1ra-1228/16 — Art. 326 alin 1, 41, 324 alin 2 lit b, c CP

Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 01 iulie 2014, au fost achitați: Gorceac Vasile de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 326 alin.(1), 41,324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii și fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii; Șova Dumitru de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

De către organul de urmărire penală, au fost învinuiți Gorceac Vasile, deținând funcția de inspector superior al Secției Poliției criminale a CPs Ciocana, mun. Chișinău și Șova Dumitru, deținând funcția de ofițer de urmărire penală al Secției urmărire penală a CPs Ciocana, mun. Chișinău, în faptul că acționând împreună, în perioada 24 iulie 2012 - 03 august 2012, au pretins de la Burcenco 1 Vadim mijloace bănești ce nu li se cuveneau în sumă totală de 2100 euro și au primit de la ultimul suma de 1000 euro, pentru a nu începe urmărirea penală în cauza penală pornită în baza art.171 Cod penal în privința lui Burcenco Vadim și pentru a nu aplica față de acesta din urmă reținerea ca măsură procesuală de constrângere, în următoarele circumstanțe. La 24 iulie 2012, Gorceac Vasile, acționând în complicitate cu Șova Dumitru, au pretins de la Burcenco Vadim mijloace bănești în sumă de 2000 euro, pentru ca ofițerul de urmărire penală să înainteze propunerea privind neînceperea urmăririi penale în privința ultimului pe faptul săvârșirii faptei de viol. La 25 iulie 2012, ora 16:00, Gorceac Vasile la contactat pe Burcenco Vadim solicitându-i suma enunțată, comunicându-i, că în caz contrar, Șova Dumitru va dispune reținerea acestuia. La 28 iulie 2012, Gorceac Vasile a solicitat prezența lui Burcenco Vadim la comisariatul de poliție, unde împreună cu Șova Dumitru au extorcat de la Burcenco Vadim suma de 2000 euro, Gorceac Vasile, susținând că are influență asupra persoanelor ce examinează plângerea părții vătămate pe fapta de viol, Mîrza Oxana și îi poate determina să adopte o soluție favorabilă, comunicând concomitent că suma de 200 euro ar reveni lui Mîrza Oxana pentru compensarea pretențiilor. Tot el, Gorceac Vasile împreună cu Șova Dumitru au pretins și primit de la Burcenco Vadim mijloace bănești în sumă de 2000 euro pentru a nu fi aplicată măsura de constrângere reținerea, de asemenea pentru a influența unele persoane publice, în scopul de a-1 determina să îndeplinească acțiuni ce intră în obligațiunile sale de serviciu pentru a nu porni urmărirea penală în privința acestuia pe faptul pretinsei infracțiuni de viol. Astfel, la 03 august 2012, ora 12:40, Burcenco Vadim, fiind invitat în comisariatul de poliție, a fost întâmpinat de către Gorceac Vasile, care l-a condus în biroul ofițerului de urmărire penală, Șova Dumitru, unde ultimul a pretins și primit de la Burcenco Vadim, în prezența lui Gorceac Vasile, suma de 900 euro, în total Gorceac Vasile, acționând în complicitate cu Șova Dumitru a pretins și primit mijloace bănești în sumă de 1000 euro. La 24 iulie 2012, Șova Dumitru, l-a citat pe Burcenco Vadim pentru a-l chestiona în legătură cu plîngerea lui Mîrza Oxana, care acuza fapta de viol. În cadrul convorbirii, Șova Dumitru a pretins de la Burcenco Vadim suma de 100 euro, pentru neaplicarea reținerii, care în scopul evitării reținerii, i-a transmis suma extorcată de 100 euro. Tot atunci, Șova Dumitru, în complicitate cu Gorceac Vasile, a pretins de la Burcenco Vadim suma de 2000 euro, promițându-i examinarea materialului, cu înaintarea propunerii de neîncepere a urmăririi penale pe cazul examinat. La 25 iulie 2012, ora 16:00, Gorceac Vasile l-a contactat pe Burcenco Vadim, solicitându-i suma enunțată, comunicându-i că în caz contrar, împreună cu Șova Dumitru vor dispune reținerea acestuia, cu plasarea în izolator. La 28 iulie 2012, Gorceac Vasile a solicitat prezența lui Burcenco Vadim la comisariatul de poliție, unde împreună cu Șova Dumitru au extorcat de la Burcenco Vadim suma de 2000 euro, susținând că au influență asupra procurorului și-l pot determina să adopte o soluție favorabilă pe marginea plângerii lui Mîrza Oxana, pe fapta de viol, comunicând concomitent că suma de 200 euro ar reveni celei din urmă pentru compensarea pretențiilor. 2 La 02 august 2012, Șova Dumitru telefonic a solicitat prezența lui Burcenco Vadim la comisariat, ora 17:30, pentru audiere suplimentară, în cadrul căreia a avut loc de fapt estorcarea sumei indicate anterior. La 03 august 2012, ora 12:40, Burcenco Vadim, fiind invitat în comisariatul de poliție, a fost întâmpinat de Gorceac Vasile, care l-a condus în biroul ofițerului de urmărire penală, Șova Dumitru, unde ultimul a pretins și a primit de la Burcenco Vadim suma de 900 euro, în total Șova Dumitru, acționând în complicitate cu Gorceac Vasile, a pretins și a primit mijloace bănești în sumă de 1000 euro.

