1ra-976-2015 — art.326 alin.1 41,324 alin.2 lit.b, c CP

1ra-976-2015 — art.326 alin.1 41,324 alin.2 lit.b, c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr.1ra-976/15

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

06 octombrie 2015 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun,

judecînd, fără citarea părților, recursurile ordinare, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 aprilie 2015, declarate de avocatul

Iachimov Cristina în numele inculpaților

Gorceac Vasile Mihail, născut la 28

septembrie 1979, originar din s.Țaul, r-nul

Dondușeni și domiciliat în mun.Chișinău,

str.Matei Basarab 5/5, ap.34

și

Șova Dumitru Ilie, născut la 26 ianuarie

1985, originar din s.Bușăuca, r-nul Rezina și

domiciliat în mun.Chișinău, str.Liviu

Deleanu 5/4, ap.16.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 09.11.2012 - 01.07.2014,

Instanța de apel: 24.07.2014 - 09.04.2015,

Instanța de recurs: 03.07.2015 - 06.10.2015.

În baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

C O N S T A T Ă :

- Gorceac Vasile în baza art.326 alin.(1) și 41,324 alin.(2) lit.b), c) Cod penal pe motiv

că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii și că fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunii;

- Șova Dumitru în baza art.324 alin.(2) lit.b), c) Cod penal pe motiv că nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii.

funcția de inspector superior al Secției Poliției criminale a CPs Ciocana, mun.Chișinău și

Șova Dumitru, care deținînd funcția de ofițer de urmărire penală al Secției urmărire penală a

CPs Ciocana mun.Chișinău, în faptul că acționînd împreună, în perioada dintre 24 iulie 2012

și 03 august 2012, au pretins de la Burcenco Vadim mijloace bănești ce nu li se cuveneau în

sumă totală de 2100 euro și au primit de la ultimul suma de 1000 euro, pentru a nu începe

urmărirea penală în cauza penală pornită în baza art.171 Cod penal în privința lui Burcenco

Vadim și pentru a nu aplica față de acesta din urmă reținerea ca măsură procesuală de

constrîngere, în următoarele circumstanțe.

La 24 iulie 2012, Gorceac Vasile, acționînd în complicitate cu Șova Dumitru, au

pretins de la Burcenco Vadim mijloace bănești în sumă de 2000 euro, pentru ca ofițerul de

urmărire penală să înainteze propunerea privind neînceperea urmăririi penale în privința

ultimului pe faptul comiterii faptei de viol. Așa, la 25 iulie 2012, ora 16:00, Gorceac Vasile

la contactat pe Burcenco Vadim solicitîndu-i suma enunțată, comunicîndu-i că în caz contrar,

1

Șova Dumitru va dispune reținerea acestuia. La 28 iulie 2012, Gorceac Vasile a solicitat

prezența lui Burcenco Vadim la comisariatul de poliție, unde împreună cu Șova Dumitru au

extorcat de la Burcenco Vadim suma de 2000 euro, Gorceac Vasile, susținînd că are influență

asupra persoanelor ce examinează plângerea părții vătămate a faptei de viol, Mîrza Oxana și-i

poate determina să adopte o soluție favorabilă, comunicînd concomitent că suma de 200 euro

ar reveni lui Mîrza Oxana pentru compensarea pretențiilor. Tot el, Gorceac Vasile împreună

cu Șova Dumitru au pretins și primit de la Burcenco Vadim mijloace bănești în sumă de 2000

euro pentru a nu fi aplicată măsura de constrîngere reținerea, de asemenea pentru a influența

unele persoane publice, în scopul de a-1 face să îndeplinească acțiuni ce intră în obligațiunile

sale de serviciu pentru a nu pomi urmărirea penală în privința acestuia pe faptul pretinsei

infracțiuni de viol.

