1ra-1228/16 — art. 326 alin 1, 41, 324 alin 2 lit b, c CP

1ra-1228/16 — art. 326 alin 1, 41, 324 alin 2 lit b, c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr.1ra-1228/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

28 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Petru Moraru și Ghenadie Nicolaev,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29

februarie 2016, declarate de avocatul Iachimov Cristina în numele inculpaților

Gorceac Vasile Mihail, născut la 28

septembrie 1979, originar s. Țaul, r-nul

Dondușeni și domiciliat mun. Chișinău, str.

Matei Basarab, 5/5, ap. 34

și

Șova Dumitru Ilie, născut la 26 ianuarie

1985, originar s. Bușăuca, r-nul Rezina și

domiciliat mun. Chișinău, str. Liviu

Deleanu, 5/4, ap. 16.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 09.11.2012 - 01.07.2014;

Instanța de apel: 24.07.2014 - 09.04.2015;

Instanța de recurs: 03.07. - 06.10.2015;

Instanța de apel: 24.11.2015 - 29.02.2016;

Instanța de recurs: 18.05. - 28.09.2016.

C O N S T A T Ă :

fost achitați:

Gorceac Vasile de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de

art. art. 326 alin.(1), 41,324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, din motiv că nu s-a

constatat existența faptei infracțiunii și fapta inculpatului nu întrunește elementele

infracțiunii;

Șova Dumitru de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii.

deținând funcția de inspector superior al Secției Poliției criminale a CPs Ciocana,

mun. Chișinău și Șova Dumitru, deținând funcția de ofițer de urmărire penală al

Secției urmărire penală a CPs Ciocana, mun. Chișinău, în faptul că acționând

împreună, în perioada 24 iulie 2012 - 03 august 2012, au pretins de la Burcenco

1

Vadim mijloace bănești ce nu li se cuveneau în sumă totală de 2100 euro și au

primit de la ultimul suma de 1000 euro, pentru a nu începe urmărirea penală în

cauza penală pornită în baza art.171 Cod penal în privința lui Burcenco Vadim și

pentru a nu aplica față de acesta din urmă reținerea ca măsură procesuală de

constrângere, în următoarele circumstanțe.

La 24 iulie 2012, Gorceac Vasile, acționând în complicitate cu Șova

Dumitru, au pretins de la Burcenco Vadim mijloace bănești în sumă de 2000 euro,

pentru ca ofițerul de urmărire penală să înainteze propunerea privind neînceperea

urmăririi penale în privința ultimului pe faptul săvârșirii faptei de viol.

La 25 iulie 2012, ora 16:00, Gorceac Vasile la contactat pe Burcenco Vadim

solicitându-i suma enunțată, comunicându-i, că în caz contrar, Șova Dumitru va

dispune reținerea acestuia. La 28 iulie 2012, Gorceac Vasile a solicitat prezența lui

Burcenco Vadim la comisariatul de poliție, unde împreună cu Șova Dumitru au

extorcat de la Burcenco Vadim suma de 2000 euro, Gorceac Vasile, susținând că

are influență asupra persoanelor ce examinează plângerea părții vătămate pe fapta

de viol, Mîrza Oxana și îi poate determina să adopte o soluție favorabilă,

comunicând concomitent că suma de 200 euro ar reveni lui Mîrza Oxana pentru

compensarea pretențiilor. Tot el, Gorceac Vasile împreună cu Șova Dumitru au

pretins și primit de la Burcenco Vadim mijloace bănești în sumă de 2000 euro

pentru a nu fi aplicată măsura de constrângere reținerea, de asemenea pentru a

influența unele persoane publice, în scopul de a-1 determina să îndeplinească

acțiuni ce intră în obligațiunile sale de serviciu pentru a nu porni urmărirea penală

în privința acestuia pe faptul pretinsei infracțiuni de viol.

Astfel, la 03 august 2012, ora 12:40, Burcenco Vadim, fiind invitat în

comisariatul de poliție, a fost întâmpinat de către Gorceac Vasile, care l-a condus

în biroul ofițerului de urmărire penală, Șova Dumitru, unde ultimul a pretins și

primit de la Burcenco Vadim, în prezența lui Gorceac Vasile, suma de 900 euro, în

total Gorceac Vasile, acționând în complicitate cu Șova Dumitru a pretins și primit

mijloace bănești în sumă de 1000 euro.

La 24 iulie 2012, Șova Dumitru, l-a citat pe Burcenco Vadim pentru a-l

chestiona în legătură cu plîngerea lui Mîrza Oxana, care acuza fapta de viol.

În cadrul convorbirii, Șova Dumitru a pretins de la Burcenco Vadim suma de

100 euro, pentru neaplicarea reținerii, care în scopul evitării reținerii, i-a transmis

suma extorcată de 100 euro. Tot atunci, Șova Dumitru, în complicitate cu Gorceac

Vasile, a pretins de la Burcenco Vadim suma de 2000 euro, promițându-i

examinarea materialului, cu înaintarea propunerii de neîncepere a urmăririi penale

pe cazul examinat. La 25 iulie 2012, ora 16:00, Gorceac Vasile l-a contactat pe

Burcenco Vadim, solicitându-i suma enunțată, comunicându-i că în caz contrar,

împreună cu Șova Dumitru vor dispune reținerea acestuia, cu plasarea în izolator.

La 28 iulie 2012, Gorceac Vasile a solicitat prezența lui Burcenco Vadim la

comisariatul de poliție, unde împreună cu Șova Dumitru au extorcat de la

Burcenco Vadim suma de 2000 euro, susținând că au influență asupra procurorului

și-l pot determina să adopte o soluție favorabilă pe marginea plângerii lui Mîrza

Oxana, pe fapta de viol, comunicând concomitent că suma de 200 euro ar reveni

celei din urmă pentru compensarea pretențiilor.

2

La 02 august 2012, Șova Dumitru telefonic a solicitat prezența lui Burcenco

Vadim la comisariat, ora 17:30, pentru audiere suplimentară, în cadrul căreia a

avut loc de fapt estorcarea sumei indicate anterior.

