării căii de acces spre casa din str. Xxxxxxx, or. Xxxxxxx a filmat acea plasă metalică, unde în comentariu se aude o voce care spune „ aici este locul pe unde i-am dus". Fapt ce denotă încă o dată ca acest atac tâlhăresc a fost înscenat, corespunzând realității declarațiile pe care inculpații le-au dat în ședința de judecată. Referitor la învinuirea adusă în baza art. 290 alin. (2) Cod penal, apărarea a considerat că acestă învinuire nu și-a găsit probarea pe cauza penală din speță, mai mult ca atât, din declarațiile martorilor, cât și a inculpaților, arma de vânătoare îi aparține lui Mocanu V. care a fost persoana ce de comun cu colaboratorii MAI au înscenat atacul. Mai mult ca atât, instanța de judecată nu dat nici o apreciere faptului că calibrul cele trei cartușe găsite în casa din str. Xxxxxxxx, or. Xxxxxxx nu corespund și sunt incompatibile armei ridicate și incriminate lui Bîrcă Veaceslav. Instanța de fond nu s-a ghidat la pronunțarea sentinței de prevederile legale, care a emis o sentință de condamnare a lui Bîrca Veaceslav și celorlalți inculpați în baza unor probe fabricate și combătute în cadrul ședințelor de judecată atât prin declarațiile martorilor apărării, cât și prin declarațiile inculpaților. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2017 au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de către inculpatul Ciobanu- Baxanean Ghevorg și avocatul acestuia, Căpățînă Ion, apelul suplimentar declarat de către avocatul Maștalin Tatiana în numele inculpatului Ciobanu-Baxanean Ghevorg, apelul declarat de avocatul Țaulean Vitalie în interesele inculpaților Arapan Serghei, Stăvilă Ion, Stăvilă Mihail, de avocatul Oncea Aureliu în numele inculpatului Bîrcă Veaceslav împotriva sentinței Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 31.10.2014, cu menținerea hotărârii atacate fără modificări. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, instanța de 17 fond a stabilit corect starea de fapt și în drept ce corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate corect, instanța de fond încadrând just acțiunile inculpaților după cum urmează: Acțiunile inculpatului Arapan Serghei: - în baza art. 187 alin. (2) lit. b), d), Cod penal - jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în locuință (episod s. Xxxxxx partea vătămată Batîr); - în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d), e) Cod penal - tâlhărie, adică atacul asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, însoțit de amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă (episod stația PECO); - și în baza art. 26, 188 alin. (2) lit. b), c), d), e) Cod penal - pregătirea atacului asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de două sau mai multe persoane, mascate, prin pătrundere în locuință, cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă (episod Cricova). Acțiunile inculpatului Stavilă Ion: - în baza art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal - purtarea și păstrarea armei de foc și a munițiilor fără autorizația corespunzătoare, săvârșită de mai multe persoane; - în baza art. 187 alin. (2) lit. b), d) Cod penal - jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în locuință (episod s. Horodiște); - în baza art. 188 alin. (2) lit. lit. b), d), e) Cod penal - tâlhărie, adică atacul asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, însoțit de amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă (episod stația PECO); - în baza art. 26, 188 alin. (2), lit. b), c), d), e) Cod penal - pregătirea atacului asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de două sau mai multe persoane, mascate, prin pătrundere în locuință, cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă (episod Cricova). Acțiunile inculpatului Stăvilă Mihail: - în baza art. 42 alin. (5), 187 alin. (2) lit. b), d) Cod penal - jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în 18 locuință, comis prin complicitate (episod s. Xxxxxx); - în baza art. 42 alin. (5), 188 alin. (2) lit. lit. b), d), e) Cod penal - contribuirea la săvârșirea tâlhăriei, adică atacul asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, însoțit de amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă (episod stația PECO). Acțiunile inculpatului Bîrca Veaceslav: - în baza art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal - purtarea și păstrarea a armei de foc și a munițiilor fară autorizația corespunzătoare, săvârșită de mai multe persoane; - în baza art. 26, 188 alin. (2) lit. b), c), d), e) Cod penal - pregătirea atacului asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de două sau mai multe persoane, mascate, prin pătrundere în locuință, cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă (episod Cricova). Acțiunile inculpatului Ciobanu-Baxanean Ghevorg: - în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal - furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane cu cauzarea de daune în proporții considerabile; - în baza art. 26, 188 alin. (2) lit. b), c), d), e) Cod penal - pregătirea atacului asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de două sau mai multe persoane, mascate, prin pătrundere în locuință, cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă (episod Cricova). Astfel, cu referire la motivele invocate de apelanți, precum că „prima instanță a pronunțat o sentință ilegală de condamnare a inculpaților și că inculpații urmează să fie achitați pe motive că nu s-a constata existența faptei infracțiunii, faptele nu au fost săvârșite de inculpați, că faptele inculpaților nu întrunesc elementele infracțiunilor încriminate”, instanța de apel a constatat că, prima instanță nu a comis careva erori de fapt și de drept, care ar impune casarea sentinței adoptate. Instanța de apel a considerat că aceste afirmații ale părții apărării reprezintă opinia subiectivă a apelanților, or, prima instanță în sentința sa corect și justificat și-a motivat soluția sub aspectul recunoașterii vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate, luând în considerație că din probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării 19 reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpaților în comiterea faptelor și prezența în acțiunile inculpaților a elementelor infracțiunilor încriminate. Necătând la faptul că inculpații nu și-au recunoscut vina în cele incriminate, vinovăția acestora în comiterea infracțiunilor incriminate a fost dovedită cu certitudine prin următoarele probe administrate, cercetate de către instanța de fond, cercetate suplimentar prin citire și verificate în ședința instanței de apel. I. Episodul săvârșirii de către inculpații Arapan Serghei, Stăvilă Ion și Stăvilă Mihail a infracțiunii de jaf în noaptea de 22 spre 23.02.2012 în s. Xxxxxx, r-nul Xxxxxx din gospodăria cet. Batâr. - declarațiile părții vătămate Ștefan Batîr (f.d. 5 vol. X); - declarațiile părții vătămate Ana Batîr date în cadrul urmăririi penale (f.d. 80-83 vol. I); - plângerea părții vătămate Batîr Ana (f.d. 56 vol. I); - procesul-verbal din 23.02.2012 de cercetare la fața locului și anume a domiciliului cet. Batîr Ana, în care sunt indicate căile de acces în casă și alte circumstanțe (f.d. 58-70 vol. I); - procesul-verbal din 20.06.2012 de ridicare de la Erhan T. a unei CD- automagnetole de model „Pioneer", recunoscut în calitate de corp delict, cu anexe foto (f.d. 94- 96, 97 vol. I); - plângerea cet. Batîr Ștefan, potrivit căreia în noaptea de 22 spre 23.02.2012 persoane necunoscute au pătruns în casa mamei sale de unde au sustras o automagnertolă ce-i aparține lui (f.d. 108 vol. 1); - procesul-verbal din 21.06.2012 de recunoaștere a obiectului, potrivit căruia cet. Batîr Șt. a recunoscut în automagnetola ridicată de la