Astfel, la 03 august 2012, ora 12:40, Burcenco Vadim, fiind invitat în comisariatul de

poliție, a fost întîmpinat de către Gorceac Vasile, care l-a condus în biroul ofițerului de

urmărire penală Șova Dumitru, unde ultimul a pretins și primit de la Burcenco Vadim, în

prezența lui Gorceac Vasile, suma de 900 euro, în total Gorceac Vasile, acționînd în

complicitate cu Șova Dumitru a pretins și primit mijloace bănești în sumă de 1000 euro.

La 24 iulie 2012, Șova Dumitru, l-a citat pe Burcenco Vadim pentru a-l chestiona în

legătură cu plîngerea lui Mîrza Oxana, care acuza fapta de viol. În cadrul convorbirii, Șova

Dumitru a pretins de la Burcenco Vadim suma de 100 euro, pentru neaplicarea reținerii, care

în scopul evitării reținerii, i-a transmis suma extorcată de 100 euro. Tot atunci, Șova

Dumitru, în complicitate cu Gorceac Vasile, a pretins de la Burcenco Vadim suma de 2000

euro, promițîndu-i examinarea materialului, cu înaintarea propunerii de neîncepere a

urmăririi penale pe cazul examinat. La 25 iulie 2012, ora 16:00, Gorceac Vasile l-a contactat

pe Burcenco Vadim, solicitîndu-i suma enunțată, comunicîndu-i că în caz contrar, împreună

cu Șova Dumitru vor dispune reținerea acestuia, cu plasarea în izolator.

La 28 iulie 2012, Gorceac Vasile a solicitat prezența lui Burcenco Vadim la

comisariatul de poliție, unde împreună cu Șova Dumitru au extorcat de la Burcenco Vadim

suma de 2000 euro, susținînd că au influență asupra procurorului și-l pot determina să adopte

o soluție favorabilă pe marginea plîngerii lui Mîrza Oxana, pe fapta de viol, comunicînd

concomitent că suma de 200 euro ar reveni celei din urmă pentru compensarea pretențiilor.

La 02 august 2012, Șova Dumitru telefonic a solicitat prezența lui Burcenco Vadim la

comisariat, ora 17:30, pentru audiere suplimentară, în cadrul căreia a avut loc de fapt

estorcarea sumei indicate anterior. La 03 august 2012, ora 12:40, Burcenco Vadim, fiind

invitat în comisariatul de poliție, a fost întîmpinat de Gorceac Vasile, care l-a condus în

biroul ofițerului de urmărire penală Șova Dumitru, unde ultimul a pretins și a primit de la

Burcenco Vadim suma de 900 euro, în total Șova Dumitru, acționînd în complicitate cu

Gorceac Vasile, a pretins și a primit mijloace bănești în sumă de 1000 euro.

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care inculpații să fie recunoscuți vinovați: Gorceac Vasile în baza art.326

alin.(1) și 41, 324 alin.(2) lit.b), c) Cod penal, cu aplicarea art.84 Cod penal definitiv la 5 ani

închisoare, cu amendă în mărime de 2000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții sau exercita o anumită activitate pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis și Șova Dumitru în baza art.324 alin.(2) lit.b), c) Cod penal la

5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 2000 unități convenționale, cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții sau exercita o anumită activitate pe un termen de 5 ani.

În susținerea argumentelor sale procurorul a invocat că instanța a dat o apreciere

unilaterală probelor administrate, deoarece în cadrul urmăririi penale și judecării cauzei, au

fost prezentate probe ce dovedesc cert vinovăția inculpaților, motiv pentru care se impune

condamnarea lui V.Gorceac și D.Șova pentru faptele comise;

2

- instanța incorect și-a întemeiat concluziile de achitare doar pe declarațiile

inculpaților, care urmau a fi apreciate critic, în coraport cu cele ale părții vătămate, martorilor

și probele scrise din care rezultă că inculpații au pretins și extorcat și primit de la

V.Burcenco mijloacele bănești vizate;