La 03 august 2012, ora 12:40, Burcenco Vadim, fiind invitat în comisariatul

de poliție, a fost întâmpinat de Gorceac Vasile, care l-a condus în biroul ofițerului

de urmărire penală, Șova Dumitru, unde ultimul a pretins și a primit de la

Burcenco Vadim suma de 900 euro, în total Șova Dumitru, acționând în

complicitate cu Gorceac Vasile, a pretins și a primit mijloace bănești în sumă de

1000 euro.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care inculpatul Gorceac Vasile să fie recunoscut vinovat în

baza art. art. 326 alin. (1), 41, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, și condamnat cu

aplicarea art. 84 Cod penal, definitiv la 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de

2000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita

activități pe termen de 5 ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip

semiînchis, iar Șova Dumitru să fie recunoscut vinovat în baza art. 324 alin. (2)

lit. b), c) Cod penal și condamnat la 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de

2000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita

activități pe termen de 5 ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip

semiînchis.

În susținerea argumentelor sale procurorul a invocat, că instanța a dat o

apreciere unilaterală probelor administrate, deoarece în cadrul urmăririi penale și

judecării cauzei, au fost prezentate probe ce dovedesc cert vinovăția inculpaților,

motiv pentru care se impune condamnarea lui Gorceac V. și Șova D. pentru faptele

săvârșite;

- instanța incorect și-a întemeiat concluziile de achitare doar pe declarațiile

inculpaților, care urmau a fi apreciate critic, în coraport cu cele ale părții vătămate,

martorilor și probele scrise din care rezultă că inculpații au pretins și extorcat și

primit de la Burcenco V. mijloacele bănești vizate;

- instanța incorect a conchis că inculpații urmează a fi achitați, dat fiind

faptul că la ei nu s-au depistat mijloacele bănești primite de la partea vătămată,

deoarece obiectul material al coruperii pasive - banii, și anume lipsa acestora, nu le

reduce vinovăția în extorcarea lor, fiindcă infracțiunea dată se consumă la

momentul în care făptuitorul a pretins, a primit sau a acceptat bani ori bunuri

necuvenite sie în scopul de a îndeplini sau nu îndeplini un act ce intră în obligațiile

lui de serviciu;

- instanța a lăsat fără apreciere faptul că inculpatul Gorceac V. prin acțiunile

sale a realizat latura obiectivă, cât și cea subiectivă a infracțiunii prevăzute de

art. 326 alin. (1) Cod penal;

- incorect instanța, deși s-a expus că acțiunile lui Șova D. nu întrunesc

elementele infracțiunii, l-a achitat pe Gorceac V., din motiv că nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii, deoarece acesta nu este subiect al infracțiunii

incriminate;

- instanța neîntemeiat a lăsat fără apreciere stenogramele convorbirilor

telefonice, din motiv că acestea nu sunt descifrabile, care dimpotrivă indică la

3

faptul că inculpații au primit mijloace bănești extorcate de la Burcenco V., adică au

convenit și discutat asupra actului de corupție, astfel că în acțiunile lor persistă

elementul de corupere pasivă, deoarece infracțiunea incriminată se consideră

consumată din momentul primirii, acceptării banilor sau a altor foloase cel puțin de

unul din făptuitori, fapt cunoscut de celălalt, indiferent dacă corupătorul înțelegea

sau nu că interesul se rezolvă de două sau mai multe persoane.

2015, a fost admis apelul procurorului, casată sentința și pronunțată o nouă

hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

Gorceac Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 326

alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 1500 unități convenționale și în baza

art. art. 41, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu amendă în

mărime de 2000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita funcții

și/sau a exercita activități în organele de drept pe termen de 5 ani, iar în temeiul

art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, a fost stabilită pedeapsa

definitivă 5 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu

amendă în mărime de 2100 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a

exercita funcții și/sau a exercita activități în organele de drept pe termen de 5 ani;

Șova Dumitru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 324

alin. (2) lit. b), c) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis, cu amendă în mărime de 2000 unități convenționale, cu privarea de

dreptul de a exercita funcții și/sau a exercita activități în organele de drept pe

termen de 5 ani.

4.1. Instanța de apel a constatat în fapt, că Gorceac Vasile, care deținând

funcția de inspector superior al Secției Poliției criminale a CPs Ciocana, mun.

Chișinău și Șova Dumitru, deținând funcția de ofițer de urmărire penală al Secției

urmărire penală a CPs Ciocana, mun. Chișinău, acționând împreună, în perioada

dintre 24 iulie 2012 și 03 august 2012, au pretins de la Burcenco Vadim mijloace

bănești ce nu li se cuveneau în sumă totală de 2100 euro și au primit de la ultimul

suma de 1000 euro, pentru a nu începe urmărirea penală în cauza penală pornită în

baza art. 171 Cod penal, în privința lui Burcenco Vadim și pentru a nu aplica față

de acesta din urmă reținerea ca măsură procesuală de constrângere în următoarele

circumstanțe.

La 24 iulie 2012, Gorceac Vasile, acționând în complicitate cu Șova

Dumitru, au pretins de la Burcenco Vadim mijloace bănești în sumă de 2000 euro,

pentru ca ofițerul de urmărire penală să înainteze propunerea privind neînceperea

urmăririi penale în privința ultimului pe faptul săvârșirii faptei de viol.

La 25 iulie 2012, ora 16:00, Gorceac Vasile la contactat pe Burcenco Vadim

solicitându-i suma enunțată, comunicându-i că în caz contrar, Șova Dumitru va

dispune reținerea acestuia.

La 28 iulie 2012, Gorceac Vasile a solicitat prezența lui Burcenco Vadim la

comisariatul de poliție, unde împreună cu Șova Dumitru au extorcat de la

Burcenco Vadim suma de 2000 euro, susținând că are influență asupra persoanelor

ce examinează plângerea părții vătămate a faptei de viol - Mîrza Oxana și îi poate

determina să adopte o soluție favorabilă, comunicând concomitent că suma de 200

euro ar reveni lui Mîrza Oxana pentru compensarea pretențiilor.