Erhan T., obiectul său care a fost sustras (f.d. 113-114 vol. I); - procesul-verbal din 20.06.2012 de verificare a declarațiilor bănuitului Stăvilă Ion, la locul infracțiunii, cu anexe foto, în prezența avocatului potrivit căruia numitul declară asupra acțiunilor sale și complicilor săi Arapan Serghei și Stăvilă Mihail din noaptea de 22 spre 23.02.2012 și arată itinerarul parcurs de ei (f.d. 98-102 vol. I); - procesul-verbal din 20.06.2012 de verificare a declarațiilor bănuitului Arapan Serghei, la locul infracțiunii, cu anexe foto, potrivit căruia numitul declară asupra acțiunilor sale și complicilor săi din noaptea de 22 spre 23.02.2012 și arată itinerarul parcurs de ei (f.d. 103-107 vol. I); 20 - procesul-verbal din 15.06.2012 de efectuare a percheziției la domiciliul cet. Stăvilă Ion Xxxxxxx, tată lui Ion și Mihail, din s. Xxxxxx, r-nul Xxxxxx, unde și domiciliază ultimii, potrivit căruia în gospodăria dată au fost depistate și ridicate 7 telefoane mobile și o cartelă SIM, cu anexe foto, care au fost supuse examinării și recunoscute în calitate de corpuri delicte (f.d. 84-88 vol. I); - procesul-verbal din 10.08.2012 de examinare a obiectelor ridicate în cadrul percheziției din 15.06.2012 de la domiciliul fraților Ion și Mihail Stăvilă, potrivit căruia a fost stabilit: 1. Telefon mobil de culoare gri întunecat, uzat, de marca „SAMSUNG", model „SGH-U600", număr IMEI: 358803/01/821891/2; 2. Telefon mobil de culoare gri întunecat, uzat, de marca „SAMSUNG", model „SGH-X530", număr IMEI: 352651/01/407840/0; 3. Telefon mobil de culoare negru, uzat, de marca „FLY", model „Ml 10", număr IMEI: 354127010148164; 4. Telefon mobil de culoare combinat argintiu metalizat și alb, uzat, de marca „NOKIA", model „8820" număr IMEI: 356408018815840; 5. Telefon mobil de culoare combinat negru și orange, uzat, de marca „NOKIA", model „351 Oi" număr IMEI: 354348/00/321706/9;

Telefon mobil de culoare negru, uzat, de marca „NOKIA", model „N8" număr IMEI nu se observă;

Telefon mobil de culoare combinat argintiu metalizat și alb, uzat, de marca „NOKIA", model „6300" număr IMEI: 359835/01/578909/8; - procesul-verbal din 09.08.2012 de examinare CD-ului cu informația ridicată de la operatorul de telefonie mobilă „Orange" în baza ordonanței din 18.06.2012, autorizată la aceiași dată de judecătorul de instrucție; - inscripțiile în document: „TUZARA 5431 35691503427842 In"„CALARASI FERMA 21012 22.02.2012 21:36:36 In" 6930920022.02.2012 21:36:36 In" 69309200 ,,TUZARA 5431 35691503427842 69309200 069907170 18 23.02.2012 08:13:16 In" „TUZARA 5432 35691503427842 69309200 068662401 10 25.03.2012 21:29:31 Aut" „TUZARA 5431 35691503427842 69309200 069194678 87 25.03.2012 21:39:56 Aut" „CALARASI FERMA 21012 35691503427842 69309200 068061229 44 25.03.2012 22:37:07 In" „CALARASI FERMA 21012 35691503427842 69309200 068061229 17 25.03.2012 21 22:49:46 In" „CALARASI FERMA 21012 35691503427842 69309200 060117962 96 25.03.2012 23:52:42 In" „CALARASI FERMA 21012 35691503427842 69309200 068061229 6 26.03.2012 00:50:44 In" „CALARASI FERMA 21012 35691503427842 69309200 068662401 16 26.03.2012 01:10:51 Aut" "CALARASI FERMA 21012 35691503427842 69309200 069194678 6 25.03.2012 21:44:05 Aut" „CALARASI FERMA 21012 35691503427842 69309200 068061229 44 25.03.2012 22:37:07 In" „CALARASI FERMA 21012 35691503427842 69309200 068061229 17 25.03.2012 22:49:46 In" „CALARASI FERMA 21012 35691503427842 69309200 060117962 96 25.03.2012 23:52:42 In" „CALARASI FERMA 21012 35691503427842 69309200 068061229 6 26.03.2012 00:50:44 In" „CALARASI FERMA 21012 35691503427842 69309200 068662401 16 26.03.2012 01:10:51 Aut" „CALARASI FERMA 21012 35691503427842 69309200 SMS 255 1 26.03.2012 01:11:14 In" „CALARASI FERMA 21012 35691503427842 69309200 079801146 17 26.03.2012 06:11:21 In" „TUZARA 5431 35691503427842 69309200 060117962 47 26.03.2012 10:06:08 In" „TUZARA 5431 35691503427842 69309200 068085863 3 26.03.2012 14:47:08 In" „TUZARA 5431 35691503427842 69309200 024463215 16 26.03.2012 14:48:41 In" ,,CALARASI FERMA 21012 35691503427842 69309200 SMS 255 1 26.03.2012 01:11:14 In" „CALARASI FERMA 21012 35691503427842 69309200079801146 17 26.03.2012 06:11:21 In" „TUZARA 5431 35691503427842 69309200 06011796247 26.03.2012 10:06:08 In"; Partea apărării a solicitat de a fi cercetate în ședința de judecată în apărarea inculpaților probele cu martorii Erhan Tatiana, Stratan Boris și Stratan Gheorghe. - declarațiile martorului Erhan Tatiana date în ședința instanței de fond (f.d. 92 22 vol. I); - declarațiile martorului Stratan Boris date în ședința instanței de fond (f.d. 3 vol. X); - declarațiile martorului Stratan Gheorghe date în ședința instanței de fond (f.d. 4 vol. X); II. Epizodul săvârșirii de către Arapan Serghei, Stăvilă Ion și Stăvilă Mihail a crimei de sustragere în noaptea de 25 spre 26.03.2012 la stația de alimentare cu combustibil din or. Călărași, str. Alexandru cel Bun, 248. - declarațiile părții vătămate Pitușcan Andrei, date în ședința instanței de fond, verificate prin citire în instanța de apel (f.d. 7 vol. X); - declarațiile martorului Chicu Ion, date în ședința instanței de fond, verificate prin citire în instanța de apel (f.d. 8 vol. X); - procesul-verbal din 26.03.2012 de cercetare la fața locului și anume a stației de alimentare cu petrol din or. Xxxxxx, str. Xxxxxxxxxxxxx; - raportul de expertiză medico-legală nr. 96 D, din 22.06.2012, potrivit căruia la Pitușcan A. a fost depistată excoriație din urmă a capului, ce se califică ca vătămări corporale neînsemnate (f.d. 118-123 vol. I); - procesul-verbal din 20.06.2012 de verificare a declarațiilor bănuitului Stăvilă Ion, la fața locul infracțiunii, cu anexe foto, potrivit căruia acesta, în prezența avocatului, declară asupra acțiunilor sale și complicilor săi din noaptea de 22 spre 23.02.2012 și arată itinerarul parcurs de ei (f.d. 162-165 vol. I); - procesul-verbal din 20.06.2012 de verificare a declarațiilor bănuitului Arapan Serghei, la fața locul infracțiunii, cu anexe foto, potrivit căruia ultimul, în prezența avocatului, declară asupra acțiunilor sale și complicilor săi din noaptea de 22 spre 23.02.2012 și arată itinerarul parcurs de ei (f.d. 166-171 vol. I); - plângerea părții vătămate Pitușcan Andrei și înștiințarea despre comiterea infracțiunii (f.d. 116-117 vol. I); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 26.03.2012, din care rezultă, că la parcarea de pe teritoriul stației de alimentare au fost depistate cioburi de sticlă de diferite dimensiuni, ce confirmă declarațiile părții vătămate, precum că la parcare în stația alimentară staționa un automobil, la care a fost stricată sticla în momentul când pe el l-au atacat, și atacatorul s-a speriat și a fugit (f.d. 118-124 vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 96 d din 01.06.2012 din care rezultă, că la partea vătămată Pitușcan Andrei au fost depistate escoriații pe partea din urmă a 23 capului, posibil produse în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămări neînsemnate (f.d. 143-144 vol. I); - probele menționate la episodul precedent și anume procesul-verbal de percheziție la domiciliul cet. Stăvilă Ion Xxxxxxxx, tată lui Ion și Mihail, din s. Xxxxxxxx, r-nul Xxxxxxx și procesul-verbal de examinare a obiectelor ridicate în cadrul percheziției, procesul-verbal de ridicare a informației de la operatorul de telefonie mobilă „Orange"și procesele-verbale de examinare a informației ridicate. III. Epizodul săvârșirii de către Ciobanu-Baxanean Ghevorg a infracțiunii de sustragere a bunurilor cet. Ion Pruteanu. - declarațiile părții vătămate Pruteanu Ion date în instanța de fond, verificate prin citire în instanța de apel (f.d. 33 vol. X); - declarațiile martorului Dodon Alexandru date în instanța