Procurorul, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Gorceac Vasile să fie recunoscut vinovat în baza art. art. 326 alin. (1), 41, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, și condamnat cu aplicarea art. 84 Cod penal, definitiv la 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 2000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita activități pe termen de 5 ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis, iar Șova Dumitru să fie recunoscut vinovat în baza art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal și condamnat la 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 2000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita activități pe termen de 5 ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis. În susținerea argumentelor sale procurorul a invocat, că instanța a dat o apreciere unilaterală probelor administrate, deoarece în cadrul urmăririi penale și judecării cauzei, au fost prezentate probe ce dovedesc cert vinovăția inculpaților, motiv pentru care se impune condamnarea lui Gorceac V. și Șova D. pentru faptele săvârșite; - instanța incorect și-a întemeiat concluziile de achitare doar pe declarațiile inculpaților, care urmau a fi apreciate critic, în coraport cu cele ale părții vătămate, martorilor și probele scrise din care rezultă că inculpații au pretins și extorcat și primit de la Burcenco V. mijloacele bănești vizate; - instanța incorect a conchis că inculpații urmează a fi achitați, dat fiind faptul că la ei nu s-au depistat mijloacele bănești primite de la partea vătămată, deoarece obiectul material al coruperii pasive - banii, și anume lipsa acestora, nu le reduce vinovăția în extorcarea lor, fiindcă infracțiunea dată se consumă la momentul în care făptuitorul a pretins, a primit sau a acceptat bani ori bunuri necuvenite sie în scopul de a îndeplini sau nu îndeplini un act ce intră în obligațiile lui de serviciu; - instanța a lăsat fără apreciere faptul că inculpatul Gorceac V. prin acțiunile sale a realizat latura obiectivă, cât și cea subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal; - incorect instanța, deși s-a expus că acțiunile lui Șova D. nu întrunesc elementele infracțiunii, l-a achitat pe Gorceac V., din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, deoarece acesta nu este subiect al infracțiunii incriminate; - instanța neîntemeiat a lăsat fără apreciere stenogramele convorbirilor telefonice, din motiv că acestea nu sunt descifrabile, care dimpotrivă indică la 3 faptul că inculpații au primit mijloace bănești extorcate de la Burcenco V., adică au convenit și discutat asupra actului de corupție, astfel că în acțiunile lor persistă elementul de corupere pasivă, deoarece infracțiunea incriminată se consideră consumată din momentul primirii, acceptării banilor sau a altor foloase cel puțin de unul din făptuitori, fapt cunoscut de celălalt, indiferent dacă corupătorul înțelegea sau nu că interesul se rezolvă de două sau mai multe persoane.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 aprilie 2015, a fost admis apelul procurorului, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Gorceac Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 1500 unități convenționale și în baza art. art. 41, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 2000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita funcții și/sau a exercita activități în organele de drept pe termen de 5 ani, iar în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, a fost stabilită pedeapsa definitivă 5 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 2100 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita funcții și/sau a exercita activități în organele de drept pe termen de 5 ani; Șova Dumitru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 2000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita funcții și/sau a exercita activități în organele de drept pe termen de 5 ani. 4.1. Instanța de apel a constatat în fapt, că Gorceac Vasile, care deținând funcția de inspector superior al Secției Poliției criminale a CPs Ciocana, mun. Chișinău și Șova Dumitru, deținând funcția de ofițer de urmărire penală al Secției urmărire penală a CPs Ciocana, mun. Chișinău, acționând împreună, în perioada dintre 24 iulie 2012 și 03 august 2012, au pretins de la Burcenco Vadim mijloace bănești ce nu li se cuveneau în sumă totală de 2100 euro și au primit de la ultimul suma de 1000 euro, pentru a nu începe urmărirea penală în cauza penală pornită în baza art. 171 Cod penal, în privința lui Burcenco Vadim și pentru a nu aplica față de acesta din urmă reținerea ca măsură procesuală de constrângere în următoarele circumstanțe. La 24 iulie 2012, Gorceac Vasile, acționând în complicitate cu Șova Dumitru, au pretins de la Burcenco Vadim mijloace bănești în sumă de 2000 euro, pentru ca ofițerul de urmărire penală să înainteze propunerea privind neînceperea urmăririi penale în privința ultimului pe faptul săvârșirii faptei de viol. La 25 iulie 2012, ora 16:00, Gorceac Vasile la contactat pe Burcenco Vadim solicitându-i suma enunțată, comunicându-i că în caz contrar, Șova Dumitru va dispune reținerea acestuia. La 28 iulie 2012, Gorceac Vasile a solicitat prezența lui Burcenco Vadim la comisariatul de poliție, unde împreună cu Șova Dumitru au extorcat de la Burcenco Vadim suma de 2000 euro, susținând că are influență asupra persoanelor ce examinează plângerea părții vătămate a faptei de viol - Mîrza Oxana și îi poate determina să adopte o soluție favorabilă, comunicând concomitent că suma de 200 euro ar reveni lui Mîrza Oxana pentru compensarea pretențiilor. 