4

De asemenea, Gorceac Vasile împreună cu Șova Dumitru au pretins și au

primit de la Burcenco Vadim mijloace bănești în sumă de 2000 euro pentru a nu fi

aplicată măsura de constrângere reținerea, de asemenea pentru a influența unele

persoane publice, în scopul de a-1 determina să îndeplinească acțiuni ce intră în

obligațiunile sale de serviciu pentru a nu porni urmărirea penală în privința

acestuia pe faptul pretinsei infracțiuni de viol.

Astfel, la 03 august 2012, ora 12:40, Burcenco Vadim, fiind invitat în

comisariatul de poliție, a fost întâmpinat de către Gorceac Vasile, care l-a condus

în biroul ofițerului de urmărire penală, Șova Dumitru, unde ultimul a pretins și a

primit de la Burcenco Vadim, în prezența lui Gorceac Vasile suma de 900 euro, în

total Gorceac Vasile, acționând în complicitate cu Șova Dumitru a pretins și a

primit mijloace bănești în sumă de 1000 euro.

La 24 iulie 2012, Șova Dumitru, l-a citat pe Burcenco Vadim pentru a-l

chestiona în legătură cu plângerea lui Mîrza Oxana, care acuza fapta de viol.

În cadrul convorbirii, Șova Dumitru a pretins de la Burcenco Vadim suma de

100 euro, pentru ca să nu fie dispusă reținerea.

În scopul evitării reținerii, Burcenco Vadim i-a transmis lui Șova Dumitru

suma extorcată de 100 euro.

Tot atunci, Șova Dumitru în complicitate cu Gorceac Vasile, a pretins de la

Burcenco Vadim suma de 2000 euro, promițându-i examinarea materialului, cu

înaintarea propunerii de neîncepere a urmăririi penale pe cazul examinat.

La 25 iulie 2012, ora 16:00, Gorceac Vasile l-a contactat pe Burcenco

Vadim, solicitându-i suma enunțată, comunicându-i că în caz contrar, el împreună

cu Șova Dumitru vor dispune reținerea acestuia, cu plasarea în izolator.

La 28 iulie 2012, Gorceac Vasile a solicitat prezența lui Burcenco Vadim la

comisariatul de poliție, unde împreună cu Șova Dumitru au extorcat de la

Burcenco Vadim suma de 2000 euro, susținând că au influență asupra procurorului

și îl pot determina să adopte o soluție favorabilă pe marginea plângerii lui Mîrza

Oxana pe fapta de viol, comunicând concomitent că suma de 200 euro ar reveni

celei din urmă pentru compensarea pretențiilor.

La 02 august 2012, Șova Dumitru l-a contactat telefonic și a solicitat

prezența lui Burcenco Vadim la comisariat, ora 17:30, pentru audiere suplimentară,

în cadrul căreia, de fapt a avut loc estorcarea sumei indicate anterior.

La 03 august 2012, ora 12:40, Burcenco Vadim, fiind invitat în comisariatul

de poliție, a fost întâmpinat de către Gorceac Vasile, care l-a condus în biroul

ofițerului de urmărire penală Șova Dumitru, unde ultimul a pretins și a primit de la

Burcenco Vadim suma de 900 euro.

În total, Șova Dumitru, acționând în complicitate cu Gorceac Vasile a pretins

și a primit mijloace bănești în sumă de totală de 1000 euro.

În motivarea soluției date, instanța de apel a indicat că, deși inculpații nu

recunosc vina în cele incriminate, vinovăția acestora a fost dovedită prin probele

verificate cu respectarea prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării

reciproce, și anume prin declarațiile părții vătămate Burcenco V., care a afirmat că

inculpații au extorcat de la el bani în sumă de 2000 euro pentru a nu fi începută

urmărirea penală în privința sa pe pretinsa faptă de viol, cărora dânsul le-a transmis

5

bani în sumă totală de 1000 euro; a martorului Alexandrov Ig., care a relatat că la

rugămintea lui Burcenco V. i-a transmis acestuia 100 euro lângă CPs Ciocana,

mun. Chișinău pentru a nu fi reținut de colaboratorii de poliției pe faptul violului; a

martorului Mîrza O., care a explicat că Burcenco V. i-a comunicat că din cauza

plângerii sale depuse la comisariat, colaboratorii de poliție din cadrul CPs Ciocana,

mun. Chișinău pretind de la el suma de 2000 euro; cât și probele scrise:

procesele-verbale de interceptare și înregistrare a comunicărilor din 30.07.2012,

03.08.2012, 04.08.2012, de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice a

abonatului cu nr.068888202, 079087482, 079412038, raportul de expertiză nr. 537

din 02.08.2012, de examinare din 10.08.2012 a registrelor de evidență al

vizitatorilor CPs Ciocana, mun. Chișinău, de examinare din 13.08.2012 a

materialelor înregistrate și examinate în privința lui Burcenco V. la plângerea lui

Mîrza O., care analizate în ansamblu dovedesc vina inculpaților în săvârșirea

infracțiunilor incriminate.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că prin declarațiile părții vătămate,

martorilor, documentele și înscrisurile reținute și enumerate mai sus, inclusiv prin

stenogramele convorbirilor telefonice din 30.07.2012 dintre Gorceac V. și

Burcenco V., din 02.08.2012 dintre Gorceac V., Șova D. și Burcenco V. corect

rezultă că, inculpații au primit mijloace bănești extorcate de la Burcenco V., din

03.08.2012 dintre Mîrza O. și Burcenco V., probe ce coroborează cu declarațiile

martorului Alexandrov Ig. și a părții vătămate, se confirmă că Gorceac V. și

D. Șova au avut o înțelegere de a nu porni urmărirea penală din motivul împăcării

părților și retragerii cererii și a respins afirmațiile acestora, precum că dânșii nu au

săvârșit infracțiunile imputate.

Versiunea inculpaților că dânșii nu au avut tangență în cadrul procesului

penal în privința lui Burcenco V., doar au colaborat în vederea stabilirii

circumstanțelor cauzei, fără a întocmi careva acte, urma a fi apreciată critic de

instanță, deoarece contravine probelor administrate și reținute la caz.

