1ra-1179/2015 — Art. 164 alin. 2 lit. e; art. 352 alin. 2 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 30 ianuarie 2015 Chiaburu Artur Gheorghe învinuit în săvîrșirea infracțiunii prevăzute la art. 164 1 alin. (2) lit. e) și art. 352 alin. (2) lit. d) Cod penal a fost achitat, pe motivul lipsei faptei infracțiunii. Prin aceeași sentință, Cioban Alexandru Grigore învinuit în săvîrșirea infracțiunii prevăzute la art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal a fost achitat, pe motivul lipsei faptei infracțiunii. Procesul penal în privința lui Cioban Alexandru Grigore învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 352 alin. (2) lit. d) Cod penal s-a încetat, pe motiv că fapta sa constituie contravenția prevăzută la art. 78 alin. (3) Cod contravențional, iar procesul contravențional a fost încetat, pe motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere contravențională.

De către organul de urmărire penală, Chiaburu Artur Gheorghe se învinuiește în faptul că el, a săvîrșit cu vinovăție infracțiunea de răpire a unei persoane, comisă de către două sau mai multe persoane, adică fapta prejudiciabilă prevăzută de legea penală și pasibilă de pedeapsă penală, în următoarele circumstanțe: Lîsîi Alexandru Mihail, în perioada de timp 19 octombrie 2013 - 04 noiembrie 2013, uzurpînd calitățile oficiale, prezentîndu-se drept colaborator al Centrului Național Anticorupție, sub pretextul de a sista acțiunile speciale de investigație efectuate în privința lui Chiaburu Artur Gheorghe și a lui Cioban Alexandru Grigore, cît și exonerarea acestora de o eventuală răspundere penală, prin înșelăciune, a dobîndit de la ei suma de 800 Euro și respectiv de 5000 Euro, astfel cauzîndu-le acestora un prejudiciu material în proporții deosebit de mari. Ulterior, aceștia după ce au aflat despre faptul că le-au fost însușite prin escrocherie mijloacele financiare de către Lîsîi Alexandru Mihail, în scopul restituirii acestora, au întocmit un plan criminal, astfel că, la 05 noiembrie 2013, aproximativ la ora 07.05, Cioban Alexandru Grigore, cu automobilul său de model „Toyota Prius”, s-a deplasat la intersecția străzilor Socoleni și Iazului, de unde în mașină a urcat Lîsîi Alexandru Mihail. Astfel, avînd scopul răpirii acestuia, i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii în regiunea capului, după care l-a transportat la intersecția străzilor Albișoara și Petru Rareș. Acolo, conținuîndu-și acțiunile sale criminale îndreptate spre răpirea lui Lîsîi Alexandru Mihail, l-a chemat pe Chiaburu Artur Gheorghe, după care, samavolnic, în scopul exercitării unui drept legitim în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite, în scopul restituirii mijloacelor financiare care au fost însușite de către Lîsîi Alexandru Mihail, la data de 04 noiembrie 2013, l-au imobilizat, prin legarea mînilor la spate, după care, contrar voinței lui, l-au transportat la sediul SRL „Demol-Auto”, situat în mun. Chișinău, str. Muncești, nr. 293 B, al cărei director este Cioban Alexandru Grigore. În continuarea acțiunilor sale criminale, i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii lui Lîsîi Alexandru Mihail în regiunea capului, după care, în scopul restituirii mijloacelor financiare însușite de către ultimul, l-au impus să scrie două recipise, 2 prin care el recunoaște că a însușit de la Chiaburu Artur Gheorghe suma de 3000 Euro, iar de la Cioban Alexandru Mihail, suma de 5000 Euro. În rezultatul acțiunilor criminale ale acestuia, lui Lîsîi Alexandru Mihail i-au fost cauzate leziuni corporale, manifestate prin fractura oaselor nazale, care se califică ca vătămări corporale ușoare. Astfel, acțiunile inculpatului Chiaburu Artur Gheorghe au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal, adică răpirea unei persoane, de către două sau mai multe persoane. Tot el, în aceleași circumstanțe a comis și infracțiunea de samavolnicie, adică fapta prejudiciabilă prevăzută de legea penală și pasibile de pedeapsă penală, în următoarele circumstanțe: Lîsîi Alexandru Mihail, în perioada de timp 19 octombrie 2013 - 04 noiembrie 2013, uzurpînd calitățile oficiale, prezentîndu-se drept colaborator al Centrului Național Anticorupție, sub pretextul de a sista