1ra-466/2016 — art. 287 alin. 2 lit. b CP

1ra-466/2016 — art. 287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul 1ra-466/16

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

24 mai 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti, Petru Moraru, Nadejda

Toma,

a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Ciobanu, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10

noiembrie 2015, în cauza penală în privința lui

Novițchi Vlad Vladimir,

născut la 10 octombrie 1997, originar și domiciliat în

mun. Chișinău, str. Petru Zadnipru 19/1, ap. 87.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

(instanța de fond);

(instanța de apel);

(instanța de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură penală

legal executată.

C O N S T A T Ă :

Novițchi Vlad a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșire a infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost

săvîrșită de inculpat.

Prin aceiași sentință au fost condamnați Grigorenco A. și Ursu A. în

privința căruia cauza nu se examinează.

iunie 2014, aproximativ la ora 1800, în comun acord, aflîndu-se în apropierea

blocului locativ nr. 16, din bd. Mircea cel Bătrîn, mun. Chișinău, încălcînd

grosolan ordinea publică exprimată prin săvîrșirea unor acte huliganice

violente, fără motiv și în mod intenționat, împreună cu Grigorenco Alexandru

și Ursu Anatol, au inițiat conflict cu cet. Țurcan Andrei și Cumpan Dionis,

1

adresîndu-le expresii necenzurate, le-au aplicat multiple lovituri cu pumnii și

picioarele în regiunea capului și corpului, cauzîndu-i lui Cumpan D.,

vătămare neînsemnată, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc prin

obrăznicie deosebită, care s-a manifestat prin ignorarea demonstrativă a

normelor generale, însoțite de acte de violență asupra persoanei, prin înjosirea

onoarei și demnității persoanelor fizice.

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, de condamnare a lui Novițchi Vlad în baza art.

287 alin. (2) lit.b) Cod penal la 2 ani 6 luni închisoare, cu executarea în

penitenciar pentru minori de tip semiînchis.

A menționat că instanța de fond la pronunțarea sentinței de achitare a

lui Novițchi Vlad nu a apreciat la justa lor valoare probele cercetate și eronat

la baza hotărîrii a pus declarațiile inculpaților care nu și-au recunoscut vina și

au înaintat versiunea sa privind circumstanțele comiterii infracțiunii.

Consideră că declarațiile lor sunt false și lipsite de sinceritate, iar instanța

urma să le aprecieze critic, deoarece ele au fost depuse cu scopul de a duce în

eroare și pentru a se eschiva de la răspunderea penală. Declarațiile

inculpaților sunt contradictorii și se combat prin cumulul de probe cercetate

în ședința de judecată.

Potrivit declarațiilor părții vătămate Cumpan D. rezultă că la fața

locului erau prezenți în jur de 6-8 agresori printre care erau și inculpații.

Novițchi V. era poziționat din spate față de el și din regiunea acestuia victima

a primit cîteva lovituri cu piciorul. Ulterior a doua zi, Novițchi V. s-a apropiat

de el și a propus de a soluționa conflictul pe cale amiabilă. Din declarațiile

martorului Perțu V. reiese că la momentul sosirii lui la fața locului erau

prezenți 8-9 persoane, printre care erau toți 3 inculpați. Toți agresorii se

exprimau cu cuvinte necenzurate, fiind agitați, avînd un comportament

obraznic.

noiembrie 2015, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de procuror.

administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința

de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură

penală, le-a dat o apreciere justă în sensul art. 101 Cod de procedură penală,

2

din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și

coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de

drept, astfel ajungînd la concluzia corectă cu privire la achitarea inculpatului

Novițchi V. de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. 287

alin. (2) lit. b) Cod penal.

Astfel, acuzatorul de stat nu a prezentat nici o probă care ar fi

demonstrat vinovăția lui Novițchi V. în comiterea infracțiunii imputate.

de stat, care invocînd temeiul de drept prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel cu dispunerea

rejudecării cauzei în privința lui Novițchi V., pe motiv că instanța de apel nu

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Recurentul consideră că partea acuzării a prezentat suficiente probe

care, în opinia lui, confirmă vinovăția inculpatului Novițchi V. în săvîrșirea

infracțiunii prevăzută la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, și anume:

declarațiile părților vătămate Țurcan A., Cumpan D., a martorilor Țurcan N.,

Cumpan M., Perțu V., probele materiale, iar instanța de apel nu a făcut o

analiză detaliată a acestora în raport cu circumstanțele cauzei.

invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi respins

din următoarele considerente.

Potrivit textului recursului, recurentul invocă temei de casare a deciziei

instanței de apel art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, care

stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile cînd

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de apel sau

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, solicitînd

casarea hotărîrii contestate cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de

apel, în alt complet de judecată.

Analizînd textul deciziei recurate Colegiul constată că, motivele

invocate de recurent nu sînt aplicabile din punct de vedere al prezenței erori

de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării

deciziei instanței de apel.