4 De asemenea, Gorceac Vasile împreună cu Șova Dumitru au pretins și au primit de la Burcenco Vadim mijloace bănești în sumă de 2000 euro pentru a nu fi aplicată măsura de constrângere reținerea, de asemenea pentru a influența unele persoane publice, în scopul de a-1 determina să îndeplinească acțiuni ce intră în obligațiunile sale de serviciu pentru a nu porni urmărirea penală în privința acestuia pe faptul pretinsei infracțiuni de viol. Astfel, la 03 august 2012, ora 12:40, Burcenco Vadim, fiind invitat în comisariatul de poliție, a fost întâmpinat de către Gorceac Vasile, care l-a condus în biroul ofițerului de urmărire penală, Șova Dumitru, unde ultimul a pretins și a primit de la Burcenco Vadim, în prezența lui Gorceac Vasile suma de 900 euro, în total Gorceac Vasile, acționând în complicitate cu Șova Dumitru a pretins și a primit mijloace bănești în sumă de 1000 euro. La 24 iulie 2012, Șova Dumitru, l-a citat pe Burcenco Vadim pentru a-l chestiona în legătură cu plângerea lui Mîrza Oxana, care acuza fapta de viol. În cadrul convorbirii, Șova Dumitru a pretins de la Burcenco Vadim suma de 100 euro, pentru ca să nu fie dispusă reținerea. În scopul evitării reținerii, Burcenco Vadim i-a transmis lui Șova Dumitru suma extorcată de 100 euro. Tot atunci, Șova Dumitru în complicitate cu Gorceac Vasile, a pretins de la Burcenco Vadim suma de 2000 euro, promițându-i examinarea materialului, cu înaintarea propunerii de neîncepere a urmăririi penale pe cazul examinat. La 25 iulie 2012, ora 16:00, Gorceac Vasile l-a contactat pe Burcenco Vadim, solicitându-i suma enunțată, comunicându-i că în caz contrar, el împreună cu Șova Dumitru vor dispune reținerea acestuia, cu plasarea în izolator. La 28 iulie 2012, Gorceac Vasile a solicitat prezența lui Burcenco Vadim la comisariatul de poliție, unde împreună cu Șova Dumitru au extorcat de la Burcenco Vadim suma de 2000 euro, susținând că au influență asupra procurorului și îl pot determina să adopte o soluție favorabilă pe marginea plângerii lui Mîrza Oxana pe fapta de viol, comunicând concomitent că suma de 200 euro ar reveni celei din urmă pentru compensarea pretențiilor. La 02 august 2012, Șova Dumitru l-a contactat telefonic și a solicitat prezența lui Burcenco Vadim la comisariat, ora 17:30, pentru audiere suplimentară, în cadrul căreia, de fapt a avut loc estorcarea sumei indicate anterior. La 03 august 2012, ora 12:40, Burcenco Vadim, fiind invitat în comisariatul de poliție, a fost întâmpinat de către Gorceac Vasile, care l-a condus în biroul ofițerului de urmărire penală Șova Dumitru, unde ultimul a pretins și a primit de la Burcenco Vadim suma de 900 euro. În total, Șova Dumitru, acționând în complicitate cu Gorceac Vasile a pretins și a primit mijloace bănești în sumă de totală de 1000 euro. În motivarea soluției date, instanța de apel a indicat că, deși inculpații nu recunosc vina în cele incriminate, vinovăția acestora a fost dovedită prin probele verificate cu respectarea prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, și anume prin declarațiile părții vătămate Burcenco V., care a afirmat că inculpații au extorcat de la el bani în sumă de 2000 euro pentru a nu fi începută urmărirea penală în privința sa pe pretinsa faptă de viol, cărora dânsul le-a transmis 5 bani în sumă totală de 1000 euro; a martorului Alexandrov Ig., care a relatat că la rugămintea lui Burcenco V. i-a transmis acestuia 100 euro lângă CPs Ciocana, mun. Chișinău pentru a nu fi reținut de colaboratorii de poliției pe faptul violului; a martorului Mîrza O., care a explicat că Burcenco V. i-a comunicat că din cauza plângerii sale depuse la comisariat, colaboratorii de poliție din cadrul CPs Ciocana, mun. Chișinău pretind de la el suma de 2000 euro; cât și probele scrise: procesele-verbale de interceptare și înregistrare a comunicărilor din 30.07.2012, 03.08.2012, 04.08.2012, de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice a abonatului cu nr.068888202, 079087482, 079412038, raportul de expertiză nr. 537 din 02.08.2012, de examinare din 10.08.2012 a registrelor de evidență al vizitatorilor CPs Ciocana, mun. Chișinău, de examinare din 13.08.2012 a materialelor înregistrate și examinate în privința lui Burcenco V. la plângerea lui Mîrza O., care analizate în ansamblu dovedesc vina inculpaților în săvârșirea infracțiunilor incriminate. Prin urmare, instanța de apel a conchis că prin declarațiile părții vătămate, martorilor, documentele și înscrisurile reținute și enumerate mai sus, inclusiv prin stenogramele convorbirilor telefonice din 30.07.2012 dintre Gorceac V. și Burcenco V., din 02.08.2012 dintre Gorceac V., Șova D. și Burcenco V. corect rezultă că, inculpații au primit mijloace bănești extorcate de la Burcenco V., din 03.08.2012 dintre Mîrza O. și Burcenco V., probe ce coroborează cu declarațiile martorului Alexandrov Ig. și a părții vătămate, se confirmă că Gorceac V. și D. Șova au avut o înțelegere de a nu porni urmărirea penală din motivul împăcării părților și retragerii cererii și a respins afirmațiile acestora, precum că dânșii nu au săvârșit infracțiunile imputate. Versiunea inculpaților că dânșii nu au avut tangență în cadrul procesului penal în privința lui Burcenco V., doar au colaborat în vederea stabilirii circumstanțelor cauzei, fără a întocmi careva acte, urma a fi apreciată critic de instanță, deoarece contravine probelor administrate și reținute la caz. Instanța de apel, reținând prevederile art. art. 7, 75, 76 Cod penal, și reieșind din faptul că infracțiunile săvârșite de inculpați fac parte din categoria celor mai puțin grave și grave, de gradul de pericol social al acestora, de lipsa circumstanțelor agravante și prezența celor atenuante reținute în seama lui Gorceac V. și Șova D., că anterior nu au fost trași la răspundere penală, se caracterizează pozitiv la locul de muncă, a conchis că scopul educativ și preventiv în privința inculpaților va putea fi atins numai prin stabilirea pedepsei închisorii, considerând-o echitabilă în raport cu circumstanțele în care au fost săvârșite infracțiunile, aceștia urmând a fi privați de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita activități în organele Ministerului Afacerilor Interne al R. Moldova, considerând că astfel se va realiza echitatea socială a pedepsei.