de apel; - declarațiile martorului Scurtu Vasile date în instanța de fond, verificate prin citire în instanța de apel (f.d. 11 vol. X); - declarațiile martorului Tofan Pavel date în instanța de fond, verificate prin citire în instanța de apel (f.d. 10 vol. X); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 10.06.2011 (f.d. 7 vol. V); - procesul-verbal de ridicare și examinare a obiectelor din 10.09.2012 (f.d. 27 vol. V); - ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicate la cauza penală din 10.09.2012 (f.d. 28 vol. V); - înștiințarea despre comiterea infracțiunii (f.d. 4 vol. V); - recipisa martorului Dodon Alexandru, conform căreia acesta se obligă să păstreze bunurile: rezervorul metalic, ventilatorul și Estacada metalică procurate de la Ciobanu-Baxanean pînă la finisarea cauzei penale (f.d. 32 vol. V). Instanța de judecată a considerat veridice declarațiile părții vătămate Pruteanu privind costul bunurilor sustrase în valoare totală de 14 000 lei, acestea fiind consecutive, neschimbate pe parcursul urmăririi penale și în instanța de judecată, careva temei de a pune la îndoială instanța nu are. Acel fapt, că bunurile sustrase, inculpatul Ciobanu-Baxanean, le-a dat la metal uzat, după cum menționează martorii cu un preț de 400 sau 800 sau 4000 lei nu poate fi luat în considerație la stabilirea cuantumului. Or, bunurile sustrase sunt apreciate de proprietarul acestora, care a și indicat valoarea lor reală, dar nu cea cu care au fost vândute de către persoana care le-a sustras. Totodată, martorul Dodon Alexandru a 24 declarat că „…pentru bunurile aduse de Ciobanu-Baxanean i-a transmis acestuia suma de 4000 lei….” (f.d. 21-22 vol. V), iar suma de 4000 lei care tot este o pagubă considerabilă și nu afectează încadrarea juridică a faptei imputate inculpatului. La caz, instanța de fond corect a dispus de a restitui bunurile ce se află la păstrare la martorul Dodon Alexandru părții vătămate Pruteanu Ion. Totodată, instanța de judecată corect a exclus din învinuirea adusă lui Ciobanu- Baxanean Ghevorg semnul calificativ – comiterea infracțiunii prin înțelegere cu alte persoane, deoarece acesta nu s-a confirmat în cadrul ședinței de judecată. Or, procurorul nu a prezentat careva probe ce ar confirma că inculpatul a acționat în complicitate cu alte persoane la sustragerea bunurilor n-au fost prezentate de acuzare. Astfel, acțiunile inculpatului Ciobanu-Baxanean Ghevorg pe epizodul dat corect au fost încadrate de instanța de fond în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal - ca furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane cu cauzarea de daune în proporții considerabile. IV. Episodul săvârșirii de către Arapan Serghei, Stăvilă Ion, Bîrca Veaceslav și Ciobanu- Baxanean Ghevorg a infracțiunii de tâlhărie în noaptea de 14 spre 15.06.2012 în mun. Chișinău, or. Cricova, str. A. Colosov, 17 și de către inculpații Stăvilă Ion Ion și Bîrca Veaceslav, a infracțiunii de purtare și păstrare a armei de foc fără autorizația corespunzătoare, prevăzută de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod penal. - declarațiile părții vătămate Darienco Alexei date în instanța de fond, verificate prin citire în instanța de apel (f.d. 2-3 vol. X); - declarațiile martorului Beschieru Ion, date în instanța de fond, verificate prin citire în instanța de apel (f.d. 30 vol. X); - declarațiile martorului Groapa Denis, date în instanța de fond, verificate prin citire în instanța de apel (f.d. 31 vol. X); - declarațiile martorului Roșca Dorel, date în instanța de fond, verificate prin citire în instanța de apel (f.d. 32 vol. X); - declarațiile părții vătămate Czine (Mocanu) Vitalie, date în instanța de fond, verificate prin citire în instanța de apel (f.d. 36-37 vol. X); - procesul-verbal din 15.06.2012 de cercetare la fața locului și anume a domiciliului cet. Darienco A., din mun. Chișinău, or. Xxxxxx, str. Xxxxxxxx (f.d. 186- 204 vol. I); - înregistrările video (CD anexat la materialele cauzei vol. III); - corpurile delicte și anume cagulele, mănușile, bara metalică, cuțitul militar cu 25 teaca, arma cu țeava și patul retezate, precum și cartușele, ridicate de la fața locului, care au fost cercetate în cadrul ședinței de judecată confirmă conținutul procesului- verbal de cercetare la fața locului și faptul, că inculpații au pătruns în casă cu scopul de a comite un atac tâlhăresc; - raportul de expertiză nr. 2198, din 20.06.2012 (f.d. 126-127 vol. II); - procesul-verbal din 15.06.2012 de efectuare a percheziției la domiciliul cet. Stăvilă Ion Xxxxxxxx (f.d. 84-88 vol. I); - ordonanța de încetare a cauzei penale în privința lui Stratan Anatolie privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, din care rezultă, că acesta i-a transmis arma cu seria și numărul A21892, modificată prin retezarea patului și a țevii, care face parte din categoria armelor de foc atipice, confecționată din armă de vânătore de model „3K", cu țeava lisă nr. 2863, cu lovitura centrală, cal. 16, inculpatului Stăvilă Ion (f.d. 59-60 vol. II). Partea apărării a solicitat în prima instanță să fie audiați martorii: - Cucușca Vera și Andrei (f.d. 40-41 vol. X); - martorul Cojocaru Svetlana (f.d. 35 vol. X); - martorul apărării Ciuboratu Dumitru (f.d. 29 vol. V); - martorii Arapan Vasile și Stăvilă Ion (f.d. 17-18 vol. X); - martorul Moroșanu Iulia (f.d. 12 vol. V); - martorul Vrabie Viorica, care a dat mărturii analogice cu cele ale martorei Moroșanu Iulia (f.d. 13 vol. V); - martorii Ulinici Ion și Steclari Nicolae, care sunt rude apropiate cu inculpații Stăvilă (unchiul și cumetri), au dat declarații irelevante la cazul dat, relatând despre cele întâmplate după reținerea inculpaților (f.d. 14-15 vol. X); - martorul Stratan Ion, care a declarat judecății, că sunt vecini cu frații Stăvilă. Tatăl lui Stăvilă după prima judecată s-a apropiat de el și i-a spus, că Ion Stăvilă a declarat la poliție că tatăl său i-a transmis o armă. El i-a spus, că niciodată nu a văzut la tată său armă. Tatăl a decedat 5 ani în urmă. Tatăl inculpaților Stăvilă, s-a apropiat de el, și l-a rugat să se prezinte la judecată să spună cum a fost (f.d. 14 vol. X). Instanța de apel a constatat că, prima instanță just a apreciat declarațiile martorilor audiați în instanța de judecată la solicitarea apărării și anume: Ciuboratu Dumitru, Arapan Vasile, Stăvilă Ion, Ulinici Ion, Steclari Nicolae, Stratan Ion, Vrabie Viorica și Moroșanu Iulia, care sunt sau rude apropiate, sau concubine sau vecini cu inculpații, nu îndreptățesc și nici nu dezvinovățesc acțiunile infracționale ale 26 inculpaților. Acestea nu pot fi puse la baza sentinței de achitare a inculpaților de infracțiunile comise după cum a solicitat apărarea. Instanța de judecată corect a apreciat critic declarațiile acestor martori, ca având scopul de creare a poziției de apărare a inculpaților, într-o versiune eronată de la realitatea obiectivă ce a avut loc. Or, declarațiile martorilor vizați, nu se referă la cauza penală dată, ci la comiterea unor infracțiuni de către organele de drept și colaboratorilor acestora în special, care urmează a fi cercetate de către procuror și dacă se va depista comiterea unor infracțiuni de corupție, sau abuz de putere în acțiunile colaboratorilor de poliție sau altor persoane, privind estorcare de bani de la rudele inculpaților, sau de calomnie a organelor de drept, urmează să fie pornită o cauză penală în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. Prima instanță nu și-a bazat sentința de condamnare în exclusivitate doar pe declarațiile inculpaților date în cadrul urmăririi penale, dar pe un ansamblu de probe, administrate și apreciate din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, prin care vinovăția inculpaților