1ra-976-2015 — Art.326 alin.1 41,324 alin.2 lit.b, c CP

Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun.Chișinău din 01 iulie 2014, au fost achitați: - Gorceac Vasile în baza art.326 alin.(1) și 41,324 alin.(2) lit.b), c) Cod penal pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii și că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii; - Șova Dumitru în baza art.324 alin.(2) lit.b), c) Cod penal pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

De către organul de urmărire penală, au fost învinuiți Gorceac Vasile, care deținînd funcția de inspector superior al Secției Poliției criminale a CPs Ciocana, mun.Chișinău și Șova Dumitru, care deținînd funcția de ofițer de urmărire penală al Secției urmărire penală a CPs Ciocana mun.Chișinău, în faptul că acționînd împreună, în perioada dintre 24 iulie 2012 și 03 august 2012, au pretins de la Burcenco Vadim mijloace bănești ce nu li se cuveneau în sumă totală de 2100 euro și au primit de la ultimul suma de 1000 euro, pentru a nu începe urmărirea penală în cauza penală pornită în baza art.171 Cod penal în privința lui Burcenco Vadim și pentru a nu aplica față de acesta din urmă reținerea ca măsură procesuală de constrîngere, în următoarele circumstanțe. La 24 iulie 2012, Gorceac Vasile, acționînd în complicitate cu Șova Dumitru, au pretins de la Burcenco Vadim mijloace bănești în sumă de 2000 euro, pentru ca ofițerul de urmărire penală să înainteze propunerea privind neînceperea urmăririi penale în privința ultimului pe faptul comiterii faptei de viol. Așa, la 25 iulie 2012, ora 16:00, Gorceac Vasile la contactat pe Burcenco Vadim solicitîndu-i suma enunțată, comunicîndu-i că în caz contrar, 1 Șova Dumitru va dispune reținerea acestuia. La 28 iulie 2012, Gorceac Vasile a solicitat prezența lui Burcenco Vadim la comisariatul de poliție, unde împreună cu Șova Dumitru au extorcat de la Burcenco Vadim suma de 2000 euro, Gorceac Vasile, susținînd că are influență asupra persoanelor ce examinează plângerea părții vătămate a faptei de viol, Mîrza Oxana și-i poate determina să adopte o soluție favorabilă, comunicînd concomitent că suma de 200 euro ar reveni lui Mîrza Oxana pentru compensarea pretențiilor. Tot el, Gorceac Vasile împreună cu Șova Dumitru au pretins și primit de la Burcenco Vadim mijloace bănești în sumă de 2000 euro pentru a nu fi aplicată măsura de constrîngere reținerea, de asemenea pentru a influența unele persoane publice, în scopul de a-1 face să îndeplinească acțiuni ce intră în obligațiunile sale de serviciu pentru a nu pomi urmărirea penală în privința acestuia pe faptul pretinsei infracțiuni de viol. Astfel, la 03 august 2012, ora 12:40, Burcenco Vadim, fiind invitat în comisariatul de poliție, a fost întîmpinat de către Gorceac Vasile, care l-a condus în biroul ofițerului de urmărire penală Șova Dumitru, unde ultimul a pretins și primit de la Burcenco Vadim, în prezența lui Gorceac Vasile, suma de 900 euro, în total Gorceac Vasile, acționînd în complicitate cu Șova Dumitru a pretins și primit mijloace bănești în sumă de 1000 euro. La 24 iulie 2012, Șova Dumitru, l-a citat pe Burcenco Vadim pentru a-l chestiona în legătură cu plîngerea lui Mîrza Oxana, care acuza fapta de viol. În cadrul convorbirii, Șova Dumitru a pretins de la Burcenco Vadim suma de 100 euro, pentru neaplicarea reținerii, care în scopul evitării reținerii, i-a transmis suma extorcată de 100 euro. Tot atunci, Șova Dumitru, în complicitate cu Gorceac Vasile, a pretins de la Burcenco Vadim suma de 2000 euro, promițîndu-i examinarea materialului, cu înaintarea propunerii de neîncepere a urmăririi penale pe cazul examinat. La 25 iulie 2012, ora 16:00, Gorceac Vasile l-a contactat pe Burcenco Vadim, solicitîndu-i suma enunțată, comunicîndu-i că în caz contrar, împreună cu Șova Dumitru vor dispune reținerea acestuia, cu plasarea în izolator. La 28 iulie 2012, Gorceac Vasile a solicitat prezența lui Burcenco Vadim la comisariatul de poliție, unde împreună cu Șova Dumitru au extorcat de la Burcenco Vadim