Instanța de apel, reținând prevederile art. art. 7, 75, 76 Cod penal, și reieșind

din faptul că infracțiunile săvârșite de inculpați fac parte din categoria celor mai

puțin grave și grave, de gradul de pericol social al acestora, de lipsa

circumstanțelor agravante și prezența celor atenuante reținute în seama lui

Gorceac V. și Șova D., că anterior nu au fost trași la răspundere penală, se

caracterizează pozitiv la locul de muncă, a conchis că scopul educativ și preventiv

în privința inculpaților va putea fi atins numai prin stabilirea pedepsei închisorii,

considerând-o echitabilă în raport cu circumstanțele în care au fost săvârșite

infracțiunile, aceștia urmând a fi privați de dreptul de a ocupa anumite funcții sau

de a exercita activități în organele Ministerului Afacerilor Interne al R. Moldova,

considerând că astfel se va realiza echitatea socială a pedepsei.

Șova Dunitru, a contestat cu recursuri ordinare decizia instanței de apel, solicitând

casarea acesteia, cu menținerea sentinței, invocând următoarele aspecte:

- instanța incorect a ajuns la concluzia că acțiunile lui Gorceac V. întrunesc

elementele infracțiunii prevăzute de art. 326 Cod penal, deoarece probele

prezentate de acuzatorul de stat nu relevă în mod cert și univoc fapta incriminată

acestuia și nu demonstrează existența celor trei forme ale laturii obiective

6

prevăzute de norma penală - pretinderea, acceptarea sau primirea de bani pentru

realizarea traficului de influență;

- incorectă este și concluzia instanței de apel privind vinovăția lui

Gorceac V. și Șova D. de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 324 alin. (2)

lit. b), c) Cod penal, deoarece Gorceac V. nu are competențe și împuterniciri

decizionale în cadrul procesului penal, nu este persoană publică, astfel că dânsul nu

întrunește calitatea de subiect special al infracțiunii de corupere pasivă;

- instanța de apel incorect a constatat, că probele administrate demonstrează

pretinderea sumei de 2000 euro de la Burcenco V., pentru a nu începe urmărirea

penală pe baza plângerii lui O. Mîrza privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 171 Cod penal, deoarece probele nu indică direct la faptul transmiterii și,

respectiv, primirii pretinsei sume de 900 euro de către Gorceac V. și Șova D., care

nu a fost depistată și ridicată de la aceștia, nu au fost depistate careva urme

digitale, fapt confirmat prin procesul-verbal de percheziție corporală a acestora din

03.08.2012;

- instanța neîntemeiat a reținut ca probe ce confirmă vinovăția inculpaților

declarațiile martorului Alexandrov Ig., care nu a văzut momentul transmiterii

banilor și stenogramele din care nu rezultă că D. Șova ar fi pretins anumite sume

concrete de bani de la Burcenco V.;

- convorbirea dintre Burcenco V. și Mîrza O., prin care se afirmă că

colaboratorii de poliție îi solicită suma de 2000 euro, este făcută cu scopul de a o

convinge pe O. Mîrza de a-și retrage plângerea depusă la organul de poliție, fiind

drept metodă de influențare, astfel că probele prezentate de partea acuzării sunt

indirecte și nici una din ele, precum și toate în ansamblu, nu pot conduce la

concluzia certă că Gorceac V. și Șova D. au pretins de la Burcenco V. suma de

2000 euro;

- lipsa probelor directe, care ar deduce că V. Șova, în calitatea lui de ofițer

de urmărire penală, ar fi pretins sume de bani, ori, acțiunea lui Burcenco V., care

susține că a transmis inculpaților suma de 900 euro pentru a înceta procesul penal

intentat împotriva sa, poate fi apreciată ca provocare;

- faptul marcării bancnotelor de către colaboratorii CNA nu demonstrează

nici într-un fel direct sau indirect faptul că suma de 900 euro a ajuns în posesia

inculpaților, iar declarația exclusivă a lui Burcenco V., că a transmis banii lui

Gorceac V., care ulterior i-a întors-o, nu indică direct la existența faptei

infracționale.

06 octombrie 2015, au fost admise recursurile apărării, casată total decizia instanței

de apel și dispusă rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

La adoptarea soluției date, instanța de recurs a enunțat, că instanța de apel,

deși în partea descriptivă a deciziei a încadrat juridic acțiunile inculpaților, așa cum

au fost constatate în actul de învinuire, însă, constatând fapta inculpaților, ca fiind

dovedită, nu a descris-o în modul cum a fost constatată în învinuire, nereținând în

seama inculpaților că aceștia au săvârșit coruperea pasivă, ca fiind persoane

publice, ce au acționat în complicitate - participație, astfel constatarea juridică

făcută de instanța de apel, nu corespunde exact în ceea ce privește semnele faptei

7

prejudiciabile săvârșite de inculpați și semnele componenței infracțiunilor imputate

inculpaților.

La fel, instanța de apel constatând și descriind faptele inculpaților, a reținut

că Gorceac V. împreună cu Șova D. au pretins și au primit de la

Burcenco V. mijloace bănești în sumă de 2000 euro, ca apoi să constate că tot ei,

acționând în complicitate au pretins și au primit mijloace bănești în sumă totală de

1000 euro, concluzii care sunt contradictorii.

Prin urmare, concluzia instanței de apel referitor la constatarea faptei

săvârșite de inculpați, în viziunea instanței de recurs, contravine prevederilor art.

325 alin. (1) Cod de procedură penală, fapta criminală constatată în decizie este

expusă insuficient și neclar.

2016, a fost admis apelul procurorului, casată sentința și pronunțată o nouă

hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

Gorceac Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 326

alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 1500 unități convenționale și în baza

art. art. 41, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu amendă în

mărime de 2000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita funcții

și/sau a exercita activități în organele afacerilor interne pe termen de 5 ani, iar în

temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul

parțial al pedepselor aplicate, a fost stabilită pedeapsa definitivă 4 ani închisoare,

cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 2100

unități convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita funcții și/sau a exercita

activități în organele afacerilor interne pe termen de 5 ani;

Șova Dumitru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.324

alin. (2) lit. b), c) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu amendă în mărime de 2000

unități convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita funcții și/sau a exercita

activități în organele afacerilor interne pe termen de 5 ani.