se confirmă integral și careva dubii referitor la vinovăția lor înstanța nu are. Referitor la învinuirea furtului de la Pruteanu Ion a bunurilor de către Ciobanu- Baxanean Ghevorg, s-a atestat că pe parcursul procesului penal, declarațiile inculpatului nu au fost consecutive și constante. Astfel, inițial Ciobanu-Baxanean Ghevorg a indicat că nu a comis furtul, bunurile fiind sustrase de predecesorul său, ulterior, fiind audiat suplimentar în ședința instanței de apel, a declarat că într-adevăr a luat bunurile ce aparțineau părții vătămate Pruteanu Ion și le-a vândut la punctul de colectare a metalului, însă nu contra sumei de 14 000 lei, după cum a constatat prima instanță, ci contra sumei de 400 lei. Instanța de apel a atestat că, vinovăția inculpatului Ciobanu-Baxanean Ghevorg în comiterea infracțiunii de furt a fost dovedită pe deplin prin ansamblul de probe menționate anterior, totodată, însuși inculpatul într-un final a recunoscut că a sustras bunurile incriminate. Partea apărării în ședința instanței de apel a solicitat efectuarea unei expertize merceologice pentru a determina valoarea bunurilor care au fost sustrase de către Ciobanu-Baxanean Ghevorg de la Pruteanu Ion. Astfel, prin încheierea Curții de Apel din 04.04.2016 (f.d. 222-230, vol. XI), a fost dispusă, în fața experților din cadrul Centrului Național de efectuare a expertizelor judiciare pe lângă Ministerul Justiției, efectuarea expertizei merceologice de evaluare a 27 bunurilor enumerate în procesul-verbal de ridicare și examinare din 10.09.2012 și ordonanța de recunoaștere ca corpuri delicte din 10.09.2012. Prin răspunsul parvenit de la Centrul Național de efectuare a expertizelor judiciare pe lângă Ministerul Justiției (f.d. 236 vol. XI) a comunicat că nu pot efectua expertiza dispusă prin încheierea judecății pe motivul lipsei de specialiști în cadrul Laboratorului Expertize Judiciare Merceologice a CNEJ în domeniul evaluării utilajului industrial. Ulterior, la solicitarea părții apărării încheierea Curții de Apel din 18.01.2016 (f.d. 222-230 vol. XI), a fost remisă în adresa Camerii de Comerț și Industrie pentru efectuarea expertizei merceologice de evaluare a bunurilor. Însă, prin răspunsul parvenit de la Camera de Comerț și Industrie, în sarcina căreia s-a pus efectuarea expertizei nominalizate, s-a constatat că determinarea valorii pe piață a obiectelor ce necesită a fi expertizate este imposibilă, dat fiind starea tehnică a acestora, care este insuficient-extremă, determinarea valorii de piață a obiectelor la data de 25.05.2012- 10.06.2012 nu este posibil deoarece Camera nu dispune de o bază de date care ar cuprinde prețurile la obiectele indicate (f.d. 252 vol. XI). Astfel, instanța de apel a constatat imposibilitatea determinării valorii bunurilor nominalizate prin intermediul expertizei merceologice, astfel încât valoarea bunurilor sustrase de către Ciobanu-Baxanean Ghevorg a fost stabilită de proprietarul bunurilor Pruteanu Ion care le-a apreciat prețul de 14000 lei, și reieșind din probele cercetate în ședința de judecată. Astfel, martorul Dodon Alexandru, fiind audiat în cadrul urmăririi penale și în instanța de apel, a confirmat că într-adevăr a cumpărat obiectele furate de la Ciobanu-Baxanean Ghevorg, pentru care a achitat suma de 4000 lei. Dat fiind faptul că martorul Dodon Alexandru nu este persoană interesată la caz și nu are temei pentru a prezenta date eronate instanței de judecată, instanța de apel a atenționat că, chiar dacă ar fi luate în considerație prețul bunurilor sustrase așa cum a declarat Dodon Alexandru de 4000 lei, adică reducerea cuantumului prejudiciului cauzat prin acțiunile infracționale ale lui Ciobanu-Baxanean Ghevorg, la caz nu influențează la calificarea faptei, încadrarea juridică a faptei, or, atât suma de 14 000 lei, cât și suma de 4000 lei se încadrează potrivit art. 126 Cod penal în categoria prejudiciilor considerabile, astfel încât încadrarea juridică efectuată de către prima instanță se menține fără modificări. Referitor la infracțiunea pregătirii pentru tâlhărie din or. Cricova, instanța de apel a respins versiunea apărării referitoare la nevinovăția inculpatului, or, argumentele avocatului precum că nu a fost demonstrat scopul atacului și nu a fost demonstrată 28 calitatea de proprietar a victimei, au un caracter formal și sunt lipsite de pertinență. Astfel, scopul de cupiditate rezultă cert din comportamentul inculpaților, care au pătruns pe furiș, noapte, mascați, în cagule, iar pentru ca o persoană să aibă calitatea de victimă a infracțiunii de tâlhărie, nu este necesar să fie demonstrat titlul de proprietar, or, din materialele dosarului rezultă cert că la moment casa atacată de către inculpați aparținea cu drept de posesie lui Darienco Alexei. Instanța de apel a respins și argumentul apărării precum că declarațiile martorilor Beschieru Ion, Groapa Denis, Roșca Dorel urmează a fi apreciate critic, deoarece versiunea expusă de aceștia este unică la toți, se combate în sine, or, dimpotrivă declarațiile martorilor sunt apreciate ca fiind veridice deoarece coroborează între ele și probele materiale din dosar, iar în cazul în care conțin contradicții urmează a fi apreciate critic. Totodată, argumentul precum că toți cei trei martori sunt colaboratori de poliție nu pune la dubii credibilitatea declarațiilor acestora – dimpotrivă, acești martori sunt persoane publice, care se aflau la îndeplinirea sarcinilor de serviciu și care au participat nemijlocit la reținerea inculpaților în flagrant. Totodată, însuși inculpatul Ciobanu-Baxanean Ghevorg a declarat în ședința Curții de Apel că „avea mască pe față la momentul reținerii”. Alegația apărării precum că instanța de fond în mod eronat a apreciat critic declarațiile martorilor Cucușca Vera si Cucușca Andrei, care locuiesc în vecinătate cu imobilul atacat și au confirmat clar că nu au văzut nici un automobil străin în noaptea în care a fost comis atacul și nu au auzit gălăgie, nu are nici un suport rațional, or, faptul că vecinii nu au văzut comiterea atacului tâlhăresc nu demonstrează inexistența acestuia, iar circumstanța că atacul a avut loc la ore târzii nocturne explică lipsa de vigilență a vecinilor. În acest sens, argumentele apărării sunt controversate, or, instanța de fond a menționat just că declarațiile martorilor Cucușca Vera si Cucușca Andrei combat totodată și afirmațiile inculpaților precum că ei au fost aduși cu forța în casă de către poliție și doar apoi au început acțiunile de documentare, deoarece, după cum au declarat inculpații ei au fost târâți prin grădini și băgați în casă, aceasta însă era imposibil fără a face careva zgomot care ar fi fost auzit de vecini. Soții Cucușca nu au mai observat în următoarele zile pe nimeni în curtea casei din str. Colosov 17, deoarece partea vătămată, după cum a declarat, a plecat în Ucraina. De asemenea, prima instanță a menționat corect faptul că martorii Cucușca Vera și Andrei nu cunosc că vecina să fi dat cu chirie casa, și n-au văzut persoane străine în 29 casă, inclusiv pe partea vătămată, Darienco nu combat declarațiile părții vătămate, deoarece martorii au declarat că nu au văzut de mult timp pe nimeni în casă, deoarece veneau târziu acasă și nu atrăgeau atenția, vecina nu i-a rugat să aibă grijă de casă. Deasemenea, instanța de apel a considerat că, prima instanță a analizat minuțios ansamblul probator al cauzei penale, dând o apreciere corectă fiecărei probe în parte, și a ajuns la concluzia corectă despre vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 26, 188 alin. (2) lit. b), c), d), e) Cod penal, iar alegațiile părții apărării referitoare la nevinovăția inculpaților reprezintă o strategie de eschivare de la răspundere penală. Instanța