suma de 2000 euro, susținînd că au influență asupra procurorului și-l pot determina să adopte o soluție favorabilă pe marginea plîngerii lui Mîrza Oxana, pe fapta de viol, comunicînd concomitent că suma de 200 euro ar reveni celei din urmă pentru compensarea pretențiilor. La 02 august 2012, Șova Dumitru telefonic a solicitat prezența lui Burcenco Vadim la comisariat, ora 17:30, pentru audiere suplimentară, în cadrul căreia a avut loc de fapt estorcarea sumei indicate anterior. La 03 august 2012, ora 12:40, Burcenco Vadim, fiind invitat în comisariatul de poliție, a fost întîmpinat de Gorceac Vasile, care l-a condus în biroul ofițerului de urmărire penală Șova Dumitru, unde ultimul a pretins și a primit de la Burcenco Vadim suma de 900 euro, în total Șova Dumitru, acționînd în complicitate cu Gorceac Vasile, a pretins și a primit mijloace bănești în sumă de 1000 euro.

Nefiind de acord cu sentința procurorul a contestat-o cu apel, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpații să fie recunoscuți vinovați: Gorceac Vasile în baza art.326 alin.(1) și 41, 324 alin.(2) lit.b), c) Cod penal, cu aplicarea art.84 Cod penal definitiv la 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 2000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita o anumită activitate pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și Șova Dumitru în baza art.324 alin.(2) lit.b), c) Cod penal la 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 2000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita o anumită activitate pe un termen de 5 ani. În susținerea argumentelor sale procurorul a invocat că instanța a dat o apreciere unilaterală probelor administrate, deoarece în cadrul urmăririi penale și judecării cauzei, au fost prezentate probe ce dovedesc cert vinovăția inculpaților, motiv pentru care se impune condamnarea lui V.Gorceac și D.Șova pentru faptele comise; 2 - instanța incorect și-a întemeiat concluziile de achitare doar pe declarațiile inculpaților, care urmau a fi apreciate critic, în coraport cu cele ale părții vătămate, martorilor și probele scrise din care rezultă că inculpații au pretins și extorcat și primit de la V.Burcenco mijloacele bănești vizate; - instanța incorect a conchis că inculpații urmează a fi achitați, deoarece la ei nu s-au depistat mijloacelor bănești primite de la partea vătămată, deoarece obiectul material al coruperii pasive - banii, și anume lipsa acestora, nu le reduce vinovăția în extorcarea lor, fiindcă infracțiunea dată se consumă la momentul în care făptuitorul a pretins, a primit sau a acceptat banii ori bunuri necuvenite sie în scopul de a îndeplini sau nu îndeplini un act ce intră în obligațiile lui de serviciu; - instanța a lăsat fără apreciere faptul că inculpatul V.Gorceac prin acțiunile sale a realizat latura obiectivă, cît și cea subiectivă a infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(1) Cod penal; - incorect instanța, deși s-a expus că acțiunile lui D.Șova nu întrunesc elementele infracțiunii, dar l-a achitat pe V.Gorceac, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, deoarece acesta nu este subiect al infracțiunii incriminate; - instanța neîntemeiat a lăsat fără apreciere stenogramele convorbirilor telefonice, din motiv că acestea nu sînt descifrabile, care dimpotrivă indică la faptul că inculpații au primit mijloace bănești extorcate de la V.Burcenco, adică au convenit și discutat asupra actului de corupție, astfel că în acțiunile lor persistă elementul de corupere pasivă, deoarece infracțiunea incriminată se consideră consumată din momentul primirii, acceptării banilor sau a altor foloase cel puțin de unul din făptuitori, fapt cunsocut de celălalt, indiferent dacă corupătorul înțelegea sau nu că interesul se rezolvă de două sau mai multe persoane.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 aprilie 2015, a fost admis apelul procurorului, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Gorceac Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.326 alin.