După cum rezultă din conținutul recursului, acuzatorul de stat nu este

3

de acord cu menținerea sentinței de achitare în privința lui Novițchi V. în

baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, menționînd că instanța de apel nu a dat

aprecierea corespunzătoare probelor prezentate, care confirmă vinovăția lui

Novițchi V., făcînd referire la declarațiile părților vătămate Țurcan A.,

Cumpan D., a martorilor Asandei D., Țurcan N., Cumpan M., Perțu V.,

Cumpan A., precum și probele materiale.

La acest capitol, Colegiul penal constată că, prima instanță, conform

prevederilor art. 314 Cod de procedură penală, judecînd cauza, a cercetat

nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, a audiat inculpatul,

părțile vătămate, martorii, a cercetat actele cauzei, apreciindu-le în mod

obiectiv, care au format convingerea instanței privind nevinovăția lui

Novițchi V. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal.

Instanța de apel, respectînd prevederile art. 414 Cod de procedură

penală, a supus unei verificări minuțioase toate probele administrate și a

conchis asupra temeiniciei soluției pronunțate de prima instanță, expusă mai

sus, deoarece argumentele procurorului aduse în probarea învinuirii pe art. 287

alin. (2) lit. b) Cod penal nu și-au găsit confirmare în ședința de judecată, iar în

instanța de apel nu au fost prezentate probe noi, ce ar confirma vinovăția lui V.

Novițchi în săvîrșirea infracțiunii date.

Din textul deciziei instanței de apel, se observă că aceasta și-a motivat

soluția adoptată, oferind răspunsuri la toate motivele apelului declarat de

procuror iar motivarea soluției nu contrazice dispozitivul hotărîrii, care este

expus destul de clar.

Colegiul penal conchide că, instanța de apel, examinînd apelul

procurorului, a supus unei cercetări suplimentare și minuțioase toate probele

administrate la dosar, după cum rezultă din procesul-verbal al ședinței de

judecată, a audiat suplimentar inculpații, partea vătămată Țurcanu A., a

verificat și cercetat actele cauzei, cum sunt: - declarațiile părții vătămate

Cumpan D., a martorilor Țurcan N., Cumpan M., Asandei D., Cumpan A.,

Pogoneț A., - raport-denunț din 18.06.2014, - informația 903 cu nr. 6258

înregistrată de medicul Tcaci, privind acordarea ajutorului cet. Țurcan A., care

la 06.06.2014, ora 1830, a fost agresat lîngă domiciliu, fiindu-i stabilită diagnoza

comoție cerebrală, - procesul-verbal de înregistrare a plîngerii lui Țurcan A.

din 24.06.2014, - procesele-verbale de constatare a declarațiilor lui Țurcan A.,

4

Cumpan D. din 14.06.2014, - raportul de constatare medico-legală nr. 2702 din

10.10.2014, potrivit căreia lui Cumpan D. i-a fost cauzată vătămare

neînsemnată, - rapoartele de expertiză medico-legale nr. 1795/D din 30.07.2014

și nr.1796/D din 08.08.2014, respectînd prevederile art. 100 alin.(4) Cod de

procedură penală, dîndu-le o apreciere justă, potrivit art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității,

veridicității și coroborării reciproce, corect a ajuns la concluzia că prin aceste

probe nu se confirmă că Novițchi V. ar fi comis actele imputate de

huliganism.

Instanța de recurs menționează că, instanța de apel în motivarea soluției

adoptate just a menționat că acuzarea nu a prezentat probe concludente și

pertinente atît în cadrul ședinței primei instanțe, cît și ședința instanței de

apel, care ar demonstra vinovăția inculpatului Novițchi Vlad în săvîrșirea

infracțiunii prevăzute la art. 287 alin.(2) lit.b) Cod penal.

Astfel, Colegiul penal consideră că aceste constatări au permis instanței

de apel să conchidă asupra legalității și temeiniciei concluziei primei instanțe,

corect fiind menținută sentința, prin care V. Novițchi a fost achitat în baza art.

287 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de inculpat.

Argumentele recurentului, precum că probele administrate au fost

apreciate incorect și unilateral, în opinia instanței de recurs, sînt neîntemeiate.

Instanțele ierarhic inferioare, reieșind din prevederile legale nominalizate, au

dat o apreciere corectă declarațiilor lui Novițchi V., a părților vătămate Țurcan

A., Cumpan D., a martorilor, precum și celorlalte probe, care au fost analizate

în ansamblu, în mod obiectiv.

Cu atît mai mult că critica referitor la procedura de apreciere a probelor

ține de starea de fapt a cauzei și care deja a fost efectuată de două instanțe de

judecată. Prin urmare, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că

la etapa de judecare a recursului ordinar, instanța de recurs verifică erorile de

drept comise de instanțele de fond și apel, în baza temeiurilor stipulate expres

de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt

reținute în speță.

Totodată, Colegiul atestă că, reieșind din dispozițiile art.6 din Convenția

Europeană și a jurisprudenței CEDO (hotărîrea în cauza Spînu vs România

din 29.04.2008), după o hotărîre de achitare pronunțată de instanța de fond,

instanța de apel nu poate dispune pentru prima dată condamnarea fără

5

audierea inculpatului prezent și fără administrarea directă a probelor, în

special a martorilor acuzării, în cazul în care depozițiile lor constituie o mărturie

acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea

învinuitului.