acțiunile speciale de investigație efectuate în privința lui Chiaburu Artur Gheorghe și a lui Cioban Alexandru Grigore, cît și exonerarea acestora de o eventuală răspundere penală, prin înșelăciune, a dobîndit de la ei suma de 800 Euro și respectiv de 5000 Euro, astfel cauzîndu-le acestora un prejudiciu material în porții deosebit de mari. Ulterior, acestea după ce au aflat despre faptul că le-au fost însușite prin escrocherie mijloacele financiare de către Lîsîi Alexandru Mihail, în scopul restituirii acestora, au întocmit un plan criminal, astfel că, la 05 noiembrie 2013, aproximativ la ora 35, Cioban Alexandru Grigore, cu automobilul său de model „Toyota Prius”, s-a deplasat la intersecția străzilor Socoleni și Iazului, de unde în mașină a urcat Lîsîi Alexandru Mihail. Astfel, avînd scopul răpirii acestuia, i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii în regiunea capului, după care l-a transportat la intersecția străzilor Albișoara și Petru Rareș. Acolo, continuîndu-și acțiunile sale criminale îndreptate spre răpirea lui Lîsîi Alexandru Mihail, l-a chemat pe Chiaburu Artur Gheorghe, după care, samavolnic, în timpul exercitării unui drept legitim în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite, în pul restituirii mijloacelor financiare care le-au fost însușite de către Lîsîi Alexandru Mihail la data de 04 noiembrie 2013, l-au imobilizat, prin legarea mîinilor la spate, după contrar voinței lui, l-au transportat la sediul SRL ’’Demol-Auto”, situat în mun. Chișinău, str. Muncești, nr. 293 B, al cărei director este Cioban Alexandru Grigore. Acolo, în continuarea acțiunilor sale criminale, i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii lui Lîsîi Alexandru Mihail în regiunea capului, după care, în scopul restituirii mijloacelor financiare însușite de către ultimul, l-au impus să scrie două recipise, prin care el recunoaște că a însușit de la Chiaburu Artur Gheorghe suma de 3000 Euro, iar de la Cioban Alexandru Mihail, suma de 5000 Euro. În rezultatul acțiunilor criminale ale acestuia, lui Lîsîi Alexandru Mihail i-au 3 fost cauzate leziuni corporale, manifestate prin fractura oaselor nazale, care se califică ca vătămări corporale ușoare. Astfel, acțiunile inculpatului Chiaburu Artur Gheorghe au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 352 alin. (2) lit. d) Cod penal, exercitarea unui drept legitim sau presupus în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite, dacă s-au cauzat daune în proporții mari intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. De către organul de urmărire penală, Cioban Alexandru Grigore se învinuiește în faptul că el a săvîrșit cu vinovăție infracțiunea de răpire a unei persoane, comisă de către două sau mai multe persoane, adică fapta prejudiciabilă prevăzută de legea penală și pasibilă de pedeapsă penală, în următoarele circumstanțe: Lîsîi Alexandru Mihail, în perioada de timp 19 octombrie 2013 - 04 noiembrie 2013, uzurpînd calitățile oficiale, prezentîndu-se drept colaborator al Centrului Național Anticorupție, sub pretextul de a sista acțiunile speciale de investigație efectuate în privința lui Chiaburu Artur Gheorghe și a lui Cioban Alexandru Grigore, cît și exonerarea acestora de o eventuală răspundere penală, prin înșelăciune, a dobîndit de la suma de 800 Euro și respectiv 5000 Euro, astfel cauzîndu-le acestora un prejudiciu material în proporții deosebit de mari. Ulterior, aceștia după ce au aflat despre faptul că le-au fost însușite prin escrocherie mijloacele financiare de către Lîsîi Alexandru Mihail, în scopul restituirii acestora, au întocmit un plan criminal, astfel la 05 noiembrie 2013, aproximativ la ora 07.05, Cioban Alexandru Grigore, cu automobilul său de model „Toyota Prins”, s-a deplasat la intersecția străzilor Socoleni și Iazului, de unde în mașină a urcat Lîsîi Alexandru Mihail. Astfel, avînd scopul răpirii acestuia, i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii în regiunea capului, după care l-a transportat la intersecția străzilor Albișoara și Petru Rareș. Acolo, continuîndu-și acțiunile sale criminale îndreptate spre răpirea lui Lîsîi Alexandru Mihail, l-a chemat pe Chiaburu Artur Gheorghe, după care, samavolnic, în scopul