(1) Cod penal la amendă în mărime de 1500 unități convenționale și în baza art.41, 324 alin.(2) lit.b), c) Cod penal la 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 2000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita funcții și/sau a exercita o anumită activitate în organele de drept pe un termen de 5 ani. În temeiul art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor numite, i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 5 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 2100 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita funcții și/sau a exercita o anumită activitate în organele de drept pe un termen de 5 ani; Șova Dumitru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.324 alin.(2) lit.b), c) Cod penal la amendă în mărime de 5 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 2000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita funcții și/sau a exercita o anumită activitate în organele de drept pe un termen de 5 ani. 4.1. Instanța de apel a constatat că Gorceac Vasile, care deținînd funcția de inspector superior al Secției Poliției criminale a CPs Ciocana, mun.Chișinău și Șova Dumitru, deținînd funcția de ofițer de urmărire penală al Secției urmărire penală a CPs Ciocana, mun.Chișinău, acționînd împreună, în perioada dintre 24 iulie 2012 și 03 august 2012, au pretins de la Burcenco Vadim mijloace bănești ce nu li se cuveneau în sumă totală de 2100 euro și au primit de la ultimul suma de 1000 euro, pentru a nu începe urmărirea penală în cauza penală pornită în baza art.171 Cod penal în privința lui Burcenco Vadim și pentru a nu aplica față de acesta din urmă reținerea ca măsură procesuală de constrîngere în următoarele circumstanțe. La 24 iulie 2012, Gorceac Vasile, acționînd în complicitate cu Șova Dumitru, au pretins de la Burcenco Vadim mijloace bănești în sumă de 2000 euro, pentru ca ofițerul de urmărire penală să înainteze propunerea privind neînceperea urmăririi penale în privința ultimului pe faptul comiterii faptei de viol. La 25 iulie 2012, ora 16:00, Gorceac Vasile la 3 contactat pe Burcenco Vadim solicitîndu-i suma enunțată, comunicîndu-i că în caz contrar, Șova Dumitru va dispune reținerea acestuia. La 28 iulie 2012, Gorceac Vasile a solicitat prezența lui Burcenco Vadim la comisariatul de poliție, unde împreună cu Șova Dumitru au extorcat de la Burcenco Vadim suma de 2000 euro, susținînd că are influență asupra persoanelor ce examinează plîngerea părții vătămate a faptei de viol - Mîrza Oxana, și îi poate determina să adopte o soluție favorabilă, comunicînd concomitent că suma de 200 euro ar reveni lui Mîrza Oxana pentru compensarea pretențiilor. De asemenea, Gorceac Vasile împreună cu Șova Dumitru au pretins și au primit de la Burcenco Vadim mijloace bănești în sumă de 2000 euro pentru a nu fi aplicată măsura de constrîngere reținerea, de asemenea pentru a influența unele persoane publice, în scopul de a- 1 face să îndeplinească acțiuni ce intră în obligațiunile sale de serviciu pentru a nu porni urmărirea penală în privința acestuia pe faptul pretinsei infracțiuni de viol. Astfel, la 03 august 2012, ora 12:40, Burcenco Vadim, fiind invitat în comisariatul de poliție, a fost întîmpinat de către Gorceac Vasile, care l-a condus în biroul ofițerului de urmărire penală Șova Dumitru, unde ultimul a pretins și a primit de la Burcenco Vadim, în prezența lui Gorceac Vasile suma de 900 euro, în total Gorceac Vasile, acționînd în complicitate cu Șova Dumitru a pretins și a primit mijloace bănești în sumă de 1000 euro. La 24 iulie 2012, Șova Dumitru, l-a citat pe Burcenco Vadim pentru a-l chestiona în legătură cu plîngerea lui Mîrza Oxana, care acuza fapta de viol. În cadrul convorbirii, Șova Dumitru a pretins de la Burcenco Vadim suma de 100 euro, pentru neaplicarea reținerii. În scopul evitării reținerii, Burcenco Vădim i-a transmis lui Șova Dumitru suma extorcată de 100 euro. Tot atunci, Șova Dumitru în complicitate cu Gorceac Vasile, a pretins de la Burcenco Vadim suma de 2000 