Instanța de apel a constatat în fapt, că Gorceac Vasile, care deținând funcția

de inspector superior al Secției Poliției criminale a CPs Ciocana, mun. Chișinău a

Ministerului Afacerilor Interne, fiind persoană publică și Șova Dumitru, ofițer de

urmărire penală al Secției urmărire penală a CPs Ciocana, mun. Chișinău a

Ministerului Afacerilor Interne, fiind persoană publică, acționând împreună, în

perioada dintre 24 iulie 2012 și 03 august 2012, au pretins de la Burcenco Vadim

mijloace bănești ce nu li se cuveneau în sumă totală de 2100 euro și au primit de la

ultimul suma de 1000 euro, pentru a nu începe urmărirea penală în cauza penală

pornită în baza art. 171 Cod penal în privința lui Burcenco Vadim și pentru a nu

aplica față de acesta din urmă reținerea ca măsură procesuală de constrângere.

La 24 iulie 2012, Gorceac Vasile, acționând în complicitate cu Șova

Dumitru, au pretins de la Burcenco Vadim mijloace bănești în sumă de 2000 euro,

pentru ca ofițerul de urmărire penală să înainteze propunerea privind neînceperea

urmăririi penale în privința ultimului pe faptul săvârșirii faptei de viol.

La 25 iulie 2012, ora 16:00, Gorceac Vasile la contactat pe Burcenco Vadim

solicitându-i suma enunțată, comunicându-i că în caz contrar, Șova Dumitru va

dispune reținerea acestuia.

8

La 28 iulie 2012, Gorceac Vasile a solicitat prezența lui Burcenco Vadim la

comisariatul de poliție, unde împreună cu Șova Dumitru au extorcat de la

Burcenco Vadim suma de 2000 euro, Gorceac Vasile susținând că are influență

asupra persoanelor ce examinează plângerea părții vătămate a faptei de viol, Mîrza

Oxana, și îi poate determina să adopte o soluție favorabilă, comunicând

concomitent că suma de 200 euro ar reveni lui Mîrza Oxana pentru compensarea

pretențiilor.

De asemenea, Gorceac Vasile împreună cu Șova Dumitru au pretins de la

Burcenco Vadim mijloace bănești în sumă de 2100 euro pentru a nu fi aplicată

măsura de constrângere reținerea, de asemenea pentru a influența unele persoane

publice, în scopul de a-1 determina să îndeplinească acțiuni ce intră în obligațiunile

sale de serviciu pentru a nu porni urmărirea penală în privința acestuia pe faptul

pretinsei infracțiuni de viol.

Astfel, la 03 august 2012, ora 12:40, Burcenco Vadim, fiind invitat în

comisariatul de poliție, a fost întâmpinat de către Gorceac Vasile, care l-a condus

în biroul ofițerului de urmărire penală, Șova Dumitru, unde ultimul a pretins și a

primit de la Burcenco Vadim, în prezența lui Gorceac Vasile suma de 900 euro, în

total Gorceac Vasile, acționând în complicitate cu Șova Dumitru a pretins și a

primit mijloace bănești în sumă totală de 1000 euro.

În același context, instanța de apel a constatat în fapt, că la 24 iulie 2012,

Șova Dumitru, l-a citat pe Burcenco Vadim pentru a-l chestiona în legătură cu

plângerea lui Mîrza Oxana, care acuza fapta de viol.

În cadrul convorbirii, Șova Dumitru a pretins de la Burcenco Vadim suma de

100 euro, pentru neaplicarea reținerii. În scopul evitării reținerii, Burcenco Vadim

i-a transmis lui Șova Dumitru suma extorcată de 100 euro.

Tot atunci, Șova Dumitru în complicitate cu Gorceac Vasile, au pretins de la

Burcenco Vadim suma de 2000 euro, promițându-i examinarea materialului, cu

înaintarea propunerii de neîncepere a urmăririi penale pe cazul examinat.

La 25 iulie 2012, ora 16:00, Gorceac Vasile l-a contactat pe Burcenco

Vadim, solicitându-i suma enunțată, comunicându-i că în caz contrar, el împreună

cu Șova Dumitru vor dispune reținerea acestuia, cu plasarea în izolator.

La 28 iulie 2012, Gorceac Vasile a solicitat prezența lui Burcenco Vadim la

comisariatul de poliție, unde împreună cu Șova Dumitru au extorcat de la

Burcenco Vadim suma de 2000 euro, susținând că au influență asupra procurorului

și îl pot determina să adopte o soluție favorabilă pe marginea plângerii lui Mîrza

Oxana pe fapta de viol, comunicând concomitent că suma de 200 euro ar reveni

celei din urmă pentru compensarea pretențiilor.

La 02 august 2012, Șova Dumitru l-a contactat telefonic și a solicitat

prezența lui Burcenco Vadim la comisariat, ora 17:30, pentru audiere suplimentară,

în cadrul căreia, de fapt a avut loc estorcarea sumei indicate anterior.

La 03 august 2012, ora 12:40, Burcenco Vadim, fiind invitat în comisariatul

de poliție, a fost întâmpinat de către Gorceac Vasile, care l-a condus în biroul

ofițerului de urmărire penală, Șova Dumitru, unde ultimul a pretins și a primit de la

Burcenco Vadim suma de 900 euro, în total Șova Dumitru, acționând în

complicitate cu Gorceac Vasile au extorcat mijloace bănești în sumă de 2100

euro și au primit mijloace bănești în sumă totală de 1000 euro.

9

În continuare, instanța de apel a menționat, că cercetarea judecătorească s-a

efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual penale privind administrarea

probelor, însă, acestea au fost apreciate greșit, instanța de apel dînd o nouă

apreciere acestora.