Avocatul Iachimov Cristina în numele inculpaților Gorceac Vasile și Șova Dunitru, a contestat cu recursuri ordinare decizia instanței de apel, solicitând casarea acesteia, cu menținerea sentinței, invocând următoarele aspecte: - instanța incorect a ajuns la concluzia că acțiunile lui Gorceac V. întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 326 Cod penal, deoarece probele prezentate de acuzatorul de stat nu relevă în mod cert și univoc fapta incriminată acestuia și nu demonstrează existența celor trei forme ale laturii obiective 6 prevăzute de norma penală - pretinderea, acceptarea sau primirea de bani pentru realizarea traficului de influență; - incorectă este și concluzia instanței de apel privind vinovăția lui Gorceac V. și Șova D. de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, deoarece Gorceac V. nu are competențe și împuterniciri decizionale în cadrul procesului penal, nu este persoană publică, astfel că dânsul nu întrunește calitatea de subiect special al infracțiunii de corupere pasivă; - instanța de apel incorect a constatat, că probele administrate demonstrează pretinderea sumei de 2000 euro de la Burcenco V., pentru a nu începe urmărirea penală pe baza plângerii lui O. Mîrza privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 171 Cod penal, deoarece probele nu indică direct la faptul transmiterii și, respectiv, primirii pretinsei sume de 900 euro de către Gorceac V. și Șova D., care nu a fost depistată și ridicată de la aceștia, nu au fost depistate careva urme digitale, fapt confirmat prin procesul-verbal de percheziție corporală a acestora din 03.08.2012; - instanța neîntemeiat a reținut ca probe ce confirmă vinovăția inculpaților declarațiile martorului Alexandrov Ig., care nu a văzut momentul transmiterii banilor și stenogramele din care nu rezultă că D. Șova ar fi pretins anumite sume concrete de bani de la Burcenco V.; - convorbirea dintre Burcenco V. și Mîrza O., prin care se afirmă că colaboratorii de poliție îi solicită suma de 2000 euro, este făcută cu scopul de a o convinge pe O. Mîrza de a-și retrage plângerea depusă la organul de poliție, fiind drept metodă de influențare, astfel că probele prezentate de partea acuzării sunt indirecte și nici una din ele, precum și toate în ansamblu, nu pot conduce la concluzia certă că Gorceac V. și Șova D. au pretins de la Burcenco V. suma de 2000 euro; - lipsa probelor directe, care ar deduce că V. Șova, în calitatea lui de ofițer de urmărire penală, ar fi pretins sume de bani, ori, acțiunea lui Burcenco V., care susține că a transmis inculpaților suma de 900 euro pentru a înceta procesul penal intentat împotriva sa, poate fi apreciată ca provocare; - faptul marcării bancnotelor de către colaboratorii CNA nu demonstrează nici într-un fel direct sau indirect faptul că suma de 900 euro a ajuns în posesia inculpaților, iar declarația exclusivă a lui Burcenco V., că a transmis banii lui Gorceac V., care ulterior i-a întors-o, nu indică direct la existența faptei infracționale.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 06 octombrie 2015, au fost admise recursurile apărării, casată total decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. La adoptarea soluției date, instanța de recurs a enunțat, că instanța de apel, deși în partea descriptivă a deciziei a încadrat juridic acțiunile inculpaților, așa cum au fost constatate în actul de învinuire, însă, constatând fapta inculpaților, ca fiind dovedită, nu a descris-o în modul cum a fost constatată în învinuire, nereținând în seama inculpaților că aceștia au săvârșit coruperea pasivă, ca fiind persoane publice, ce au acționat în complicitate - participație, astfel constatarea juridică făcută de instanța de apel, nu corespunde exact în ceea ce privește semnele faptei 7 prejudiciabile săvârșite de inculpați și semnele componenței infracțiunilor imputate inculpaților. La fel, instanța de apel constatând și descriind faptele inculpaților, a reținut că Gorceac V. împreună cu Șova D. au pretins și au primit de la Burcenco V. mijloace bănești în sumă de 2000 euro, ca apoi să constate că tot ei, acționând în complicitate au pretins și au primit mijloace bănești în sumă totală de 1000 euro, concluzii care sunt contradictorii. Prin urmare, concluzia instanței de apel referitor la constatarea faptei săvârșite de inculpați, în viziunea instanței de recurs, contravine prevederilor art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, fapta criminală constatată în decizie este expusă insuficient și neclar.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 februarie 2016, a fost admis apelul procurorului, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Gorceac Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 1500 unități convenționale și în baza art. art. 41, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu amendă în mărime de 2000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita funcții și/sau a exercita activități în organele afacerilor interne pe termen de 5 ani, iar în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, a fost stabilită pedeapsa definitivă 4 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 2100 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita funcții și/sau a exercita activități în organele afacerilor interne pe termen de 5 ani; Șova Dumitru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu amendă în mărime de 2000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita funcții și/sau a exercita activități în organele afacerilor interne pe termen de 5 ani. Instanța de apel a constatat în fapt, că Gorceac Vasile, care deținând funcția de inspector superior al Secției Poliției criminale a CPs Ciocana, mun. Chișinău a Ministerului Afacerilor Interne, fiind persoană publică și Șova Dumitru, ofițer de urmărire penală al Secției urmărire penală a CPs Ciocana, mun. Chișinău a Ministerului Afacerilor Interne, fiind persoană publică, acționând împreună, în perioada dintre 24 iulie 2012 și 03 august 2012, au pretins de la Burcenco Vadim mijloace bănești ce nu li se cuveneau în sumă totală de 2100 euro și au primit de la ultimul suma de 1000 euro, pentru a nu începe urmărirea penală în cauza penală pornită în baza art. 171 Cod penal în privința lui Burcenco Vadim și pentru a nu aplica față de acesta din urmă reținerea ca măsură procesuală de constrângere. La 24 iulie 2012, Gorceac Vasile, acționând în complicitate cu Șova Dumitru, au pretins de la Burcenco Vadim mijloace bănești în sumă de 2000 euro, pentru ca ofițerul de urmărire penală să înainteze propunerea privind neînceperea urmăririi penale în privința ultimului pe faptul săvârșirii faptei de viol. La 25 iulie 2012, ora 16:00, Gorceac Vasile la contactat pe Burcenco Vadim solicitându-i suma enunțată, comunicându-i că în caz contrar, Șova Dumitru va dispune reținerea acestuia. 