exercitării unui drept legitim în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite, în scopul restituirii mijloacelor financiare care le-au fost însușite de către Lîsîi Alexandru Mihail la data de 04 noiembrie 2013, l-au imobilizat, prin legarea mîinilor la spate, după care, contrar voinței lui, l-au transportat la sediul SRL „Demol-Auto”, situat în mun. Chișinău, str. Muncești, nr. 293 B, al cărei director este Cioban Alexandru Grigore. Acolo, în continuarea acțiunilor sale criminale, i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii lui Lîsîi Alexandru Mihail în regiunea capului, după care, în scopul restituirii mijloacelor financiare însușite de către ultimul, l-au impus să scrie două recipise, prin care el recunoaște că a însușit de la Chiaburu Artur Gheorghe suma de 3000 Euro, iar de la Cioban Alexandru Mihail, suma de 5000 Euro. În rezultatul acțiunilor criminale ale acestuia, lui Lîsîi Alexandru Mihail i-au fost cauzate leziuni corporale, manifestate prin fractura oaselor nazale, care se 4 califică ca vătămări corporale ușoare. Astfel, acțiunile inculpatului Cioban Alexandru Grigore au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal, adică răpirea unei persoane, de către două sau mai multe persoane. Tot Cioban Alexandru Grigore, în aceleași circumstanțe a comis și infracțiunea de samavolnicie, adică fapta prejudiciabilă prevăzută de legea penală și pasibile de pedeapsă penală, în următoarele circumstanțe: Lîsîi Alexandru Mihail, de la 19 octombrie 2013 pînă la 04 noiembrie 2013, uzurpînd calitățile oficiale, prezentîndu-se drept colaborator al Centrului Național Anticorupție, sub pretextul de a sista acțiunile speciale de investigație efectuate în privința lui Chiaburu Artur Gheorghe și a lui Cioban Alexandru Grigore, cît și exonerarea acestora de o eventuală răspundere penală, prin înșelăciune, a dobîndit de la ei suma de 800 Euro și respectiv de 5000 Euro, astfel cauzîndu-le acestora un prejudiciu material în proporții deosebit de mari. Ulterior, acestea după ce au aflat despre faptul că le-au fost însușite prin escrocherie mijloacele financiare de către Lîsîi Alexandru Mihail, în scopul restituirii acestora, au întocmit un plan criminal, astfel la 05 noiembrie 2013, aproximativ la ora 07.05, Cioban Alexandru Grigore, cu automobilul său de model „Toyota Prius”, s-a deplasat la intersecția străzilor Socoleni și Iazului, de unde în mașină a urcat Lîsîi Alexandru Mihail. Astfel, avînd scopul răpirii acestuia, i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii în regiunea capului, după care l-a transportat la intersecția străzilor Albișoara și Petru Rareș. Acolo, continuîndu-și acțiunile sale criminale îndreptate spre răpirea lui Lîsîi Alexandru Mihail, l-a chemat pe Chiaburu Artur Gheorghe, după care, samavolnic, în scopul exercitării unui drept legitim în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite, în scopul restituirii mijloacelor financiare care le-au fost însușite de către Lîsîi Alexandru Mihail la data de 04 noiembrie 2013, l-au imobilizat, prin legarea mîinilor la spate, după care, contrar voinței lui, l-au transportat la sediul SRL „Demol-Auto”, situat în mun. Chișinău, str. Muncești, nr. 293 B, al cărei director este Cioban Alexandru Grigore. Acolo, în continuarea acțiunilor sale criminale, i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii lui Lîsîi Alexandru Mihail în regiunea capului, după care, în scopul restituirii mijloacelor financiare însușite de către ultimul, l-au impus să scrie două recipise, prin care el recunoaște că a însușit de la Chiaburu Artur Gheorghe suma de 3000 Euro, iar de a Cioban Alexandru Mihail, suma de 5000 Euro. În rezultatul acțiunilor criminale ale acestuia, lui Lîsîi Alexandru Mihail i-au fost cauzate leziuni corporale, manifestate prin fractura oaselor nazale, care se califică ca vătămări corporale ușoare. Astfel, acțiunile inculpatului, Cioban Alexandru Grigore au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 352 alin. (2) lit. d) Cod penal, exercitarea unui drept legitim sau presupus în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii 5 stabilite, dacă s-au cauzat daune în proporții mari intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.