de fond a dat o apreciere corectă declarațiilor martorului Cojocaru Svetlana, or, acestea confirmă faptul că Arapan Serghei a plecat în seara înainte de reținere cu o persoană cu un automobil, fapt, care nu-l îndreptățește pe inculpat, dar încă odată confirmă că acesta a plecat benevol la comiterea infracțiunii, fără să fi fost forțat de cineva. În aceeași ordine de idei, s-a constatat just că declarațiile martorului Ciubotaru Dumitru, la fel confirmă faptul că Stăvilă Ion a plecat benevol cu Vitalie Mocanu în seara înainte de reținere, n-a fost forțat de nimeni, iar faptul că Mocanu Vitalie i-a dus pe inculpați cu automobilul său se confirmă și de către inculpați, care neagă doar scopul "călătoriei" sale, iar declarațiile martorilor Arapan Vasile și Stăvilă Ion, care sunt părinții inculpaților Arapan Serghei și Stăvilă Ion nu pot fi puse la baza sentinței, deoarece sunt persoane apropiate inculpaților și sunt cointeresate ca inculpații să evite răspunderea penală. În mod analogic se apreciază critic și declarațiile martorului Moroșanu Iulia, care este concubina inculpatului Bîrca Veaceslav, declarațiile lui Ulinici Ion și Steclari Nicolae, care sunt rude apropiate cu inculpații Stăvilă (unchiul și cumetri), au dat declarații irelevante la cazul dat, relatând despre cele întâmplate după reținerea inculpaților, Stratan Ion, care este vecinul inculpaților Stăvilă și care a comunicat că tatăl inculpaților s-a apropiat de el și l-a rugat să se prezinte în ședința de judecată și să „spună cum a fost”. Prin urmare, instanța de fond a constatat corect că declarațiile martorilor audiați în instanța de judecată la solicitarea apărării și anume: Ciuboratu Dumitru, Arapan Vasile, Stăvilă Ion, Ulinici Ion, Steclari Nicolae, Stratan Ion, Vrabie Viorica și Moroșanu Iulia, care sunt sau rude apropiate, sau concubine sau vecini cu inculpații, nu îndreptățesc și nici nu dezvinovățesc acțiunile infracționale ale inculpaților. Acestea nu pot fi puse la baza sentinței după cum solicită apărarea, de achitare a inculpaților de 30 sub învinuirea de comitere a atacului tâlhăresc. Instanța de fond în mod justificat a apreciat critic declarațiile acestor martori, ca având scopul de creare a poziției de apărare a inculpaților, într-o versiune eronată de la realitatea obiectivă ce a avut loc. Instanța de apel a menținut concluzia primei instanțe precum că alegațiile inculpaților Arapan Serghei și Stăvilă Ion, precum că la urmărirea penală au fost supuși presiunii psihice și fizice în scopul de a-și recunoaște vinovăția au caracter declarativ, or, acestea nu sunt confirmate prin probe pertinente și concludente. Se atrage atenția că în rezultatul examinării multilaterale a plângerilor avocatului Țaulean Vitalie din 17.10.2012, pe faptul aplicării forței fizice și psihice și prin administrarea băuturilor alcoolice pentru constrângerea de a face declarații mincinoase pe învinuiții Stăvilă Ion și Arapan Seghei, cu scopul de a ascunde activitatea criminală a agentului sub acoperire Vitalie Mocanu, conform ordonanței Procurorului din Procuratura mun. Chișinău din 16.11.2012, a fost refuzat în pornirea urmăririi penale în privința colaboratorilor DGSO a DP a MAI din motiv, că nu sunt întrunite elementele infracțiunilor prevăzute de art. 309, 3091,328 Cod penal (f.d. 118-123 vol. VI). Instanța de apel a considerat că corespund realității obiective anume declarațiile inculpaților date la urmărirea penală, care coroborează cu alte probe ale cauzei penale și corespund circumstanțelor stabilite. Instanța de fond s-a bazat atât pe declarațiile inculpaților care au fost date la începutul procesului penal, raliate unui ansamblu de probe, administrate și apreciate din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, prin care vinovăția inculpaților se confirmă integral și care nu trezesc careva dubii. În aceeași ordine de idei, declarațiile inculpaților depuse în cadrul urmăririi penale coroborează cu procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 20.06.2012 și anexa foto se confirmă că Stăvilă Ion a arătat cu lux de amănunte modalitatea de acțiune a inculpaților în vederea realizării intenției lor infracționale (f.d. 98-102, 163-165 vol. I). Arapan Serghei, fiind audiat suplimentar în calitate de învinuit, la data 19.06.2012, în prezența avocatului, a recunoscut vina în infracțiunile imputate și a povestit cu lux de amănunte cele întâmplate, confirmând totodată că arma ridicată de la fața locului cu țeava tăiată aparține inculpatului Stăvilă Ion și era la acesta (f.d. 209-210 vol. IV), care coroborează cu procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 20.06.2012 și anexa foto se confirmă că Arapan Serghei a arătat cu lux de amănunte modalitatea de acțiune a inculpaților în vederea realizării intenției lor infracționale (f.d. 31 103-107, 167-171 vol. I). Prin urmare, vinovăția lui Arapan Serghei, Stăvilă Ion și Stăvilă Mihail pe episoadele de jaf de la partea vătămată Batîr Ana și de tâlhărie de la stația de alimentare rezultă cert din probele nominalizate mai sus, nefiind depistate careva temeiuri de achitare acestora. Totodată, nu își găsesc confirmare argumentele avocatului precum că acuzarea a admis încălcări și la încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților, or, avocatul invocă că fapta inculpaților urma a fi calificată și ca violare de domiciliu, pe când calificativul jafului „prin pătrundere în locuință” exclude necesitatea calificării și în baza art. 179 Cod penal. Totodată, nu este clară poziția avocatului pe episodul sustragerii din s. Xxxxxxx r-nul Xxxxxxx, care susține că sustragerea nu a avut loc în mod deschis, ci pe ascuns, deoarece din declarațiile părții vătămate Batâr Ana rezultă cert că la momentul pătrunderii inculpaților în casă, ea se afla în locuință, iar inculpații au vorbit cu ea și i-au spus să stea liniștită. Instanța de fond a menționat corect că la data de 20.06.2012, în cadrul verificării la fața locului a declarațiilor pe epizodul sustragerii deschise din gospodăria cet. Batîr Ana, inculpații Stăvilă Ion și Arapan Serghei, în prezența avocaților, au susținut și au arătat cum au intrat în gospodăria cet. Batîr Ana și cum au căutat bunuri materiale, însă n-au găsit și au luat doar casetofonul pentru automobil, iar inculpatul Stăvilă Mihail îi aștepta în automobil (f.d. 98-107 vol. I). Instanța de fond a reținut justificat că în cadrul cercetării judecătorești, la 17.10.2012, apărarea, cu întârziere de 5 luni, a solicitat declararea nulă a actelor de urmărire penală din 20.06.2012 și anume a ordonanței de recunoaștere în calitate de bănuit și procesele-verbale de audiere a inculpaților Arapan Serghei și Stăvilă Ion în calitate de bănuiți și învinuiți, procesele-verbale de verificare a declarațiilor la fața locului, a ordonanței de începere e urmăririi penale din 13.07.2012 în cauza penală nr. 2012928132, procesului-verbal de audiere în calitate de învinuit a lui Stăvilă Ion din 19.06.2012, ordonanța de respingere a plângerii avocatului Țaulean Vitalie în interesele inculpatului Stăvilă Ion din 08.10.2012, adoptată de Procurorul Pîntea, fără a prezenta probe concludente și pertinente în acest sens. Astfel, s-a constatat just că nu există temei pentru declararea nulității actelor procesuale solicitate în plângerea din 17.10.2012 deoarece au fost întocmite cu respectarea prevederilor legii procesual penale (f.d. 91- 94 vol. VI). În ședința instanței de apel avocatul Țauleanu Vitalie a invocat de asemenea că actele procesuale din cadrul urmăririi penale au fost efectuate cu încălcarea normelor 32 procesuale, însă fără a ține cont că legea procesual penală prevede și o procedură specifică în care aceste acte pot fi contestate. De asemenea, se accentuează