- instanța incorect a conchis că inculpații urmează a fi achitați, deoarece la ei nu s-au

depistat mijloacelor bănești primite de la partea vătămată, deoarece obiectul material al

coruperii pasive - banii, și anume lipsa acestora, nu le reduce vinovăția în extorcarea lor,

fiindcă infracțiunea dată se consumă la momentul în care făptuitorul a pretins, a primit sau a

acceptat banii ori bunuri necuvenite sie în scopul de a îndeplini sau nu îndeplini un act ce

intră în obligațiile lui de serviciu;

- instanța a lăsat fără apreciere faptul că inculpatul V.Gorceac prin acțiunile sale a

realizat latura obiectivă, cît și cea subiectivă a infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(1) Cod

penal;

- incorect instanța, deși s-a expus că acțiunile lui D.Șova nu întrunesc elementele

infracțiunii, dar l-a achitat pe V.Gorceac, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii, deoarece acesta nu este subiect al infracțiunii incriminate;

- instanța neîntemeiat a lăsat fără apreciere stenogramele convorbirilor telefonice, din

motiv că acestea nu sînt descifrabile, care dimpotrivă indică la faptul că inculpații au primit

mijloace bănești extorcate de la V.Burcenco, adică au convenit și discutat asupra actului de

corupție, astfel că în acțiunile lor persistă elementul de corupere pasivă, deoarece infracțiunea

incriminată se consideră consumată din momentul primirii, acceptării banilor sau a altor

foloase cel puțin de unul din făptuitori, fapt cunsocut de celălalt, indiferent dacă corupătorul

înțelegea sau nu că interesul se rezolvă de două sau mai multe persoane.

admis apelul procurorului, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care:

Gorceac Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.326 alin.(1) Cod

penal la amendă în mărime de 1500 unități convenționale și în baza art.41, 324 alin.(2) lit.b),

c) Cod penal la 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 2000 unități convenționale, cu

privarea de dreptul de a exercita funcții și/sau a exercita o anumită activitate în organele de

drept pe un termen de 5 ani. În temeiul art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor numite, i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 5 ani închisoare, în

penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 2100 unități convenționale, cu

privarea de dreptul de a exercita funcții și/sau a exercita o anumită activitate în organele de

drept pe un termen de 5 ani;

Șova Dumitru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.324 alin.(2) lit.b), c)

Cod penal la amendă în mărime de 5 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, cu

amendă în mărime de 2000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita funcții

și/sau a exercita o anumită activitate în organele de drept pe un termen de 5 ani.

4.1. Instanța de apel a constatat că Gorceac Vasile, care deținînd funcția de inspector

superior al Secției Poliției criminale a CPs Ciocana, mun.Chișinău și Șova Dumitru, deținînd

funcția de ofițer de urmărire penală al Secției urmărire penală a CPs Ciocana, mun.Chișinău,

acționînd împreună, în perioada dintre 24 iulie 2012 și 03 august 2012, au pretins de la

Burcenco Vadim mijloace bănești ce nu li se cuveneau în sumă totală de 2100 euro și au

primit de la ultimul suma de 1000 euro, pentru a nu începe urmărirea penală în cauza penală

pornită în baza art.171 Cod penal în privința lui Burcenco Vadim și pentru a nu aplica față de

acesta din urmă reținerea ca măsură procesuală de constrîngere în următoarele circumstanțe.

La 24 iulie 2012, Gorceac Vasile, acționînd în complicitate cu Șova Dumitru, au

pretins de la Burcenco Vadim mijloace bănești în sumă de 2000 euro, pentru ca ofițerul de

urmărire penală să înainteze propunerea privind neînceperea urmăririi penale în privința

ultimului pe faptul comiterii faptei de viol. La 25 iulie 2012, ora 16:00, Gorceac Vasile la

3

contactat pe Burcenco Vadim solicitîndu-i suma enunțată, comunicîndu-i că în caz contrar,

Șova Dumitru va dispune reținerea acestuia.