euro, promițîndu-i examinarea materialului, cu înaintarea propunerii de neîncepere a urmăririi penale pe cazul examinat. La 25 iulie 2012, ora 16:00, Gorceac Vasile l-a contactat pe Burcenco Vadim, solicitîndu-i suma enunțată, comunicîndu-i că în caz contrar, el împreună cu Șova Dumitru vor dispune reținerea acestuia, cu plasarea în izolator. La 28 iulie 2012, Gorceac Vasile a solicitat prezența lui Burcenco Vadim la comisariatul de poliție, unde împreună cu Șova Dumitru au extorcat de la Burcenco Vadim suma de 2000 euro, susținînd că au influență asupra procurorului și îl pot determina să adopte o soluție favorabilă pe marginea plîngerii lui Mîrza Oxana pe fapta de viol, comunicînd concomitent că suma de 200 euro ar reveni celei din urmă pentru compensarea pretențiilor. La 02 august 2012, Șova Dumitru l-a contactat telefonic și a solicitat prezența lui Burcenco Vadim la comisariat, ora 17:30, pentru audiere suplimentară, în cadrul căreia, de fapt a avut loc estorcarea sumei indicate anterior. La 03 august 2012, ora 12:40, Burcenco Vadim, fiind invitat în comisariatul de poliție, a fost întîmpinat de către Gorceac Vasile, care l-a condus în biroul ofițerului de urmărire penală Șova Dumitru, unde ultimul a pretins și a primit de la Burcenco Vadim suma de 900 euro. În total Șova Dumitru, acționînd în complicitate cu Gorceac Vasile a pretins și a primit mijloace bănești în sumă de totală de 1000 euro. În motivarea soluției date, instanța de apel a indicat că, deși inculpații nu recunosc vina în cele incriminate, vinovăția acestora este dovedită prin probele verificate cu respectarea prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, și anume prin declarațiile părții vătămate V.Burcenco, care a afirmat că inculpații au extorcat de la el bani în sumă de 2000 euro pentru a nu fi începută urmărirea penală în privința sa pe pretinsa faptă de viol, cărora dînsul le-a transmis bani în sumă totală de 1000 euro; a martorului Ig.Alexandrov, care a relatat că la rugămintea lui V.Burcenco i-a transmis acestuia 100 euro lîngă CPs Ciocana, mun.Chișinău pentru a nu fi reținut de colaboratorii de poliției pe faptul violului; a martorului O.Mîrza, care a explicat că V.Burcenco i-a comunicat că din cauza plîngerii sale 4 depuse la comisariat, colaboratorii de poliție din cadrul CPs Ciocana pretind de la el suma de 2000 euro; cît și probele scrise - procesele-verbale de interceptare și înregistrare a comunicărilor din 30.07.2012, 03.08.2012, 04.08.2012, de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice a abonatului cu nr.068888202, 079087482, 079412038, raportul de expertiză nr.537 din 02.08.2012, de examinare din 10.08.2012 a registrelor de evidență al vizitatorilor CPs Ciocana, mun.Chișinău, de examinare din 13.08.2012 a materialelor întregistrate și examinate în privința lui V.Burcenco la plîngerea lui O.Mîrza, care analizate în ansamblu dovedesc vina inculpaților în comitrea infracțiunilor V.Gorceac în baza art.326 alin.(1) și 41, 324 alin.(2) lit.b), c) și V.Șova în baza art.324 alin.(2) lit.b), c) Cod penal. Prin urmare, instanța de apel a conchis că prin declarațiile părții vătămate, martorilor, documentele și înscrisurile reținute și enumerate mai sus, inclusiv prin stenogramele convorbirilor telefonice din 30.07.2012 dintre V.Gorceac și V.Burcenco, din 02.08.2012 dintre V.Gorceac, V.Șova și V.Burcenco din care rezultă că inculpații au primit mijloace bănești extorcate de la V.Burcenco, din 03.08.2012 dintre O.Mîrza și V.Burcenco, probe ce coroborează cu declarațiile martorului Ig.Alexandrov și a părții vătămate, se confirmă că V.Gorceac și D.