8 La 28 iulie 2012, Gorceac Vasile a solicitat prezența lui Burcenco Vadim la comisariatul de poliție, unde împreună cu Șova Dumitru au extorcat de la Burcenco Vadim suma de 2000 euro, Gorceac Vasile susținând că are influență asupra persoanelor ce examinează plângerea părții vătămate a faptei de viol, Mîrza Oxana, și îi poate determina să adopte o soluție favorabilă, comunicând concomitent că suma de 200 euro ar reveni lui Mîrza Oxana pentru compensarea pretențiilor. De asemenea, Gorceac Vasile împreună cu Șova Dumitru au pretins de la Burcenco Vadim mijloace bănești în sumă de 2100 euro pentru a nu fi aplicată măsura de constrângere reținerea, de asemenea pentru a influența unele persoane publice, în scopul de a-1 determina să îndeplinească acțiuni ce intră în obligațiunile sale de serviciu pentru a nu porni urmărirea penală în privința acestuia pe faptul pretinsei infracțiuni de viol. Astfel, la 03 august 2012, ora 12:40, Burcenco Vadim, fiind invitat în comisariatul de poliție, a fost întâmpinat de către Gorceac Vasile, care l-a condus în biroul ofițerului de urmărire penală, Șova Dumitru, unde ultimul a pretins și a primit de la Burcenco Vadim, în prezența lui Gorceac Vasile suma de 900 euro, în total Gorceac Vasile, acționând în complicitate cu Șova Dumitru a pretins și a primit mijloace bănești în sumă totală de 1000 euro. În același context, instanța de apel a constatat în fapt, că la 24 iulie 2012, Șova Dumitru, l-a citat pe Burcenco Vadim pentru a-l chestiona în legătură cu plângerea lui Mîrza Oxana, care acuza fapta de viol. În cadrul convorbirii, Șova Dumitru a pretins de la Burcenco Vadim suma de 100 euro, pentru neaplicarea reținerii. În scopul evitării reținerii, Burcenco Vadim i-a transmis lui Șova Dumitru suma extorcată de 100 euro. Tot atunci, Șova Dumitru în complicitate cu Gorceac Vasile, au pretins de la Burcenco Vadim suma de 2000 euro, promițându-i examinarea materialului, cu înaintarea propunerii de neîncepere a urmăririi penale pe cazul examinat. La 25 iulie 2012, ora 16:00, Gorceac Vasile l-a contactat pe Burcenco Vadim, solicitându-i suma enunțată, comunicându-i că în caz contrar, el împreună cu Șova Dumitru vor dispune reținerea acestuia, cu plasarea în izolator. La 28 iulie 2012, Gorceac Vasile a solicitat prezența lui Burcenco Vadim la comisariatul de poliție, unde împreună cu Șova Dumitru au extorcat de la Burcenco Vadim suma de 2000 euro, susținând că au influență asupra procurorului și îl pot determina să adopte o soluție favorabilă pe marginea plângerii lui Mîrza Oxana pe fapta de viol, comunicând concomitent că suma de 200 euro ar reveni celei din urmă pentru compensarea pretențiilor. La 02 august 2012, Șova Dumitru l-a contactat telefonic și a solicitat prezența lui Burcenco Vadim la comisariat, ora 17:30, pentru audiere suplimentară, în cadrul căreia, de fapt a avut loc estorcarea sumei indicate anterior. La 03 august 2012, ora 12:40, Burcenco Vadim, fiind invitat în comisariatul de poliție, a fost întâmpinat de către Gorceac Vasile, care l-a condus în biroul ofițerului de urmărire penală, Șova Dumitru, unde ultimul a pretins și a primit de la Burcenco Vadim suma de 900 euro, în total Șova Dumitru, acționând în complicitate cu Gorceac Vasile au extorcat mijloace bănești în sumă de 2100 euro și au primit mijloace bănești în sumă totală de 1000 euro. 9 În continuare, instanța de apel a menționat, că cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual penale privind administrarea probelor, însă, acestea au fost apreciate greșit, instanța de apel dînd o nouă apreciere acestora. Astfel, necătînd la faptul, că inculpații nu și-au recunoscut vina, instanța de apel a conchis, că vinovăția acestora în săvârșirea infracțiunilor incriminate se dovedește prin: declarațiile părții vătămate Burcenco Vadim; martorilor Alexandrov Igor (f.d. 35-36, vol. II), Mîrza Oxana (f.d. 30-31, vol. II); procesele-verbale ale interceptărilor și înregistrărilor comunicărilor (f.d. 18-21, 33-38, 72-77, vol. I); procesul-verbal de marcare a banilor din 02.08.2012 (f.d. 53, vol. I); raportul de expertiză nr. 537 din 02.08.2012 (f.d. 44-51, vol. I); procesul-verbal de ridicare din 03.08.2012 (f.d. 95, vol. I); forma nr. 246 (f.d. 113- 114, vol. I); informația cu privire la lista apelurilor telefonice (f.d. 64, vol. II); procesele-verbale de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice (f.d. 71-72, 110-112, 127-130, vol. II); informațiile privind convorbirile telefonice (f.d. 85, 119, vol. II); procesul-verbal de examinare al Registrului de evidență din 10.08.2012 (f.d. 39-58, vol. II); procesele-verbale de examinare a materialelor înregistrate și examinate în privința părții vătămate Burcenco Vadim din 13.08.2012 (f.d. 96-108, vol. I). Instanța de apel, reținând prevederile art. art. 7, 61, 75-76 Cod penal, și reieșind din faptul că infracțiunile săvârșite de inculpați fac parte din categoria celor mai puțin grave și grave, de gradul de pericol social al acestora, de lipsa circumstanțelor agravante și prezența celor atenuante reținute în seama lui V. Gorceac și D. Șova, că anterior nu au fost trași la răspundere penală, se caracterizează pozitiv la locul de muncă, a conchis că scopul educativ și preventiv în privința inculpaților va putea fi atins numai prin aplicarea pedepsei închisorii, considerând-o echitabilă în raport cu circumstanțele în care au fost săvârșite infracțiunile, aceștia urmând a fi privați de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita activități în organele Ministerului Afacerilor Interne a R. Moldova, astfel considerând că se va realiza echitatea socială a pedepsei.