că deși inculpații au fost prezenți și asistați de avocat pe parcursul urmării penale, nici unul nici altul nu au utilizat calea contestării actului procesual pretins ca ilegal. Generalizând cele expuse, s-a constatat că instanța de fond a statuat corect că partea apărării nu a contestat actele procesuale în cauză în termen, deci, nu a utilizat procedura separată prevăzută de Codul de procedură penală, pentru cazurile invocate de ilegalitate, astfel, partea apărării având drepturi egale cu ceilalți participanți la proces, și fiind investită de legea procesual penală cu posibilități egale pentru susținerea poziției sale, își alege de sine stătător poziția, modul și mijloacele de susținere a ei, fiind independentă de instanță, de alte organe sau persoane. Versiunea inculpaților și a avocaților precum că atacul tâlhăresc a fost înscenat de către colaboratorii de poliție are un caracter pronunțat de ficțiune, or, poziția precum că inculpații au fost târâți cu forța în casă, îmbrăcați împotriva voinței lor cu mănuși, măști, ciorapi, dotați cu armă, cuțit, bară metalică, este infirmată prin probele cercetate în cadrul ședinței de judecată și îndeosebi declarațiilor părții vătămate și martorilor care au menționat că obiectele numite au fost la inculpați când au fost reținuți, același fapt fiind confirmat și prin procesul-verbal de reținere și de cercetare la locul comiterii crimei. În aceeași ordine de idei, nu au fost prezentate careva probe care ar demonstra că cineva ar fi avut intenția să-i calomnieze pe inculpați, sau intenționat să-i învinuiască de comiterea unei infracțiuni grave cum este tâlhăria nu au fost prezentate instanței, iar versiunea apărării precum că aceasta a fost o provocare din partea colaboratorilor de poliție, în cârdășie cu Mocanu Vitalie și partea vătămată este declarativă și are drept scop evitarea răspunderii penale, or, pe parcursul procesului-penal, inculpații au înaintat mai multe versiuni, diferite, cu scopul de autoapărare. În acest sens, a fost apreciată critic alegația apărării precum că declarațiile părții vătămate Darienco Alexei sunt lipsite de credibilitate, or, spre deosebire de inculpați, partea vătămată pe tot parcursul procesului penal a dat declarații consecutive, sigure, neschimbate, și nu sunt careva temeiuri pentru a pune la dubii veridicitatea acestora. Inculpații, din contra, au dat declarații controversate la diferite etape ale cauzei penale, care nu coroborează între ele și care denotă lipsa de loialitate a acestora. Astfel, inculpatul Bîrcă Veaceslav în ședința de judecată a instanței de fond a declarat că nu 33 cunoaște în ce direcție s-au deplasat cu automobilul în seara de 14.06.2012, deoarece în vehicul a adormit, în timp ce în ședința instanței de apel a declarat că nu a dormit pe drum, ci a ascultat muzică. Deasemenea, Bîrcă Veaceslav a comunicat că a mers cu Ciobanu-Baxanean Ghevorg la Mocanu Vitalie seara, motiv pentru care nu a memorizat bine cum arată Mocanu Vitalie, în timp ce inculpatul Ciobanu-Baxanean Ghevorg a comunicat că a mers împreună cu Bîrcă Veaceslav la Mocanu Vitalie la amiază. În ceea ce ține de etapa urmăririi penale, instanța de apel a atras atenția că inculpații la etapa urmăririi penale povestesc cu lux de amănunte cum a avut loc atacul tâlhăresc. Instanța de apel a apreciat critic argumentul apărării precum că nu a fost demonstrată intenția inculpaților de a comite atacul tâlhăresc, deoarece planul acesta de săvârșire a infracțiunii se dovedește elocvent prin faptul că inculpații erau dotați cu arme – armă de foc, cuțit, bară metalică și de faptul că toți patru inculpați era dotați cu mănuși, măști, ciorapi, ceea ce denotă convingător că obiectele depistate și ridicate de la inculpați sunt specifice comiterii crimelor de acest gen, cu care poate fi aplicată violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, ori cu amenințarea aplicării unei astfel de violențe. Prin urmare, intenția inculpaților în speță nu poate fi pusă la dubii. În același context, a fost respins și argumentul apelanților precum că inculpații nu au cunoscut unde merg și în ce scop, or, chiar dacă aceste obiecte le-au fost date de o terță persoană, scopul și utilitatea acestora nu pot fi percepute ca inofensive pentru viața, sănătatea și patrimoniul unei persoane, astfel încât se exclude versiunea precum că inculpații nu cunoșteau că urmează să comită o infracțiune. Argumentele inculpaților precum că arma, cuțitul, bara metalică, mănușile, măștile ciorapii nu aparțin lor, au fost respinse, deoarece au fost combătute prin probele acuzării sub forma declarațiilor părții vătămate și martorilor care au menționat că obiectele numite au fost la inculpați când au fost reținuți, fapt confirmat și prin procesul-verbal de reținere și de cercetare la locul comiterii crimei. Generalizând cele expuse supra, s-a constatat că, instanța de fond a ajuns la concluzia corectă și întemeiată că inculpații Stăvilă Ion, Arapan Serghei, Bîrcă Veaceslav și Ciobanu-Baxanean Ghevorg au comis infracțiunea prevăzută de art. 26, 188 alin. (2), lit. b), c), d), e) Cod penal - pregătirea atacului asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de două sau mai multe persoane, mascate, prin pătrundere în locuință, cu 34 aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă. Cu referire la stabilirea și individualizarea pedepselor inculpaților instanța de apel a reținut că, instanța de fond a ținut seama de limitele de pedeapsă prevăzute de legea în vigoare la momentul comiterii infracțiunilor, dar și de criteriile de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. art. 7, 75, 76-78 Cod penal, și anume, de gradul de pericol social sporit al faptei săvârșite, de împrejurările în care a fost comisă fapta, de scopul urmărit de inculpați, dar și circumstanțele lor personale. 5. Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: 5.1. Inculpatul Bîrca Veaceslav, prin care, indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 5) și 6) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor judecătorești, cu achitarea lui Bîrca Veaceslav Constantin deoarece faptele incriminate nu constituie elementele infracțiunii, invocând argumente similare celor învocate în cererea de apel declarată de către avocatul Oancea Aureliu în numele inculpatului Bîrca Veaceslav (f.d. 134-138 vol. X). 5.2. Avocatul Maștalin Tatiana în numele inculpatului Ciobanu-Baxanean Ghevorg, prin care, indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor judecătorești, cu achitarea lui Ciobanu-Baxanean Ghevorg deoarece faptele incriminate nu constituie elementele infracțiunii. În motivarea recursului indică următoarele argumente: - consideră sentința neîntemeiată și ilegală deoarece este bazată pe o învinuire incertă, declarații controverse ale martorilor audiați în cadrul examinării cauzei; - inculpatul nu a recunoscut vina sa în comiterea infracțiunilor imputate iar la reținere a fost forțat să dea declarații, fiindu-i impusă versiunea în forma scrisă, care trebuia să o învețe de pe foi și s-o expuie. Fiind speriat a semnat actele întocmite de organul de urmărire penală dar nu cu semnătura sa; - referitor la epizodul privind sustragerea bunurilor cet. I. Pruteanu, până în prezent la materialele cauzei lipsește o concluzie certă a experților în vederea stabilirii prețului fix al bunurilor; - referitor la epizodul de la Cricova, menționează că careva acte juridice ce ar confirma legalitatea aflării și șederii persoanei în imobilul dat nu au fost prezentate în instanță de partea vătămată, la materialele cauzei lipsind un contract de locațiune încheiat între proprietarul imobilului și partea vătămată. Astfel, instanța de judecată nu a apreciat faptul aflării părții vătămate în imobil 