La 28 iulie 2012, Gorceac Vasile a solicitat prezența lui Burcenco Vadim la

comisariatul de poliție, unde împreună cu Șova Dumitru au extorcat de la Burcenco Vadim

suma de 2000 euro, susținînd că are influență asupra persoanelor ce examinează plîngerea

părții vătămate a faptei de viol - Mîrza Oxana, și îi poate determina să adopte o soluție

favorabilă, comunicînd concomitent că suma de 200 euro ar reveni lui Mîrza Oxana pentru

compensarea pretențiilor.

De asemenea, Gorceac Vasile împreună cu Șova Dumitru au pretins și au primit de la

Burcenco Vadim mijloace bănești în sumă de 2000 euro pentru a nu fi aplicată măsura de

constrîngere reținerea, de asemenea pentru a influența unele persoane publice, în scopul de a-

1 face să îndeplinească acțiuni ce intră în obligațiunile sale de serviciu pentru a nu porni

urmărirea penală în privința acestuia pe faptul pretinsei infracțiuni de viol.

Astfel, la 03 august 2012, ora 12:40, Burcenco Vadim, fiind invitat în comisariatul de

poliție, a fost întîmpinat de către Gorceac Vasile, care l-a condus în biroul ofițerului de

urmărire penală Șova Dumitru, unde ultimul a pretins și a primit de la Burcenco Vadim, în

prezența lui Gorceac Vasile suma de 900 euro, în total Gorceac Vasile, acționînd în

complicitate cu Șova Dumitru a pretins și a primit mijloace bănești în sumă de 1000 euro.

La 24 iulie 2012, Șova Dumitru, l-a citat pe Burcenco Vadim pentru a-l chestiona în

legătură cu plîngerea lui Mîrza Oxana, care acuza fapta de viol. În cadrul convorbirii, Șova

Dumitru a pretins de la Burcenco Vadim suma de 100 euro, pentru neaplicarea reținerii. În

scopul evitării reținerii, Burcenco Vădim i-a transmis lui Șova Dumitru suma extorcată de

100 euro. Tot atunci, Șova Dumitru în complicitate cu Gorceac Vasile, a pretins de la

Burcenco Vadim suma de 2000 euro, promițîndu-i examinarea materialului, cu înaintarea

propunerii de neîncepere a urmăririi penale pe cazul examinat.

La 25 iulie 2012, ora 16:00, Gorceac Vasile l-a contactat pe Burcenco Vadim,

solicitîndu-i suma enunțată, comunicîndu-i că în caz contrar, el împreună cu Șova Dumitru

vor dispune reținerea acestuia, cu plasarea în izolator. La 28 iulie 2012, Gorceac Vasile a

solicitat prezența lui Burcenco Vadim la comisariatul de poliție, unde împreună cu Șova

Dumitru au extorcat de la Burcenco Vadim suma de 2000 euro, susținînd că au influență

asupra procurorului și îl pot determina să adopte o soluție favorabilă pe marginea plîngerii lui

Mîrza Oxana pe fapta de viol, comunicînd concomitent că suma de 200 euro ar reveni celei

din urmă pentru compensarea pretențiilor.

La 02 august 2012, Șova Dumitru l-a contactat telefonic și a solicitat prezența lui

Burcenco Vadim la comisariat, ora 17:30, pentru audiere suplimentară, în cadrul căreia, de

fapt a avut loc estorcarea sumei indicate anterior. La 03 august 2012, ora 12:40, Burcenco

Vadim, fiind invitat în comisariatul de poliție, a fost întîmpinat de către Gorceac Vasile, care

l-a condus în biroul ofițerului de urmărire penală Șova Dumitru, unde ultimul a pretins și a

primit de la Burcenco Vadim suma de 900 euro. În total Șova Dumitru, acționînd în

complicitate cu Gorceac Vasile a pretins și a primit mijloace bănești în sumă de totală de

1000 euro.