Avocatul Iachimov Cristina în numele inculpaților Gorceac Vasile și Șova Dumitru, fără a invoca careva temei din cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a contestat cu recursuri ordinare decizia instanței de apel solicitând, casarea acesteia, cu menținerea sentinței. În susținerea poziției sale, apărarea a invocat următoarele argumente: - instanța de apel incorect a ajuns la concluzia că acțiunile lui V. Gorceac întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 326 Cod penal, deoarece probele prezentate de acuzatorul de stat nu relevă în mod cert și univoc fapta incriminată acestuia și nu demonstrează existența celor trei forme ale laturii obiective prevăzute de norma penală - pretinderea, acceptarea sau primirea de bani pentru realizarea traficului de influență; - incorectă este și concluzia instanței de apel privind vinovăția lui Gorceac V. și Șova D. de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, deoarece Gorceac V. nu are competențe și împuterniciri decizionale în cadrul procesului penal, nu este persoană publică, astfel că dânsul nu întrunește calitatea de subiect special al infracțiunii de corupere pasivă; 10 - instanța de apel incorect a constatat, că probele administrate demonstrează pretinderea sumei de 2000 euro de la Burcenco V., pentru a nu începe urmărirea penală pe baza plângerii lui O. Mîrza privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 171 Cod penal, deoarece probele nu indică direct la faptul transmiterii și, respectiv, primirii pretinsei sume de 900 euro de către Gorceac V. și Șova D., care nu au fost depistate și ridicate de la ei, nu au fost depistate careva urme digitale, fapt confirmat prin procesul-verbal de percheziție corporală a acestora din 03.08.2012; - instanța de apel neîntemeiat a reținut ca probe ce confirmă vinovăția inculpaților declarațiile martorului Alexandrov Ig., care nu a văzut momentul transmiterii banilor și stenogramele din care nu rezultă că D. Șova ar fi pretins anumite sume concrete de bani de la Burcenco V.; - convorbirea dintre Burcenco V. și Mîrza O., prin care se afirmă că colaboratorii de poliție îi solicită suma de 2000 euro, este făcută cu scopul de a o convinge pe O. Mîrza de a-și retrage plângerea depusă la organul de poliție, fiind drept metodă de influențare, astfel că probele prezentate de partea acuzării sunt indirecte, nu pot conduce la concluzia certă că Gorceac V. și Șova D. au pretins de la Burcenco V. suma de 2000 euro; - lipsa probelor directe, care ar deduce că Șova D., în calitatea lui de ofițer de urmărire penală, ar fi pretins sume de bani, ori, acțiunea lui Burcenco V., care susține că a transmis inculpaților suma de 900 euro pentru a înceta procesul penal intentat împotriva sa, poate fi apreciată ca provocare; - faptul marcării bancnotelor de către colaboratorii CNA nu demonstrează nici într-un fel direct sau indirect faptul că suma de 900 euro a ajuns în posesia inculpaților, iar declarația exclusivă a lui Burcenco V., că a transmis banii lui Gorceac V., care ulterior i-a întors-o, nu indică direct la existența faptei infracționale.