35 străin, fără o justificare certă, fiind pus la îndoială scopul aflării acestuia în casă, care se pretinde că a fost atacată de învinuiți; - martorul Czeva (Mocanu) V. a dat declarații controverse din care doar un moment este clar precum că a adus cu automobilul său propriu patru persoane la Cricova, dar nu anume pe str. Xxxxxxxx, totodată declarând clar că nu a cunoscut scopul deplasării persoanelor. Fapt ce pune sub semnul întrebării aprecierea declarațiilor acestuia de către instanța de judecată, fiind audiat ca martorul din partea acuzării. Or, deplasarea persoanelor într-o destinație concretă nu poate fi neapărat cu scopul comiterii unui atac tâlhăresc, așa cum invocă partea acuzării; - declarațiile martorilor Beschieru I, Groapa D., Roșea D., toți fiind colaboratori de poliție, la fel nu pot fi apreciate ca indiscutabile și certe, versiunea expusă fiind unica la toți, fără a preciza scopul și motivul aflării acestora în imobil care se pretinde că a fost atacat; - instanța de judecată a apreciat critic și declarațiile martorilor Cucușca Vera si Cucușca Andrei, care locuiesc în vecinătate cu imobilul atacat și care au confirmat clar că nu au văzut nici un automobil străin în noaptea în care fost comis atacul, nu au auzit careva zgomote și gălăgie, iar în privința aflării în casă a părții vătămate Darienco A. nu au putut să dea careva explicații clare, confirmând că stăpâna casei era plecată și nu au cunoscut că casa era dată în chirie; - totodată, instanța de fond nu a apreciat încălcările procesuale comise de orgarul de urmărire penală la faza urmăririi penale și nu a luat în vedere motivele și argumentele expuse de apărătorul Țaulean V. în plângerea din 03.10.2012; - instanța de fond nu a apreciat faptul, că învinuiții nefiind cunoscuți unul cu altul până în ziua atacului, fapt ce s-a constatat pe parcursul examinării cauzei, nu puteau să planifice și să repartizeze rolurile și să stabilească potențiala victimă - astfel din aceste motive, lipsa intenției comiterii atacului tîlhăresc ce i se încriminează lui Ciobanu-Baxanean Gh. și este evidentă. 5.3. Avocatul Țaulean Vitalie în numele inculpaților Arapan Serghei, Stăvilă Ion și Stăvilă Mihail, prin care, indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor judecătorești, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, invocând argumente similare celor învocate în cererea de apel (f.d. 139-143 vol. X). 6. Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor declarate de către inculpatul Bîrca Veaceslav, avocatul Maștalin Tatiana în numele inculpatului 36 Ciobanu-Baxanean Ghevorg și avocatul Țaulean Vitalie în numele inculpaților Arapan Serghei, Stăvilă Ion și Stăvilă Mihail, invocând că acestea urmează a fi respinse, ca inadmisibile, deoarece autorii recursurilor critică aprecierea probelor administrate de către instanțele de judecată, care ține de starea de fapt a cauzei, stabilirea căreia este de competența instanțelor ierarhic inferioare, iar un asemenea temei nu este prevăzut de lege pentru a judeca cauza la etapa actuală. 7. Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, prin care a solicitat declararea recursurilor ca inadmisibile, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursurilor din următoarele considerente. Cu referire la recursul declarat de către inculpatul Bîrca Veaceslav Pornind de la dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, se reține că instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și motivate corespunzător de recurent. Deși, recurentul face trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 5) și 6) Cod de procedură penală, din textul recursului, se constată că acesta invocă ca temei de drept pct. 6) și 8) al normei menționate supra, argumentând că instanța de apel a dat o apreciere eronată probatoriului administrat, iar în acțiunile inculpatului nu se conțin elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 290 alin. (2) lit. b) și 26, 188 alin. (2) lit. b), c), d), e) Cod penal, în baza căruia a fost condamnat, astfel repetând întru totul motivele invocate în apelul declarat de avocatul Oancea Aureliu în numele inculpatului Bîrca Veaceslav. Reieșind anume din acest fapt, instanța de recurs menționează că instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, or, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la respingerea apelului avocatului în interesele inculpatului, cu menținerea sentinței atacate, fără careva modificări. 37 Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel la examinarea cauzei, a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 27, 99 - 101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a verificat minuțios, dându-le o apreciere justă prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, care în ansamblul lor au confirmat vinovăția inculpatului de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2) lit. b) și 26, 188 alin. (2) lit. b), c), d), e) Cod penal, iar careva temeiuri de a dispune achitarea lui Bîrca Veaceslav, nu au fost stabilite. Colegiul penal reține că, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, celor administrate în cadrul instanței de apel și conform materialelor din dosar, ajungând la concluzia corectă că sentința de condamnare atacată este legală și întemeiată în partea constatării vinovăției inculpatului, corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, și conține răspunsuri la toate argumentele invocate de apelanți, specificând motivele pe care și-a întemeiat soluția adoptată. În continuare, din textul recursului declarat, se constată că recurentul critică soluția instanței de apel, de altfel și cea a primei instanțe, invocând că acestea au dat o apreciere eronată probatoriului administrat în cauză. În ceea ce privește faptul dacă o asemenea situație reprezintă o eroare de drept, Colegiul penal amintește că, la etapa judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, acestea fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond și de apel. Colegiul penal pe această linie de considerente consideră relevant de a specifica că, pentru a constitui caz de casare eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată. Nu în ultimul rând, asupra celor constatate se impune și mențiunea că, criticile formulate de recurent în recursul ordinar declarat, au format obiect de discuție la 38 judecarea cauzei penale în de apel și, cărora instanța de judecată, le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în hotărârea adoptată, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea atacată în raport cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiuri de casare a acesteia, nu s-au stabilit. De asemenea, Colegiul penal reține că argumentul precum că, nu au fost întrunite elementele infracțiunii este neîntemeiat și constituie o interpretare subiectivă a recurentului, or, instanța ierarhic inferioară corect a conchis că în acțiunile lui Bîrcă Veaceslav sunt prezente toate elementele constitutive a infracțiunilor prevăzute de art. 290 alin. (2) lit. b) și 26, 188 alin. (2) lit. b), c), d), e) Cod penal, argumente pe care instanța de recurs le acceptă și pentru a evita repetări inutile le însușește. Concluzionând asupra celor expuse instanța de recurs conchide că, în prezenta cauză nu se constată erorile de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală și în virtutea considerentelor expuse supra, constatând că în cauză există o concordanță deplină între situația de fapt și de drept stabilită de instanța de apel, apreciază ca fiind vădit neîntemeiate criticile formulate de către recurent. Cu referire la recursul declarat de către avocatul Maștalin Tatiana în numele inculpatului Ciobanu-Baxanean Chevorg Analizând recursul declarat