Potrivit recursului, în sprijinul acuzării lui Novițchi V. în săvîrșirea

infracțiunii de huliganism, procurorul invocă declarațiile părților vătămate

Țurcan A., Cumpan D., inclusiv a martorilor Țurcan N., Cumpan M., Perțu V.,

Cumpan A. precum și probele materiale care, conform procesului-verbal al

ședinței instanței de apel, dînsul a solicitat audierea acestor martori și,

instanța a dispus amînarea examinării cauzei cu admiterea demersului

acuzatorului de stat. Însă, ulterior, acuzarea s-a limitat la audierea părții

vătămate Țurcan A., dîndu-se citire declarațiilor martorilor și probelor

materiale. Astfel, pentru un probatoriu legal la pronunțarea unei hotărîri de

condamnare a inculpatului după o sentință de achitare, declarațiile martorilor

urmau a fi obținute cu respectarea principiilor nemijlocirii, oralității și

contradictorialității judecării cauzei.

În astfel de circumstanțe, instanța de recurs își argumentează soluția

respingerii recursului ordinar declarat de procuror, și prin prisma

jurisprudenței CEDO concluzionînd că instanța de apel corect a făcut referire

la (hotărîrile în cauza Popovici vs Moldova din 27.11.2007 și Dănilă vs

România din 08.03.2007), în care Curtea a reținut că după achitarea

reclamantului dispusă de prima instanță după audierea mai multor martori,

instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărîre de condamnare, avînd

în vedere aceleași mijloace de probă, această ultimă instanță neavînd la

dispoziție date noi ca, ulterior să-și întemeieze hotărîrea de condamnare pe o

nouă interpretare a declarațiilor martorilor audiați în primă instanță, fără a-i fi

audiat pe viu.

Astfel, Colegiul atestă că, în cazul în care procurorul, care conform art.

53 alin. (1) pct.1) Cod de procedură penală, reprezintă învinuirea în numele

statului și prezintă în ședința de judecată probele acuzării, nu a prezentat

aceste probe - audierea pe viu a martorilor, instanța de apel la judecarea

cauzei, conform art.24 alin. (2) și art.26 alin. (3) Cod de procedură penală, din

oficiu nu era în drept să-și asume atribuțiile de acuzator - de aducere în

judecată a probelor de vinovăție a inculpatului. Totodată, în sensul art. 314

alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de apel, a creat părții acuzării și

6

părții apărării condiții egale și necesare pentru cercetarea multilaterală și în

deplină măsură a circumstanțelor cauzei.

În acest aspect, urmează a fi menționată jurisprudența în materie penală

a Curții Europene, în sensul reparării erorilor comise la judecarea cauzelor

penale, astfel în hotărîrea Ștefan vs România din 06.04.2010, Curtea a apreciat

că procurorul avea obligația de a rectifica pretinsele erori înainte de

pronunțarea unei hotărîri definitive, ceea ce nu s-a întîmplat în speță. Astfel,

Curtea a considerat că Statul este cel care trebuie să-și asume erorile comise de

Parchet sau de o instanță de judecata și că aceste erori nu trebuie reparate în

detrimentul persoanei vizate de procedura în cauză.

Reținînd cele nominalizate, instanțele judecătorești corect au

concluzionat declarațiile părților vătămate, a martorilor, din care rezultă că

nici unul din ei nu au indicat la Novițchi V. precum că dînsul ar fi participat

la maltratarea părților vătămate Țurcan A. și Cumpan D. sau la comiterea

altor fapte huliganice. Probe în acest sens de către acuzator nu au fost

prezentate.

Decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt

și de drept care au dus la respingerea acestuia, precum și motivele adoptării

soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală.

Astfel, Colegiul conchide că instanța de apel corect a reținut în acest

sens prevederile art. 8 și 389 Cod de procedură penală, în aspectul că o

hotărîre de condamnare se adoptă numai în condiția în care vinovăția

inculpatului în săvîrșirea infracțiunii a fost confirmată printr-un ansamblu de

probe cercetate de instanța de judecată. O sentință de condamnare nu poate fi

bazată pe presupuneri. Colegiul reține că instanța de apel a ținut seama de

aceste prevederi legale, precum și de principiul că toate îndoielile apărute și

care nu pot fi înlăturate, se tratează în favoarea inculpatului și a adoptat o

soluție întemeiată.

Argumentele invocate de recurent nu au suport probatoriu și contravin

probelor administrate.

Prin urmare, Colegiul conchide că la judecarea cauzei în ordine de apel,

instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise la art. 414-419 Cod

de procedură penală și a pronunțat o hotărîre legală și întemeiată, iar temei

legal pentru admiterea recursului ordinar declarat de procuror nu există și, se

impune respingerea lui ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate.

7

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Ciobanu, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2015, în

cauza penală în privința lui Novițchi Vlad Vladimir, cu menținerea hotărîrii

contestate.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 23 iunie 2016.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

Petru Moraru

Nadejda Toma

8