Asupra recursurilor declarate de apărare a depus referință procurorul, solicitând respingerea acestora, deoarece motivele invocate de recurent nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept, prevăzute la art. 427 Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal dispune inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul penal menționează că potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Cu toate că avocatul Iachimov Cristina în recursurile declarate nu face trimitere la careva temei de drept, invocând că prin probele prezentate de acuzare nu s-a constatat săvârșirea de către inculpatul Gorceac Vasile a infracțiunilor 11 prevăzute de art. art. 326 alin. (1), 41, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal și respectiv inculpatul Șova Dumitru a infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, totuși din contextul acestora se semnalează temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, și anume, nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Din conținutul recursurilor rezultă că recurentul invocă dezacordul cu aprecierea probelor și a nevinovăției lui Gorceac Vasile și Șova Dumitru în săvârșirea infracțiunilor incriminate. În vederea respingerii argumentelor din recurs privitor la chestiunea de apreciere eronată a probelor, Colegiul penal amintește că la etapa judecării recursului ordinar nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond. Deci, instanța de recurs nu examinează criticele referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea condamnării inculpaților privind învinuirea imputată acestora prin rechizitoriu. Mai mult, în lumina jurisprudenței constante a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, se reține că regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că la această etapa instanța de recurs verifică erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în baza temeiurilor stipulate expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt reținute în cauză. Totodată, Colegiul penal pe această linie de considerente specifică că, pentru a constitui caz de casare eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de recurs, ori, în fapt și în drept, decizia instanței de apel corespunde tuturor normelor de drept procesual penal. Colegiul penal apreciază concluzia instanței de apel privind vinovăția lui Gorceac Vasile și Șova Dumitru și încadrarea acțiunilor acestora, corectă și întemeiată, ce se confirmă prin cumulul de probe administrate: declarațiile părții vătămate Burcenco V. (f.d. 14-18, 21-23, vol. II, 14-17, vol. III), care a afirmat că inculpații au extorcat de la el bani în sumă de 2000 euro pentru a nu fi începută urmărirea penală în privința sa pe pretinsa faptă de viol, cărora dânsul le-a transmis bani în sumă totală de 1000 euro, inclusiv a precizat că, colaboratorii de la Centrul Național Anticorupție nu l-au ajutat la provocarea inculpaților Șova Dumitru și Gorceac Vasile; martorului Alexandrov Ig. (f.d. 35-36, vol. II), care a relatat că la rugămintea lui Burcenco V. i-a transmis acestuia 100 euro lângă CPs Ciocana, mun. Chișinău pentru a nu fi reținut de colaboratorii de poliție pe faptul 12 violului; martorului Mîrza O. (f.d. 30-31, vol. II), care a explicat că Burcenco V. i-a comunicat că din cauza plângerii sale depuse la comisariat, colaboratorii de poliție din cadrul CPs Ciocana pretind de la el suma de 2000 euro; procesele-verbale ale interceptărilor și înregistrărilor comunicărilor (f.d. 18-21, 33- 38, 72-77, vol. I); procesul-verbal de marcare a banilor din 02.08.2012 (f.d. 53, vol. I); raportul de expertiză nr. 537 din 02.08.2012 (f.d. 44-51, vol. I); procesul- verbal de ridicare din 03.08.2012 (f.d. 95, vol. I); forma nr. 246 (f.d. 113-114, vol. I); informația cu privire la lista apelurilor telefonice (f.d. 64, vol. II); procesele-verbale de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice (f.d. 71-72, 110-112, 127-130, vol. II); informațiile privind convorbirile telefonice (f.d. 85, 119, vol. II); procesul-verbal de examinare al Registrului de evidență din 10.08.2012 (f.d. 39-58, vol. II); procesele-verbale de examinare a materialelor înregistrate și examinate în privința părții vătămate Burcenco Vadim din 13.08.2012 (f.d. 96-108, vol. I). Astfel, Colegiul penal găsește corectă argumentarea instanței de apel, că poziția aleasă de inculpați, inclusiv declarațiile acestora precum că nu l-au contactat pe partea vătămată Burcenco Vadim, acesta fiind prezent în repetate rânduri, fără citații, contravine probelor enunțate supra și este o modalitate de apărare, ori, prin declarațiile părții vătămate, martorilor, documentele și înscrisurile reținute și enumerate supra, inclusiv prin stenogramele convorbirilor telefonice din 30 iulie 2012 dintre Gorceac V. și Burcenco V., din 02 august 2012 dintre Gorceac V., Șova D. și Burcenco V., rezultă că inculpații au primit mijloace bănești extorcate de la Burcenco V., din 03.08.2012 dintre Mîrza O. și Burcenco V., probe ce coroborează cu declarațiile martorului Alexandrov Ig. și a părții vătămate și din care rezultă că, Gorceac V. și Șova D. au avut o înțelegere de a nu porni urmărirea penală din motivul împăcării părților și retragerii cererii. La fel, instanța de apel corect a specificat că, prima instanță, urma să țină cont de faptul că acțiunile inculpatului Gorceac Vasile întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal și anume: latura obiectivă, realizată din momentul în care inculpatul Gorceac Vasile a susținut că are influență asupra ofițerului de urmărire penală Șova Dumitru și că acesta are de realizat acțiuni procesuale în vederea justificării versiunii formulate de partea vătămată Burcenco Vadim, precum și de a interveni ulterior față de procurori din cadrul Procuraturii Ciocana, mun. Chișinău de a nu porni urmărirea penală pe cauza de viol, primind bani pentru sine și alte persoane, întru executarea acțiunilor care intră în obligațiunile de serviciu ale ofițerului Șova Dumitru, indiferent de realizarea acestora, astfel, latura subiectivă este determinată de intenția directă a inculpatului Gorceac Vasile, manifestată prin acordul expres la realizarea angajamentului, în speță, favorizarea unei decizii de refuz în pornirea urmăririi penale, care conform declarațiilor inculpaților, presupunea iminent remunerarea serviciilor prestate, mai mult, din materialele cauzei rezultă că toate acestea au fost săvârșite de către o persoană, inculpatul Gorceac Vasile, care invocând că este de baștină din aceeași regiune cu partea vătămată Burcenco Vadim și profitând de încrederea acestuia pe fonul pretinselor relații de prietenie a ofițerului Gorceac Vasile cu ofițerul Șova Dumitru, a primit obiectul nemijlocit al infracțiunii mijloacele bănești. 