de avocatul recurent, Colegiul penal constată, că acesta invocă temeiul prescris în art. 427 alin. (1) pct.12) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, însă nu se indică în baza cărei norme penale urmează a fi încadrate acțiunile inculpatului. Totodată, recurentul consideră, că în acțiunile inculpatului lipsesc elementele infracțiunii imputate acestuia, care în opinia instanței de recurs se încadrează în temeiul drept prevăzut de pct. 8) al normei citate supra. Astfel, Colegiul penal consideră că urmează să se expună asupra temeiului prescris de pct. 8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, nu și asupra temeiului de drept prescris în pct. 12) al normei sus-citate, deoarece nu se solicită recalificarea acțiunilor inculpatului cu indicarea normei penale. Instanța de recurs menționează că, potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii 39 exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. În conformitate cu materialele cauzei inculpatul Ciobanu-Baxanean Chevorg a fost pus sub învinuire de către organul de urmărire penală, recunoscut vinovat și condamnat de prima instanță în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, după indicii calificativi: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane cu cauzarea de daune în proporții considerabile și art. 26, 188 alin. (2) lit. b), c), d), e) Cod penal, după indicii calificativi: pregătirea atacului asupra altei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de două sau mai multe persoane, mascate, prin pătrundere în locuință, cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă, soluție menținută de către instanța de apel, care a constatat că, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului Ciobanu-Baxanean Chevorg de săvârșirea infracțiunilor imputate. Analizând decizia atacată, Colegiul penal consideră, că instanța de apel legal și întemeiat a menținut concluzia primei instanțe privind vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor imputate, deoarece la judecarea apelului declarat de avocat în numele inculpatului, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 4.1. din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Mai mult ca atât, instanța de recurs reține faptul că, argumentele invocate de recurent au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în prima instanță și în instanța de apel, iar asupra acestora instanțele judecătorești s-au expus argumentat în hotărârile pronunțate. Totodată, Colegiul relevă, că instanța de recurs nu analizează conținutul 40 mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțe, acestea fiind atribuții exclusive ale instanțelor de fond. Ce ține de argumentul invocat de recurent precum că de către procuror au fost comise încălcări de ordin procedural ce contravin legislației, care au fost expuse în plângerea depusă la 03.10.2012 de avocatul inculpatului, Țaulean V., Colegiul penal îl respinge ca neîntemeiat din motiv că asupra celor invocate de ultimul s-a expus prim- adjunct al procurorului general, Pîntea Andrei, prin ordonanța din 08.10.2012 (f.d. 31- 32 vol. III). În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate. Cu referire la recursul declarat de către avocatul Țaulean Vitalie în numele inculpaților Arapan Serghei, Stăvilă Ion și Stăvilă Mihail Drept temei pentru declararea recursului ordinar, avocatul Țaulean V. a invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, din care rezultă că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Colegiul constată că nici unul din temeiurile, la care se referă autorul recursului, nu este aplicabil din punctul de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel. Totodată, Colegiul penal menționează că, analizând recursul declarat constată că recurentul, de fapt, critică ilegalitatea acțiunilor procesuale ale organului de urmărire penală și ale procurorului. Astfel, referitor la alegațiile recurentului privind audierea învinuiților Stăvilă Ion și Arapan Sergiu prin aplicarea forței fizice și psihice și prin administrarea băuturilor alcoolice pentru constrângerea de a face declarații mincinoase cu scopul de a ascunde activitatea criminală a agentului sub acoperire Vitalie Mocan, Colegiul penal le respinge ca neîntemeiate, deoarece audierea acestora s-a efectuat în prezența avocatului cu introducerea în procesul-verbal de audiere a tuturor declarațiilor depuse. În cadrul audierii, inclusiv repetate a învinuiților, Stăvilă I. și Arapan S., nici ei și nici 41 avocatul acestora nu su înaintat careva cereri despre aplicarea față de ei a unor pretinse acțiuni violente fizice sau psihice din partea ofițerelor de urmărire penală Deasemenea, declarațiile inculpaților date la urmărirea penală coroborează cu alte probe ale cauzei penale și corespund circumstanțelor stabilite, iar instanța de fond la pronunțarea sentinței s-a bazat atât pe declarațiile inculpaților care au fost date la începutul procesului penal, cât și pe cele date suplimentar, raliate unui ansamblu de probe, administrate și apreciate din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, prin care vinovăția inculpaților se confirmă integral și care nu trezesc careva dubii. La fel, Colegiul penal reține drept juste și constatările instanței de fond referitor la faptul că nu există temei pentru declararea nulității actelor procesuale solicitate de avocatul Țaulean V. în plângerea din 17.10.2012, deoarece au fost întocmite cu respectarea prevederilor legii procesual penale. Cu privire la argumentele recurentului precum că, fapta incriminată inculpaților nu este altceva decît o provocare organizată de către colaboratorii de poliție, Colegiul penal le consideră declarative, deoarece nu au fost prezentate careva probe ce ar demonstra că cineva ar fi avut intenția să-i calomnieze pe inculpați sau intenționat să-i învinuiască de comiterea unei infracțiuni, invocarea acestora având drept scop evitarea răspunderii penale. Față de cele ce preced, Colegiul penal amintește că aceste motive au fost obiectul judecării în instanța de apel, iar materialul probator al cauzei penale dovedește legalitatea temeiurilor de fapt și de drept, care au dus la pronunțarea hotărârii de condamnare a inculpaților în baza învinuirii înaintate. Din atare considerente, Colegiul penal menționează că, în cauza deferită judecății, nu au fost admise careva erori de către instanța de apel, iar alegațiile recurentului sub acest aspect sunt vădit nefondate, neavând nici un suport probator. Pe cale de consecință, se reiterează că decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală, argumentată și întemeiată. În virtutea considerentelor expuse constatând că în cauză există o concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel în privința inculpaților Arapan S., Stăvilă I., Stăvilă M., Bîrcă V. Ciobanu-Baxanean Gh., nefiind identificată de instanța de recurs prezența erorilor judiciare prevăzute de pct. 6), 8) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal consideră ca fiind neîntemeiate criticele formulate sub acest aspect de către titularii cererilor de recurs. 42

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către inculpatul Bîrca Veaceslav, avocatul Maștalin Tatiana în numele inculpatului Ciobanu-Baxanean Ghevorg și avocatul Țaulean Vitalie în numele inculpaților Arapan Serghei, Stăvilă Ion și Stăvilă Mihail, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2017, în cauza penală în privința inculpaților Stăvilă Ion Xxxx, Stăvilă Mihail Xxxxx, Bîrca Veaceslav Xxxxxxx, Ciobanu-Baxanean Ghevorg Xxxxxx și Arapan Serghei Xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Publicarea integrală la 18 octombrie 2017. Președinte: Gordilă Nicolae Judecători: Guzun Ion Catan Liliana 43