Astfel, necătînd la faptul, că inculpații nu și-au recunoscut vina, instanța de

apel a conchis, că vinovăția acestora în săvârșirea infracțiunilor incriminate se

dovedește prin: declarațiile părții vătămate Burcenco Vadim; martorilor

Alexandrov Igor (f.d. 35-36, vol. II), Mîrza Oxana (f.d. 30-31, vol. II);

procesele-verbale ale interceptărilor și înregistrărilor comunicărilor (f.d. 18-21,

33-38, 72-77, vol. I); procesul-verbal de marcare a banilor din 02.08.2012 (f.d. 53,

vol. I); raportul de expertiză nr. 537 din 02.08.2012 (f.d. 44-51, vol. I);

procesul-verbal de ridicare din 03.08.2012 (f.d. 95, vol. I); forma nr. 246 (f.d. 113-

114, vol. I); informația cu privire la lista apelurilor telefonice (f.d. 64, vol. II);

procesele-verbale de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice (f.d. 71-72,

110-112, 127-130, vol. II); informațiile privind convorbirile telefonice (f.d. 85,

119, vol. II); procesul-verbal de examinare al Registrului de evidență din

10.08.2012 (f.d. 39-58, vol. II); procesele-verbale de examinare a materialelor

înregistrate și examinate în privința părții vătămate Burcenco Vadim din

13.08.2012 (f.d. 96-108, vol. I).

Instanța de apel, reținând prevederile art. art. 7, 61, 75-76 Cod penal, și

reieșind din faptul că infracțiunile săvârșite de inculpați fac parte din categoria

celor mai puțin grave și grave, de gradul de pericol social al acestora, de lipsa

circumstanțelor agravante și prezența celor atenuante reținute în seama lui V.

Gorceac și D. Șova, că anterior nu au fost trași la răspundere penală, se

caracterizează pozitiv la locul de muncă, a conchis că scopul educativ și preventiv

în privința inculpaților va putea fi atins numai prin aplicarea pedepsei închisorii,

considerând-o echitabilă în raport cu circumstanțele în care au fost săvârșite

infracțiunile, aceștia urmând a fi privați de dreptul de a ocupa anumite funcții sau

de a exercita activități în organele Ministerului Afacerilor Interne a R. Moldova,

astfel considerând că se va realiza echitatea socială a pedepsei.

Șova Dumitru, fără a invoca careva temei din cele prevăzute la art. 427 alin. (1)

Cod de procedură penală, a contestat cu recursuri ordinare decizia instanței de apel

solicitând, casarea acesteia, cu menținerea sentinței.

În susținerea poziției sale, apărarea a invocat următoarele argumente:

- instanța de apel incorect a ajuns la concluzia că acțiunile lui V. Gorceac

întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 326 Cod penal, deoarece probele

prezentate de acuzatorul de stat nu relevă în mod cert și univoc fapta incriminată

acestuia și nu demonstrează existența celor trei forme ale laturii obiective

prevăzute de norma penală - pretinderea, acceptarea sau primirea de bani pentru

realizarea traficului de influență;

- incorectă este și concluzia instanței de apel privind vinovăția lui

Gorceac V. și Șova D. de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 324 alin. (2)

lit. b), c) Cod penal, deoarece Gorceac V. nu are competențe și împuterniciri

decizionale în cadrul procesului penal, nu este persoană publică, astfel că dânsul nu

întrunește calitatea de subiect special al infracțiunii de corupere pasivă;

10

- instanța de apel incorect a constatat, că probele administrate demonstrează

pretinderea sumei de 2000 euro de la Burcenco V., pentru a nu începe urmărirea

penală pe baza plângerii lui O. Mîrza privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 171 Cod penal, deoarece probele nu indică direct la faptul transmiterii și,

respectiv, primirii pretinsei sume de 900 euro de către Gorceac V. și Șova D., care

nu au fost depistate și ridicate de la ei, nu au fost depistate careva urme digitale,

fapt confirmat prin procesul-verbal de percheziție corporală a acestora din

03.08.2012;

- instanța de apel neîntemeiat a reținut ca probe ce confirmă vinovăția

inculpaților declarațiile martorului Alexandrov Ig., care nu a văzut momentul

transmiterii banilor și stenogramele din care nu rezultă că D. Șova ar fi pretins

anumite sume concrete de bani de la Burcenco V.;

- convorbirea dintre Burcenco V. și Mîrza O., prin care se afirmă că

colaboratorii de poliție îi solicită suma de 2000 euro, este făcută cu scopul de a o

convinge pe O. Mîrza de a-și retrage plângerea depusă la organul de poliție, fiind

drept metodă de influențare, astfel că probele prezentate de partea acuzării sunt

indirecte, nu pot conduce la concluzia certă că Gorceac V. și Șova D. au pretins de

la Burcenco V. suma de 2000 euro;

- lipsa probelor directe, care ar deduce că Șova D., în calitatea lui de ofițer

de urmărire penală, ar fi pretins sume de bani, ori, acțiunea lui Burcenco V., care

susține că a transmis inculpaților suma de 900 euro pentru a înceta procesul penal

intentat împotriva sa, poate fi apreciată ca provocare;

- faptul marcării bancnotelor de către colaboratorii CNA nu demonstrează

nici într-un fel direct sau indirect faptul că suma de 900 euro a ajuns în posesia

inculpaților, iar declarația exclusivă a lui Burcenco V., că a transmis banii lui

Gorceac V., care ulterior i-a întors-o, nu indică direct la existența faptei

infracționale.

solicitând respingerea acestora, deoarece motivele invocate de recurent nu sunt

aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept, prevăzute la art. 427 Cod

de procedură penală.

în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal dispune

inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal menționează că potrivit practicii judiciare constante, erorile

de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Cu toate că avocatul Iachimov Cristina în recursurile declarate nu face

trimitere la careva temei de drept, invocând că prin probele prezentate de acuzare

nu s-a constatat săvârșirea de către inculpatul Gorceac Vasile a infracțiunilor

11

prevăzute de art. art. 326 alin. (1), 41, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal și respectiv

inculpatul Șova Dumitru a infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod

penal, totuși din contextul acestora se semnalează temeiul prevăzut la art. 427

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, și anume, nu au fost întrunite elementele

infracțiunii.

Din conținutul recursurilor rezultă că recurentul invocă dezacordul cu

aprecierea probelor și a nevinovăției lui Gorceac Vasile și Șova Dumitru în

săvârșirea infracțiunilor incriminate.

În vederea respingerii argumentelor din recurs privitor la chestiunea de

apreciere eronată a probelor, Colegiul penal amintește că la etapa judecării

recursului ordinar nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă

apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea

constatată de instanțele ierarhic inferioare, aceasta fiind atributul exclusiv al

instanțelor de fond.