În motivarea soluției date, instanța de apel a indicat că, deși inculpații nu recunosc

vina în cele incriminate, vinovăția acestora este dovedită prin probele verificate cu

respectarea prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, și anume prin declarațiile părții

vătămate V.Burcenco, care a afirmat că inculpații au extorcat de la el bani în sumă de 2000

euro pentru a nu fi începută urmărirea penală în privința sa pe pretinsa faptă de viol, cărora

dînsul le-a transmis bani în sumă totală de 1000 euro; a martorului Ig.Alexandrov, care a

relatat că la rugămintea lui V.Burcenco i-a transmis acestuia 100 euro lîngă CPs Ciocana,

mun.Chișinău pentru a nu fi reținut de colaboratorii de poliției pe faptul violului; a

martorului O.Mîrza, care a explicat că V.Burcenco i-a comunicat că din cauza plîngerii sale

4

depuse la comisariat, colaboratorii de poliție din cadrul CPs Ciocana pretind de la el suma de

2000 euro; cît și probele scrise - procesele-verbale de interceptare și înregistrare a

comunicărilor din 30.07.2012, 03.08.2012, 04.08.2012, de examinare a descifrărilor

convorbirilor telefonice a abonatului cu nr.068888202, 079087482, 079412038, raportul de

expertiză nr.537 din 02.08.2012, de examinare din 10.08.2012 a registrelor de evidență al

vizitatorilor CPs Ciocana, mun.Chișinău, de examinare din 13.08.2012 a materialelor

întregistrate și examinate în privința lui V.Burcenco la plîngerea lui O.Mîrza, care analizate

în ansamblu dovedesc vina inculpaților în comitrea infracțiunilor V.Gorceac în baza art.326

alin.(1) și 41, 324 alin.(2) lit.b), c) și V.Șova în baza art.324 alin.(2) lit.b), c) Cod penal.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că prin declarațiile părții vătămate, martorilor,

documentele și înscrisurile reținute și enumerate mai sus, inclusiv prin stenogramele

convorbirilor telefonice din 30.07.2012 dintre V.Gorceac și V.Burcenco, din 02.08.2012

dintre V.Gorceac, V.Șova și V.Burcenco din care rezultă că inculpații au primit mijloace

bănești extorcate de la V.Burcenco, din 03.08.2012 dintre O.Mîrza și V.Burcenco, probe ce

coroborează cu declarațiile martorului Ig.Alexandrov și a părții vătămate, se confirmă că

V.Gorceac și D.Șova au avut o înțelegere de a nu porni urmărirea penală din motivul

împăcării părților și retragerii cererii, și se resping afirmațiile acestora, precum că dînșii nu

au săvîrșit infracțiunile imputate.

Versiunea inculpaților că dînșii nu au avut tangență în cadrul procesului penal în

privința lui V.Burcenco, doar au coroborat în vederea stabilirii circumstanțelor cauzei, fără a

întocmi careva acte, urma a fi apreciată critic de instanță, deoarece contravine probelor

administrate și reținute la caz.

Instanța de apel, reținînd prevederile art.7, 75, 76 Cod penal, și reieșind din faptul că

infracțiunile comise de inculpați fac parte din categoria celor mai puțin grave și grave, de

gradul de pericol social al acestora, de lipsa circumstanțelor agravante și prezența celor

atenuante reținute în seama lui V.Gorceac și D.Șova, că anteriror nu au fost trași la

răspundere penală, se caraterizează pozitiv la locul de muncă, a conchis că scopul educativ și

preventiv în privința inculpaților va putea fi atins numai prin numirea unei pedepse cu

închisoarea, considerînd-o echitabilă în raport cu circumstanțele în care au fost comise

infracțiunile, aceștia urmînd a fi privați de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita activități în organele Ministerului Afacerilor Interne al R.Moldova, astfel

considerînd că se va realiza echitatea socială a pedepsei.