Șova au avut o înțelegere de a nu porni urmărirea penală din motivul împăcării părților și retragerii cererii, și se resping afirmațiile acestora, precum că dînșii nu au săvîrșit infracțiunile imputate. Versiunea inculpaților că dînșii nu au avut tangență în cadrul procesului penal în privința lui V.Burcenco, doar au coroborat în vederea stabilirii circumstanțelor cauzei, fără a întocmi careva acte, urma a fi apreciată critic de instanță, deoarece contravine probelor administrate și reținute la caz. Instanța de apel, reținînd prevederile art.7, 75, 76 Cod penal, și reieșind din faptul că infracțiunile comise de inculpați fac parte din categoria celor mai puțin grave și grave, de gradul de pericol social al acestora, de lipsa circumstanțelor agravante și prezența celor atenuante reținute în seama lui V.Gorceac și D.Șova, că anteriror nu au fost trași la răspundere penală, se caraterizează pozitiv la locul de muncă, a conchis că scopul educativ și preventiv în privința inculpaților va putea fi atins numai prin numirea unei pedepse cu închisoarea, considerînd-o echitabilă în raport cu circumstanțele în care au fost comise infracțiunile, aceștia urmînd a fi privați de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita activități în organele Ministerului Afacerilor Interne al R.Moldova, astfel considerînd că se va realiza echitatea socială a pedepsei.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recursuri ordinare avocatul C.Iachimov în numele inculpaților V.Gorceac și D.Șova, care solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței, pe motiv că: - instanța incorect a ajuns la concluzia că acțiunile lui V.Gorceac întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art.326 Cod penal, fiindcă probele prezentate de acuzatorul de stat nu relevă în mod cert și univoc fapta incriminată acestuia și nu demonstrează existența niciunei dintre cele trei forme ale laturii obiective prevăzute de norma penală - pretinderea, acceptarea sau primirea de bani pentru realizarea traficului de influență; - incorectă este și concluzia instanței de apel privind vinovăția lui V.Gorceac și V.Șova de comiterea infracțiunii prevăzute de art.41,324 alin.(2) lit.b), c) și, respectiv, art.324 alin.(2) lit.b), c) Cod penal, deoarece V.Gorceac nu are competențe și împuterniciri decizionale în cadrul procesului penal, nu este persoană publică, astfel că dînsul nu întrunește calitatea de subiect special al infracțiunii de corupere pasivă; - instanța de apel incorect a constatat că probele administrate demonstrează pretinderea sumei de 2000 euro de la V.Burcenco, pentru a nu începe urmărirea penală pe baza plîngerii lui O.Mîrza privind săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.171 Cod penal, fiindcă nici o probă nu indică direct la faptul transmiterii și, respectiv, primirii pretinsei sume de 900 euro de către V.Gorceac și D.Șova, care nu au fost depistate și ridicate de la ei, nu au 5 fost depistate careva urme degetale, fapt confirmat prin procesul-verbal de percheziție corporală a acestora din 03.08.2012; - instanța neîntemeiat a reținut ca probe ce confirmă vinovăția inculpaților declarațiile martorului Ig.Alexandrov, care nu a văzut momentul transmiterii banilor și stenogramele din care nu reiesă că D.Șova ar fi pretins anumite sume concrete de bani de la V.Burcenco; - convorbirea dintre V.Burcenco și O.Mîrza, prin care se afirmă că colaboratorii de poliție îi solicită suma de 2000 euro, este făcută cu scopul de a o convinge pe O.Mîrza de a-și retrage plîngerea depusă la organul de poliție, fiind drept metodă de influențare, astfel că probele prezentate de partea acuzării sînt indirecte și nici una din ele, precum și toate în ansamblu, nu pot conduce la concluzia certă că V.Gorceac și D.Șova au pretins de la V.Burcenco suma de 2000 euro; - lipsa probelor directe, care ar deduce că V.Șova, în calitatea lui de ofițer de urmărire penală, ar fi pretins sume de bani poate fi apreciată ca provocare acțiunea lui V.Burcenco, care susține că a transmis inculpaților suma de 900 euro pentru a înceta procesul penal intentat împotriva sa; - faptul marcării bancnotelor de către colaboratorii CAN nu demonstrează nici într-un fel direct sau indirect faptul că suma de 900 euro a ajuns în posesia inculpaților, iar declarația exclusivă a lui V.Burcenco, că a transmis banii lui V.Gorceac, care ulterior i-a întors-o, nu indică direct la existența faptei infracționale.