13 În această ordine de idei, instanța de apel corect a reținut că, inculpatul Gorceac Vasile a insistat și a lăsat să se creadă că el personal are influență asupra lui Șova Dumitru la rezolvarea ofertei propuse, adică clasarea procesului penal. Referitor la faptul că, banii nu au fost descoperiți la inculpații în cauză, Colegiul penal statuează pe concluziile instanței de apel care corect a reținut că, infracțiunea se consideră consumată din momentul primirii, acceptării banilor sau a altor foloase cel puțin de unul din făptuitori, fapt cunoscut de celălalt și indiferent dacă corupătorul înțelegea sau nu, că interesul său se rezolvă de două sau mai multe persoane. Declarațiile inculpaților Gorceac Vasile și Șova Dumitru, precum că aceștia au aflat despre pretinsa tentă corupțională a comportamentului părții vătămate la 02 august 2012 și intenționând denunțarea acestora în ordinea și modul prevăzut de legislație, au ezitat până la 03 august 2012, astfel, au continuat acțiunile sale infracționale, iar motivarea neexecutării celor expuse a fost determinată de faptul reținerii în delict flagrant, instanța de apel corect le-a apreciat critic. De asemenea, în ceea ce privește infracțiunea imputată lui Șova Dumitru, instanța de apel corect a indicat, că prima instanță greșit a constatat lipsa faptei infracționale, deși toate acțiunile procesuale au fost realizate de ultimul, în special formularea indicațiilor directe față de inculpatul Gorceac Vasile despre care fapt nu a întocmit nici un act procedural sau careva însărcinare. În fața instanței de apel inculpații Gorceac Vasile și Șova Dumitru au declarat unanim, că nu au avut tangențe în cadrul procesului penal în privința lui Burcenco Vadim, însă, au colaborat în vederea stabilirii circumstanțelor cauzei, fără a întocmi careva acte. Prin urmare, Colegiul penal conchide că, nu este întemeiată critica din recursurile apărării, ce ține de aprecierea și interpretarea eronată a probelor, ce a dus la stabilirea greșită a faptelor, deoarece instanța de apel, ținând seama în plină măsură de prevederile art. art. 99-101 Cod de procedură penală, inclusiv și de dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele prezentate de către părți, a audiat potrivit principiului contradictorialității inculpații, partea vătămată, martorul, a cercetat probele administrate la dosar, dând citire proceselor-verbale și altor documente, verificându-le și apreciindu-le just prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și ca urmare corect a stabilit starea de fapt, încadrarea în drept și vinovăția inculpaților Gorceac Vasile și Șova Dumitru. Probele administrate în cauză dovedesc în mod cert, că inculpatul Gorceac Vasile se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 326 alin. (1), 41, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, iar inculpatul Șova Dumitru de săvârșirea infracțiunii prevăzute art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal. Colegiul statuează, că la aprecierea probelor judecătorii sunt independenți, nefiind legați de opinia altor persoane, iar dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare. Colegiul constată că, la caz nu este prezentă nici o discordanță între cele reținute de instanța de apel și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor 14 aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. Instanța de recurs, menționează că temeiul ce rezultă din contextul recursurilor declarate de apărare - „nu sunt întrunite elementele infracțiunii” este prezent atunci, când instanța ce a judecat cauza a comis în această parte o eroare de drept, cum ar fi situația prin care în hotărârea judecătorească s-a făcut referire la săvârșirea infracțiunii, dar nu au fost stabilite faptele sau împrejurările de fapt care corespund elementelor constitutive ale infracțiunii respective. Prin urmare, temeiul de declarare a recursului vizat supra, nu este aplicabil în speța examinată din punctul de vedere al prezenței erorii de drept, care ar determina necesitatea casării hotărârii pronunțate de către instanța de apel în cauza lui Gorceac Vasile și Șova Dumitru, ori, temeiul invocat include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul căror s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. În acest sens, Colegiul menționează că, potrivit prevederilor art. 113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de normă penală. Din conținutul hotărârii recurate rezultă că instanța de apel corect a constatat fapta și circumstanțele săvârșirii infracțiunii incriminate inculpaților Gorceac Vasile și Șova Dumitru, descriindu-le în partea descriptivă, ulterior motivându-se concluzia de vinovăție a acestora. La fel, Colegiul respinge ca fiind neîntemeiată versiunea apărării referitor la faptul că inculpații erau provocați de către partea vătămată Burcenco Vadim, ori relevanțele cuprinse la pct. 25.4. din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 11 din 22 decembrie 2014 „Cu privire la aplicarea legislației referitoare la răspunderea penală pentru infracțiunile de corupție”, din care rezultă că, orice declarație că acuzatul a fost provocat la săvârșirea actelor de corupție urmează a fi analizată de către instanțele de judecată în hotărârile sale și este sarcina acuzării să demonstreze că nu a fost o provocare; Instanțele urmează să evalueze dacă acțiunile provocatorului privat au avut efectul provocării și dacă infracțiunea putea fi săvârșită fără intervenția provocatorului, au fost luate în considerație de către instanța de apel la judecarea apelului. Din atare considerente, Colegiul penal menționează că, în cauza deferită judecății, nu au fost admise careva erori de drept, de către instanța de apel, iar alegațiile recurentului în acest aspect sunt vădit nefondate, neavând nici un suport probator. Pe cale de consecință, se reiterează că decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală, argumentată și întemeiată. În virtutea considerentelor expuse constatând că în cauză există o concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel în privința inculpaților, nefiind identificată de instanța de recurs prezența erorilor judiciare prevăzute de pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul 15 penal consideră ca fiind neîntemeiate criticile formulate sub acest aspect de către titularul cererilor de recurs.

În corespundere cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de avocatul Iachimov Cristina în numele inculpaților Vasile Gorceac și Dumitru Șova, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 februarie 2016, în cauza penală în privința lui Gorceac Vasile Mihail și Șova Dumitru Ilie, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 octombrie 2016. Președinte Petru Ursache Judecătorii Petru Moraru Ghenadie Nicolaev 16