C.Iachimov în numele inculpaților V.Gorceac și D.Șova, care solicită casarea acesteia, cu

menținerea sentinței, pe motiv că:

- instanța incorect a ajuns la concluzia că acțiunile lui V.Gorceac întrunesc elementele

infracțiunii prevăzute de art.326 Cod penal, fiindcă probele prezentate de acuzatorul de stat

nu relevă în mod cert și univoc fapta incriminată acestuia și nu demonstrează existența

niciunei dintre cele trei forme ale laturii obiective prevăzute de norma penală - pretinderea,

acceptarea sau primirea de bani pentru realizarea traficului de influență;

- incorectă este și concluzia instanței de apel privind vinovăția lui V.Gorceac și

V.Șova de comiterea infracțiunii prevăzute de art.41,324 alin.(2) lit.b), c) și, respectiv,

art.324 alin.(2) lit.b), c) Cod penal, deoarece V.Gorceac nu are competențe și împuterniciri

decizionale în cadrul procesului penal, nu este persoană publică, astfel că dînsul nu întrunește

calitatea de subiect special al infracțiunii de corupere pasivă;

- instanța de apel incorect a constatat că probele administrate demonstrează

pretinderea sumei de 2000 euro de la V.Burcenco, pentru a nu începe urmărirea penală pe

baza plîngerii lui O.Mîrza privind săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.171 Cod penal,

fiindcă nici o probă nu indică direct la faptul transmiterii și, respectiv, primirii pretinsei sume

de 900 euro de către V.Gorceac și D.Șova, care nu au fost depistate și ridicate de la ei, nu au

5

fost depistate careva urme degetale, fapt confirmat prin procesul-verbal de percheziție

corporală a acestora din 03.08.2012;

- instanța neîntemeiat a reținut ca probe ce confirmă vinovăția inculpaților declarațiile

martorului Ig.Alexandrov, care nu a văzut momentul transmiterii banilor și stenogramele din

care nu reiesă că D.Șova ar fi pretins anumite sume concrete de bani de la V.Burcenco;

- convorbirea dintre V.Burcenco și O.Mîrza, prin care se afirmă că colaboratorii de

poliție îi solicită suma de 2000 euro, este făcută cu scopul de a o convinge pe O.Mîrza de a-și

retrage plîngerea depusă la organul de poliție, fiind drept metodă de influențare, astfel că

probele prezentate de partea acuzării sînt indirecte și nici una din ele, precum și toate în

ansamblu, nu pot conduce la concluzia certă că V.Gorceac și D.Șova au pretins de la

V.Burcenco suma de 2000 euro;

- lipsa probelor directe, care ar deduce că V.Șova, în calitatea lui de ofițer de urmărire

penală, ar fi pretins sume de bani poate fi apreciată ca provocare acțiunea lui V.Burcenco,

care susține că a transmis inculpaților suma de 900 euro pentru a înceta procesul penal

intentat împotriva sa;

- faptul marcării bancnotelor de către colaboratorii CAN nu demonstrează nici într-un

fel direct sau indirect faptul că suma de 900 euro a ajuns în posesia inculpaților, iar declarația

exclusivă a lui V.Burcenco, că a transmis banii lui V.Gorceac, care ulterior i-a întors-o, nu

indică direct la existența faptei infracționale.

Colegiul penal consideră că recursurile urmează a fi admise din următoarele considerente.

Conform art.427 alin. (1) pct.6) Cod de procedură penală, hotărîrea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept în cazul cînd hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, temei care își găsește reflectare în decizia

contestată.

Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau

cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o

nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra

tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau

trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sînt: dacă

fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în

ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de

probe anexate la dosar în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au

fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

Totodată, instanța de apel, soluționînd apelul, poate să caseze (desființeze) sentința

primei instanțe, pronunțînd o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță și

poate adopta una din soluțiile pe care le poate pronunța prima instanță, apreciind temeinicia

sau netemeinicia învinuirii sau dispunînd, după caz, condamnarea, achitarea inculpatului sau

încetarea procesului penal.

În această ipoteză, apelul are caracterul unei căi de atac de reformare, în sensul că

instanța de apel, după desființarea hotărîrii atacate, procedează ea însăși, ca instanță de

control judiciar, la înlăturarea erorilor constatate, pronunțînd o nouă hotărîre.

Colegiul penal constată că aceste prevederi legale, deși sînt obligatorii, nu au fost

întocmai respectate la judecarea prezentei cauzei în ordine de apel.

6

Din conținutul deciziei instanței de apel rezultă că, instanța a casat sentința de achitare

în privința lui V.Gorceac și D.Șova și, reluînd cercetarea judecătorească, a pronunțat o nouă

hotărîre de condamnare a acestora, recunoscîndu-i vinoveți pe V.Gorceag în săvîrșirea

infracțiunilor prevăzute de art.326 alin.(1) și art.41, 324 alin.(2) lit.b), c) Cod penal, și pe

D.Șova - în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.324 alin.(2) lit.b), c) Cod penal, adică în

limitele învinuirii formulate în rechizitoriu de către acuzatorul de stat.

Prin urmare, decizia instanței de apel trebuie să corespundă tuturor cerințelor art.394

Cod de procedură penală.

Potrivit art.14 alin.(1), 15, 113 alin.(1) Cod penal, infracțiunea este o faptă (acțiune

sau inacțiune) prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, săvîrșită cu vinovăție și pasibilă de

pedeapsă penală.

Gradul prejudiciabil al infracțiunii se determină conform semnelor ce caracterizează

elementele infracțiunii: obiectul, latura obiectivă, subiectul și latura subiectivă.

Se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a

corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvîrșite și semnele componenței

infracțiunii, prevăzute de norma penală.

În conformitate cu prevederile art.325 alin.(1) Cod de procedură penală, judecarea

cauzei se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele

învinuirii formulate în rechizitoriu.

Potrivit rechizitoriului au fost puși sub învinuire ,,Gorceac Vasile, care deținînd

funcția de inspector superior al Secției Poliției criminale a CPs Ciocana, mun.Chișinău al

MAI, fiind persoană publică, căreia în cadrul MAI i s-a acordat drepturi și obligații, și Șova

Dumitru, care deținînd funcția de ofițer de urmărire penală al Secției urmărire penală a CPs

Ciocana mun.Chișinău a MAI, fiind persoană publică, căreia în cadrul MAI i s-a acordat

drepturi și obligații, în perioada 24 iulie-03 august 2012, au extorcat de la Burcenco Vadim

pentru sine și pentru o altă persoană mijloace bănești ce nu li se cuveneau în sumă totală de

2100 euro și au primit de la ultimul suma de 1000 euro, pentru a nu începe urmărirea penală

în cauza penală pornită în baza art.171 Cod penal în privința lui Burcenco Vadim și pentru a

nu aplica față de acesta din urmă reținerea ca măsură procesuală de constrîngere, în

următoarele circumstanțe.

La 24 iulie 2012, Gorceac Vasile, acționînd în complicitate cu Șova Dumitru, au

pretins de la Burcenco Vadim mijloace bănești în sumă de 2000 euro, pentru ca ofițerul de

urmărire penală să înainteze propunerea privind neînceperea urmăririi penale în privința

ultimului pe faptul comiterii faptei de viol…” (f.d.204, 206 v.2).