Împotriva sentinței nominalizate, la data de 26.03.2015, avocatul Pahomi Snejana în interesele părții vătămate și partea vătămată Lîsîi Alexandru au declarat apel, prin care au solicitat repunerea în termen a cererii de apel, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpații să fie recunoscuți vinovați în comiterea infracțiunilor incriminate, cu stabilirea următoarelor pedepse: Lui Chiaburu A. în baza art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal – 7 ani închisoare, iar în baza art. 352 alin. (2) lit. d) Cod penal – 2 ani închisoare, în baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor – 8 ani închisoare; Lui Cioban A. în baza art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal – 8 ani închisoare, iar în baza art. 352 alin. (2) lit. d) Cod penal – 2 ani închisoare, în baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor – 9 ani închisoare. În motivarea apelului declarat, avocatul părții vătămate a indicat că prima instanță a emis o sentință ilegală, bazată doar pe declarațiile inculpaților, nefiind însă bazată pe ansamblul probelor administrate și cercetate în cadrul examinării cauzei penale. A susținut că partea vătămată a fost intimidată de către inculpați și obligată să facă declarații în favoare acestora, deoarece în acel moment partea vătămată era cercetată penal, pe o altă cauză penală unde avea calitatea procesuală de inculpat, iar inculpații calitatea procesuală de părți vătămate. A concluzionat că totalitatea probelor administrate de către partea acuzării și cercetate în cadrul ședinței de judecată dovedesc cu certitudine vinovăția inculpaților în săvîrșirea infracțiunilor incriminate prin rechizitoriu. La data de 25.05.2015, procurorul de nivelul Curții de Apel Chișinău a declarat apel suplimentar, prin care a solicitat casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care, inculpații Chiaburu A. și Cioban A. să fie recunoscuți vinovați în comiterea faptelor înaintate prin rechizitoriu cu stabilirea următoarelor pedepse: Lui Chiaburu A. în baza art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal – 6 ani închisoare, iar în baza art. 352 alin. (2) lit. d) Cod penal – 3 ani închisoare, în baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor – 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Lui Cioban A. în baza art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal – 6 ani închisoare, iar în baza art. 352 alin. (2) lit. d) Cod penal – 3 ani închisoare, în baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor – 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În susținerea apelului suplimentar declarat, procurorul a indicat că prima instanță a ajuns greșit la concluzia de a-i achita pe inculpați, deoarece din cumulul de 6 probe administrate pe cauză și cercetate în cadrul ședinței de judecată, vinovăția inculpaților în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute la art. 164 alin. (2) lit. e) și art. 352 alin. (2) lit. d) Cod penal a fost pe deplin dovedită.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2015 apelurile declarate au fost respinse ca fiind depuse peste termen.