Deci, instanța de recurs nu examinează criticele referitoare la presupusa

greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente

faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de apel,

corectitudinea condamnării inculpaților privind învinuirea imputată acestora prin

rechizitoriu.

Mai mult, în lumina jurisprudenței constante a Colegiului penal al Curții

Supreme de Justiție, se reține că regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că la această etapa instanța de recurs

verifică erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în baza temeiurilor

stipulate expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a

stării de fapt reținute în cauză.

Totodată, Colegiul penal pe această linie de considerente specifică că, pentru

a constitui caz de casare eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să

fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică.

Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci

discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin

ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei

soluții decât cea pe care materialul probator o susține.

În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către instanța

de recurs, ori, în fapt și în drept, decizia instanței de apel corespunde tuturor

normelor de drept procesual penal.

Colegiul penal apreciază concluzia instanței de apel privind vinovăția lui

Gorceac Vasile și Șova Dumitru și încadrarea acțiunilor acestora, corectă și

întemeiată, ce se confirmă prin cumulul de probe administrate: declarațiile părții

vătămate Burcenco V. (f.d. 14-18, 21-23, vol. II, 14-17, vol. III), care a afirmat că

inculpații au extorcat de la el bani în sumă de 2000 euro pentru a nu fi începută

urmărirea penală în privința sa pe pretinsa faptă de viol, cărora dânsul le-a transmis

bani în sumă totală de 1000 euro, inclusiv a precizat că, colaboratorii de la

Centrul Național Anticorupție nu l-au ajutat la provocarea inculpaților Șova

Dumitru și Gorceac Vasile; martorului Alexandrov Ig. (f.d. 35-36, vol. II), care a

relatat că la rugămintea lui Burcenco V. i-a transmis acestuia 100 euro lângă CPs

Ciocana, mun. Chișinău pentru a nu fi reținut de colaboratorii de poliție pe faptul

12

violului; martorului Mîrza O. (f.d. 30-31, vol. II), care a explicat că Burcenco V.

i-a comunicat că din cauza plângerii sale depuse la comisariat, colaboratorii de

poliție din cadrul CPs Ciocana pretind de la el suma de 2000 euro;

procesele-verbale ale interceptărilor și înregistrărilor comunicărilor (f.d. 18-21, 33-

38, 72-77, vol. I); procesul-verbal de marcare a banilor din 02.08.2012 (f.d. 53,

vol. I); raportul de expertiză nr. 537 din 02.08.2012 (f.d. 44-51, vol. I); procesul-

verbal de ridicare din 03.08.2012 (f.d. 95, vol. I); forma nr. 246 (f.d. 113-114, vol.

I); informația cu privire la lista apelurilor telefonice (f.d. 64, vol. II);

procesele-verbale de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice (f.d. 71-72,

110-112, 127-130, vol. II); informațiile privind convorbirile telefonice (f.d. 85,

119, vol. II); procesul-verbal de examinare al Registrului de evidență din

10.08.2012 (f.d. 39-58, vol. II); procesele-verbale de examinare a materialelor

înregistrate și examinate în privința părții vătămate Burcenco Vadim din

13.08.2012 (f.d. 96-108, vol. I).

Astfel, Colegiul penal găsește corectă argumentarea instanței de apel, că

poziția aleasă de inculpați, inclusiv declarațiile acestora precum că nu l-au

contactat pe partea vătămată Burcenco Vadim, acesta fiind prezent în repetate

rânduri, fără citații, contravine probelor enunțate supra și este o modalitate de

apărare, ori, prin declarațiile părții vătămate, martorilor, documentele și înscrisurile

reținute și enumerate supra, inclusiv prin stenogramele convorbirilor telefonice din

30 iulie 2012 dintre Gorceac V. și Burcenco V., din 02 august 2012 dintre

Gorceac V., Șova D. și Burcenco V., rezultă că inculpații au primit mijloace

bănești extorcate de la Burcenco V., din 03.08.2012 dintre Mîrza O. și

Burcenco V., probe ce coroborează cu declarațiile martorului Alexandrov Ig. și a

părții vătămate și din care rezultă că, Gorceac V. și Șova D. au avut o înțelegere de

a nu porni urmărirea penală din motivul împăcării părților și retragerii cererii.

La fel, instanța de apel corect a specificat că, prima instanță, urma să țină

cont de faptul că acțiunile inculpatului Gorceac Vasile întrunesc elementele

infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal și anume: latura obiectivă,

realizată din momentul în care inculpatul Gorceac Vasile a susținut că are influență

asupra ofițerului de urmărire penală Șova Dumitru și că acesta are de realizat

acțiuni procesuale în vederea justificării versiunii formulate de partea vătămată

Burcenco Vadim, precum și de a interveni ulterior față de procurori din cadrul

Procuraturii Ciocana, mun. Chișinău de a nu porni urmărirea penală pe cauza de

viol, primind bani pentru sine și alte persoane, întru executarea acțiunilor care intră

în obligațiunile de serviciu ale ofițerului Șova Dumitru, indiferent de realizarea

acestora, astfel, latura subiectivă este determinată de intenția directă a inculpatului

Gorceac Vasile, manifestată prin acordul expres la realizarea angajamentului, în

speță, favorizarea unei decizii de refuz în pornirea urmăririi penale, care conform

declarațiilor inculpaților, presupunea iminent remunerarea serviciilor prestate, mai

mult, din materialele cauzei rezultă că toate acestea au fost săvârșite de către o

persoană, inculpatul Gorceac Vasile, care invocând că este de baștină din aceeași

regiune cu partea vătămată Burcenco Vadim și profitând de încrederea acestuia pe

fonul pretinselor relații de prietenie a ofițerului Gorceac Vasile cu ofițerul Șova

Dumitru, a primit obiectul nemijlocit al infracțiunii mijloacele bănești.

13

În această ordine de idei, instanța de apel corect a reținut că, inculpatul

Gorceac Vasile a insistat și a lăsat să se creadă că el personal are influență asupra

lui Șova Dumitru la rezolvarea ofertei propuse, adică clasarea procesului penal.