Potrivit deciziei instanței de apel, la descrierea faptei criminale, instanța a menționat:

,,Gorceac Vasile, care deținînd funcția de inspector superior al Secției Poliției criminale a

CPs Ciocana, mun.Chișinău și Șova Dumitru, deținînd funcția de ofițer de urmărire penală

al Secției urmărire penală a CPs Ciocana, mun.Chișinău, acționînd împreună, în perioada

dintre 24 iulie 2012 și 03 august 2012, au pretins de la Burcenco Vadim mijloace bănești ce

nu li se cuveneau în sumă totală de 2100 euro și au primit de la ultimul suma de 1000 euro,

pentru a nu începe urmărirea penală în cauza penală pornită în baza art.171 Cod penal în

privința lui Burcenco Vadim și pentru a nu aplica față de acesta din urmă reținerea ca

măsură procesuală de constrîngere în următoarele circumstanțe.

La 24 iulie 2012, Gorceac Vasile, acționînd în complicitate cu Șova Dumitru, au

pretins de la Burcenco Vadim mijloace bănești în sumă de 2000 euro, pentru ca ofițerul de

urmărire penală să înainteze propunerea privind neînceperea urmăririi penale în privința

ultimului pe faptul comiterii faptei de viol…”. ,,De asemenea, Gorceac Vasile împreună cu

Șova Dumitru au pretins și au primit de la Burcenco Vadim mijloace bănești în sumă de

2000 euro…” (f.d.158-159 v.3).

Astfel, instanța de apel, deși în partea descriptivă a deciziei a încadrat juridic acțiunile

inculpaților, așa cum au fost constatate în actul de învinuire, însă constatînd fapta

7

inculpaților, ca fiind dovedită, nu a descris-o în modul cum a fost constatată în învinuire,

nereținînd în seama inculpaților că aceștia au comis coruperea pasivă, ca fiind persoane

publice, ce au acționat în complicitate - participație, astfel constatarea juridică făcută de

instanța de apel, nu corespunde exact în ceea ce privește semnele faptei prejudiciabile

săvîrșite de inculpați și semnele componenței infracțiunilor imputate inculpaților.

La fel, instanța de apel constatînd și descriind faptele inculpaților, a reținut că

V.Gorceac împreună cu D.Șova au pretins și au primit de la V.Burcenco mijloace bănești în

sumă de 2000 euro, ca apoi să constate că tot ei, acționînd în complicitate au pretins și au

primit mijloace bănești în sumă totală de 1000 euro, concluzii care sînt contradictorii.

Prin urmare, concluzia instanței de apel referitor la constatatea faptei săvîrșite de

inculpați, în viziunea instanței de recurs, contravine prevederilor art.325 alin.(1) Cod de

procedură penală, fapta criminală constatată în decizie este expusă insuficient și neclar.

Astfel, erorile menționate supra sînt erori de drept procedural și se încadrează în

art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, deoarece se referă la procedura de motivare a

soluției instanței de apel și sînt temei de recurs.

Potrivit art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, în cazul în care instanța

de recurs constată erori de drept ce sînt temei de recurs și acestea nu pot fi corectate de

instanța de recurs, aceasta dispune casarea hotărîrii atacate și rejudecarea cauzei de către

instanța a cărei hotărîre se casează.

În speța examinată, Colegiul penal consideră că decizia instanței de apel urmează a fi

casată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină seama de motivele indicate în

prezenta decizie, precum și de cele invocate în recurs, care au servit temei de casare a soluției

adoptate și, cu respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să verifice minuțios

legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate, să judece apelul din punct de vedere al stării de fapt

și de drept, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate de părți și, în dependență de

situația constatată, să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, care să corespundă

prevederilor art.417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Admite recursurile ordinare declarate de avocatul Iachimov Cristina în numele

inculpaților Gorceac Vasile și Șova Dumitru, casează total decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 09 aprilie 2015, în cauza penală în privința lui Gorceac Vasile și Șova

Dumitru și dispune rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac, publicată integral la 17 noiembrie 2015.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Liliana Catan

Ion Guzun

8