Judecînd recursurile ordinare în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal consideră că recursurile urmează a fi admise din următoarele considerente. Conform art.427 alin. (1) pct.6) Cod de procedură penală, hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept în cazul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, temei care își găsește reflectare în decizia contestată. Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sînt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. Totodată, instanța de apel, soluționînd apelul, poate să caseze (desființeze) sentința primei instanțe, pronunțînd o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță și poate adopta una din soluțiile pe care le poate pronunța prima instanță, apreciind temeinicia sau netemeinicia învinuirii sau dispunînd, după caz, condamnarea, achitarea inculpatului sau încetarea procesului penal. În această ipoteză, apelul are caracterul unei căi de atac de reformare, în sensul că instanța de apel, după desființarea hotărîrii atacate, procedează ea însăși, ca instanță de control judiciar, la înlăturarea erorilor constatate, pronunțînd o nouă hotărîre. Colegiul penal constată că aceste prevederi legale, deși sînt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauzei în ordine de apel. 6 Din conținutul deciziei instanței de apel rezultă că, instanța a casat sentința de achitare în privința lui V.Gorceac și D.Șova și, reluînd cercetarea judecătorească, a pronunțat o nouă hotărîre de condamnare a acestora, recunoscîndu-i vinoveți pe V.Gorceag în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art.326 alin.(1) și art.41, 324 alin.(2) lit.b), c) Cod penal, și pe D.Șova - în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.324 alin.(2) lit.b), c) Cod penal, adică în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu de către acuzatorul de stat. Prin urmare, decizia instanței de apel trebuie să corespundă tuturor cerințelor art.394 Cod de procedură penală. Potrivit art.14 alin.(1), 15, 113 alin.(1) Cod penal, infracțiunea este o faptă (acțiune sau inacțiune) prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, săvîrșită cu vinovăție și pasibilă de pedeapsă penală. Gradul prejudiciabil al infracțiunii se determină conform semnelor ce caracterizează elementele infracțiunii: obiectul, latura obiectivă, subiectul și latura subiectivă. Se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvîrșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. În conformitate cu prevederile art.325 alin.(1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Potrivit rechizitoriului au fost puși sub învinuire ,,Gorceac Vasile, care deținînd funcția de inspector superior al Secției Poliției criminale a CPs Ciocana, mun.Chișinău al MAI, fiind persoană publică, căreia în cadrul MAI i s-a acordat drepturi și obligații, și Șova Dumitru, care deținînd funcția de ofițer de urmărire penală al Secției urmărire penală a CPs Ciocana mun.Chișinău a MAI, fiind persoană publică, căreia în cadrul MAI i s-a acordat drepturi și obligații, în perioada 24 iulie-03 august 2012, au extorcat de la Burcenco Vadim pentru sine și pentru o altă persoană mijloace bănești ce nu li se cuveneau în sumă totală de 2100 euro și au primit de la ultimul suma de 1000 euro, pentru a nu începe urmărirea penală în cauza penală pornită în baza art.171 Cod penal în privința lui Burcenco Vadim și pentru a nu aplica față de acesta din urmă reținerea ca măsură procesuală de constrîngere, în următoarele circumstanțe. La 24 iulie 2012, Gorceac Vasile, acționînd în complicitate cu Șova Dumitru, au pretins de la Burcenco Vadim mijloace bănești în sumă de 2000 euro, pentru ca ofițerul de urmărire penală să înainteze propunerea privind neînceperea urmăririi penale în privința ultimului pe faptul comiterii faptei de viol…” (f.d.204, 206 v.2). Potrivit deciziei instanței de apel, la descrierea faptei criminale, instanța a menționat: ,,Gorceac Vasile, care deținînd funcția de inspector superior al Secției