În argumentarea deciziei pronunțate instanța de apel a invocat că apelul declarat de avocatul Pahomi Snejana în interesele părții vătămate și partea vătămată Lîsîi Alexandru este depus cu omiterea termenului legal de declararea a apelului. În contextul dat, a menționat că, analizînd materialele cauzei, s-a constatat că sentința primei instanțe a fost pronunțată public la data de 30.01.2015. La data de 03.03.2015 în adresa părții vătămate Lîsîi Alexandru Mihail a fost expediat un comunicat informativ potrivit căruia a fost invitat pentru a i se înmîna o copie de pe sentință (f.d. 77 Vol. 2). În contextul dat, instanța de apel a reținut că partea vătămată Lîsîi Alexandru Mihail a participat la examinarea cauzei și cunoștea despre petrecerea ședințelor de judecată, însă la pronunțarea sentinței nu a fost prezent. Astfel, avînd în vedere că partea vătămată Lîsîi Alexandru Mihail a participat la examinarea cauzei și cunoștea despre desfășurarea ședințelor de judecată, însă la pronunțarea sentinței nu a fost prezent, iar la data de 03.03.2015 în adresa părții vătămate Lîsîi Alexandru Mihail a fost expediat un comunicat informativ potrivit cărui a fost invitat pentru a i se înmâna o copie de pe sentință (f.d. 77 Voi. 2), instanța de apel a ajuns la concluzia că partea vătămată Lîsîi Alexandru Mihail a omis termenul de depunere a apelului, depunînd cererea de apel la data de 26.03.2015, adică cu omiterea termenului legal fără a indica careva motive întemeiate. De asemenea, instanța de apel a mai remarcat că potrivit cererii de apel declarat de partea vătămată Lîsîi Alexandru Mihail și avocatul acestuia Pahomi Snejana, s-a solicitat repunerea în termen a apelului, însă dînșii nu au prezentat în ședința instanței de apel careva argumente sau probe care ar fi demonstrat că omiterea termenul s-ar fi produs din careva motive întemeiate. Totodată, ținînd cont că apelul declarat de partea vătămată Lîsîi Alexandru Mihail și avocata acestuia Pahomi Snejana este declarat tardiv, instanța de apel a stabilit că și apelul suplimentar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Guțan Pavel de asemenea este tardiv.

Împotriva deciziei a declarat recurs ordinar procurorul, care invocînd temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei și remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, argumentînd că instanța de apel pripit a ajuns la concluzia de a respinge apelurile declarate ca fiind tardive, deoarece cauza a fost examinată în lipsa părții vătămate și a avocatului acestuia, respectiv ei nu puteau cunoaște ziua cînd urma a fi pronunțată sentința. 7 Iar în ceea ce privește apelul suplimentar a acuzatorului de stat, de asemenea consideră că este depus în termen cu respectarea prevederilor art. 402 alin. (4) Cod de procedură penală, deoarece apelul părții vătămate și a avocatului acestuia i-a fost înmînat la 12 mai 2015, drept urmare partea acuzării a declarat motive suplimentare la apelul părții vătămate și apărătorului acestuia, în termen de 15 zile, așa precum este prevăzut în legislația procesual-penală. Consideră că instanța de apel incorect a ajuns la concluzia că apelurile sunt declarate peste termenul prevăzut de lege, pronunțînd o decizie vădit ilegală.