Poliției criminale a CPs Ciocana, mun.Chișinău și Șova Dumitru, deținînd funcția de ofițer de urmărire penală al Secției urmărire penală a CPs Ciocana, mun.Chișinău, acționînd împreună, în perioada dintre 24 iulie 2012 și 03 august 2012, au pretins de la Burcenco Vadim mijloace bănești ce nu li se cuveneau în sumă totală de 2100 euro și au primit de la ultimul suma de 1000 euro, pentru a nu începe urmărirea penală în cauza penală pornită în baza art.171 Cod penal în privința lui Burcenco Vadim și pentru a nu aplica față de acesta din urmă reținerea ca măsură procesuală de constrîngere în următoarele circumstanțe. La 24 iulie 2012, Gorceac Vasile, acționînd în complicitate cu Șova Dumitru, au pretins de la Burcenco Vadim mijloace bănești în sumă de 2000 euro, pentru ca ofițerul de urmărire penală să înainteze propunerea privind neînceperea urmăririi penale în privința ultimului pe faptul comiterii faptei de viol…”. ,,De asemenea, Gorceac Vasile împreună cu Șova Dumitru au pretins și au primit de la Burcenco Vadim mijloace bănești în sumă de 2000 euro…” (f.d.158-159 v.3). Astfel, instanța de apel, deși în partea descriptivă a deciziei a încadrat juridic acțiunile inculpaților, așa cum au fost constatate în actul de învinuire, însă constatînd fapta 7 inculpaților, ca fiind dovedită, nu a descris-o în modul cum a fost constatată în învinuire, nereținînd în seama inculpaților că aceștia au comis coruperea pasivă, ca fiind persoane publice, ce au acționat în complicitate - participație, astfel constatarea juridică făcută de instanța de apel, nu corespunde exact în ceea ce privește semnele faptei prejudiciabile săvîrșite de inculpați și semnele componenței infracțiunilor imputate inculpaților. La fel, instanța de apel constatînd și descriind faptele inculpaților, a reținut că V.Gorceac împreună cu D.Șova au pretins și au primit de la V.Burcenco mijloace bănești în sumă de 2000 euro, ca apoi să constate că tot ei, acționînd în complicitate au pretins și au primit mijloace bănești în sumă totală de 1000 euro, concluzii care sînt contradictorii. Prin urmare, concluzia instanței de apel referitor la constatatea faptei săvîrșite de inculpați, în viziunea instanței de recurs, contravine prevederilor art.325 alin.(1) Cod de procedură penală, fapta criminală constatată în decizie este expusă insuficient și neclar. Astfel, erorile menționate supra sînt erori de drept procedural și se încadrează în art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, deoarece se referă la procedura de motivare a soluției instanței de apel și sînt temei de recurs. Potrivit art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, în cazul în care instanța de recurs constată erori de drept ce sînt temei de recurs și acestea nu pot fi corectate de instanța de recurs, aceasta dispune casarea hotărîrii atacate și rejudecarea cauzei de către instanța a cărei hotărîre se casează. În speța examinată, Colegiul penal consideră că decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină seama de motivele indicate în prezenta decizie, precum și de cele invocate în recurs, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să verifice minuțios legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate, să judece apelul din punct de vedere al stării de fapt și de drept, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate de părți și, în dependență de situația constatată, să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art.434 și art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție DECIDE: Admite recursurile ordinare declarate de avocatul Iachimov Cristina în numele inculpaților Gorceac Vasile și Șova Dumitru, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 aprilie 2015, în cauza penală în privința lui Gorceac Vasile și Șova Dumitru și dispune rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac, publicată integral la 17 noiembrie 2015. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Elena Covalenco Iurie Diaconu Liliana Catan Ion Guzun 8