Judecînd recursul ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi respins, cu menținerea hotărîrii atacate din următoarele considerente. Reieșind din conținutul recursului de pe rol, recurentul invocă toate temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, considerînd că erorile de drept prescrise în dispoziția normei menționate, au fost admise în totalitate de către instanța de apel în decizia adoptată. Însă, de fapt, în conținutul recursului declarat, recurentul indică argumente care sunt orientate spre dezacordul față de soluția instanței de apel privind introducerea tardivă a apelurilor părții vătămate și a apărătorului acesteia, dar și a apelului suplimentar al acuzatorului de stat, considerînd că aceasta este ilegală și în contradicție cu materialele cauzei. Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Prin urmare, instanța de recurs conchide că motivele expuse în textul recursului nu se identifică cu nici un temei prescris la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, cu atît mai mult, constată că decizia instanței de apel este pe deplin motivată, corect fiind sesizat expirarea termenului de apel la momentul introducerii cererii de către avocatul Pahomi Snejana în interesele părții vătămate și partea vătămată Lîsîi Alexandru. În acest sens, potrivit legii, se deduce că termenul de declarare a apelului împotriva sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 30 ianuarie 2015 a expirat la data de 16.02.2015. Potrivit materialelor cauzei, avocatul Pahomi Snejana în interesele părții vătămate și partea vătămată Lîsîi Alexandru au declarat apel la data de 26.03.2015 (f.d. 83, vol. II), adică după ce au expirat 48 de zile de la termenul limită rezervat pentru a declarat apel împotriva sentinței din 30.01.2015. 8 Argumentul recurentului prin care se susține că cauza a fost examinată în lipsa părții vătămate și a avocatului acestuia, fără a fi în cunoștință de cauză cu privire la data pronunțării sentinței integrale, instanța de recurs îl consideră nefondat, or, potrivit cererii scrise de partea vătămată la data de 22.12.2014 aceasta solicită examinarea cauzei în lipsa sa (f.d. 24, vol. II). Așadar, cererea întocmită personal de către Lîsîi Alexandru și semnată de către acesta, relevă faptul că partea vătămată a decis de a nu se mai prezenta la ședințele ulterioare, iar acest fapt, nu constituie un impediment la examinarea cauzei în lipsa sa. Prezentarea sau neprezentarea în ședința de judecată constituie un drept al părții vătămate, iar prin solicitarea examinării cauzei în lipsa acesteia, apare dezinteresul față de mersul și finalitatea examinării cauzei. Altfel spus, neprezentarea din propria voință la examinarea cauzei în prima instanță, constituie o circumstanță de ordin subiectiv și un drept al părții vătămate, însă, acest fapt nu presupune că termenul de declarare a apelului începe să curgă din momentul recepționării sentinței, ci din momentul pronunțării sentinței integrale, în corespundere cu regula generală prescrisă la art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală. Cît privește alegația recurentului cu privire la apelul suplimentar declarat, Colegiul penal subliniază că, art. 402 alin. (4) Cod de procedură penală, reglementează posibilitatea procurorului participant în instanța de apel, de a declara apel suplimentar în termen de 15 zile de la data primirii copiei apelului declarat de partea vătămată în defavoarea inculpatului, dacă apelul părții vătămate a fost declarat în termen. Reieșind din norma enunțată mai sus, se desprinde concluzia că procurorul participant poate depune apel suplimentar, doar dacă apelul părții vătămate este introdus în termenul prevăzut de lege. Din momentul în care instanța de apel constată că apelul părții vătămate este declarat tardiv, nefiind identificate careva motive întemeiate de a-l repune în termen, pe cale de consecință, și apelul suplimentar al acuzatorului de stat va fi considerat ca fiind introdus tardiv. Mai mult de atît, din materialele cauzei Colegiul penal lărgit constată că procurorul participant în prima instanță a fost prezent la ședința din 30.01.2015 cînd a fost pronunțată sentința integrală (f.d. 45, vol. II), primind și copia de pe sentință, confirmată prin recipisa anexată la dosar (f.d. 72, vol. II). Această împrejurarea relevă prezența tuturor instrumentelor de drept necesare de care a dispus acuzatorul de stat în vederea declarării unui apel separat, în termenul prevăzut de lege, lucru care nu s-a făcut. În concluzie, ținînd cont de cele consemnate mai sus, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel corect a respins ca fiind depuse tardiv apelurile părții vătămate și a avocatului său, precum și apelul suplimentar al procurorului, cu 9 reținerea corectă a prevederilor legii procesual-penale călăuzitoare, făcînd o interpretare justă a acestora, coroborată cu circumstanțele și materialele cauzei. Instanța de recurs consideră legală decizia instanței de apel sub aspectele contestate, nefiind identificate erorile de drept invocate în recursul de pe rol, iar din aceste considerente, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia de a respinge ca inadmisibil prezentul recurs ordinar.

În corespundere cu art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Pavel Guțan împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2015, în cauza penală în privința lui Chiaburu Artur Gheorghe și Cioban Alexandru Grigore, cu menținerea hotărîrii atacate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 17 decembrie 2015. Președinte Petru Ursache Judecători Ghenadie Nicolaev Vladimir Timofti Nadejda Toma Petru Moraru 10