Referitor la faptul că, banii nu au fost descoperiți la inculpații în cauză,

Colegiul penal statuează pe concluziile instanței de apel care corect a reținut că,

infracțiunea se consideră consumată din momentul primirii, acceptării banilor sau a

altor foloase cel puțin de unul din făptuitori, fapt cunoscut de celălalt și indiferent

dacă corupătorul înțelegea sau nu, că interesul său se rezolvă de două sau mai

multe persoane.

Declarațiile inculpaților Gorceac Vasile și Șova Dumitru, precum că aceștia

au aflat despre pretinsa tentă corupțională a comportamentului părții vătămate la

02 august 2012 și intenționând denunțarea acestora în ordinea și modul prevăzut de

legislație, au ezitat până la 03 august 2012, astfel, au continuat acțiunile sale

infracționale, iar motivarea neexecutării celor expuse a fost determinată de faptul

reținerii în delict flagrant, instanța de apel corect le-a apreciat critic.

De asemenea, în ceea ce privește infracțiunea imputată lui Șova Dumitru,

instanța de apel corect a indicat, că prima instanță greșit a constatat lipsa faptei

infracționale, deși toate acțiunile procesuale au fost realizate de ultimul, în special

formularea indicațiilor directe față de inculpatul Gorceac Vasile despre care fapt

nu a întocmit nici un act procedural sau careva însărcinare.

În fața instanței de apel inculpații Gorceac Vasile și Șova Dumitru au

declarat unanim, că nu au avut tangențe în cadrul procesului penal în privința lui

Burcenco Vadim, însă, au colaborat în vederea stabilirii circumstanțelor cauzei,

fără a întocmi careva acte.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, nu este întemeiată critica din

recursurile apărării, ce ține de aprecierea și interpretarea eronată a probelor, ce a

dus la stabilirea greșită a faptelor, deoarece instanța de apel, ținând seama în plină

măsură de prevederile art. art. 99-101 Cod de procedură penală, inclusiv și de

dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele

prezentate de către părți, a audiat potrivit principiului contradictorialității

inculpații, partea vătămată, martorul, a cercetat probele administrate la dosar, dând

citire proceselor-verbale și altor documente, verificându-le și apreciindu-le just

prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu -

din punct de vedere al coroborării lor și ca urmare corect a stabilit starea de fapt,

încadrarea în drept și vinovăția inculpaților Gorceac Vasile și Șova Dumitru.

Probele administrate în cauză dovedesc în mod cert, că inculpatul

Gorceac Vasile se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art.

326 alin. (1), 41, 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, iar inculpatul Șova Dumitru de

săvârșirea infracțiunii prevăzute art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal.

Colegiul statuează, că la aprecierea probelor judecătorii sunt independenți,

nefiind legați de opinia altor persoane, iar dezacordul unei părți în acest sens nu

echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau

de achitare.

Colegiul constată că, la caz nu este prezentă nici o discordanță între cele

reținute de instanța de apel și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor

14

aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe

care materialul probator o susține.

Instanța de recurs, menționează că temeiul ce rezultă din contextul

recursurilor declarate de apărare - „nu sunt întrunite elementele infracțiunii” este

prezent atunci, când instanța ce a judecat cauza a comis în această parte o eroare de

drept, cum ar fi situația prin care în hotărârea judecătorească s-a făcut referire la

săvârșirea infracțiunii, dar nu au fost stabilite faptele sau împrejurările de fapt care

corespund elementelor constitutive ale infracțiunii respective.

Prin urmare, temeiul de declarare a recursului vizat supra, nu este aplicabil

în speța examinată din punctul de vedere al prezenței erorii de drept, care ar

determina necesitatea casării hotărârii pronunțate de către instanța de apel în cauza

lui Gorceac Vasile și Șova Dumitru, ori, temeiul invocat include cazurile când nu a

fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici

mijloacele de probă prin intermediul căror s-au constatat elementele constitutive,

ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și

agravante ale infracțiunii.

În acest sens, Colegiul menționează că, potrivit prevederilor art. 113 alin.(1)

Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică

a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele

componenței infracțiunii, prevăzute de normă penală.

Din conținutul hotărârii recurate rezultă că instanța de apel corect a constatat

fapta și circumstanțele săvârșirii infracțiunii incriminate inculpaților Gorceac

Vasile și Șova Dumitru, descriindu-le în partea descriptivă, ulterior motivându-se

concluzia de vinovăție a acestora.

La fel, Colegiul respinge ca fiind neîntemeiată versiunea apărării referitor la

faptul că inculpații erau provocați de către partea vătămată Burcenco Vadim, ori

relevanțele cuprinse la pct. 25.4. din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție

nr. 11 din 22 decembrie 2014 „Cu privire la aplicarea legislației referitoare la

răspunderea penală pentru infracțiunile de corupție”, din care rezultă că, orice

declarație că acuzatul a fost provocat la săvârșirea actelor de corupție

urmează a fi analizată de către instanțele de judecată în hotărârile sale și este

sarcina acuzării să demonstreze că nu a fost o provocare; Instanțele urmează

să evalueze dacă acțiunile provocatorului privat au avut efectul provocării și

dacă infracțiunea putea fi săvârșită fără intervenția provocatorului, au fost

luate în considerație de către instanța de apel la judecarea apelului.

Din atare considerente, Colegiul penal menționează că, în cauza deferită

judecății, nu au fost admise careva erori de drept, de către instanța de apel, iar

alegațiile recurentului în acest aspect sunt vădit nefondate, neavând nici un suport

probator.

Pe cale de consecință, se reiterează că decizia instanței de apel corespunde

tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală, argumentată și

întemeiată.

În virtutea considerentelor expuse constatând că în cauză există o concordanță

deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel în

privința inculpaților, nefiind identificată de instanța de recurs prezența erorilor

judiciare prevăzute de pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul

15

penal consideră ca fiind neîntemeiate criticile formulate sub acest aspect de către

titularul cererilor de recurs.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de avocatul Iachimov

Cristina în numele inculpaților Vasile Gorceac și Dumitru Șova, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 februarie 2016, în cauza penală

în privința lui Gorceac Vasile Mihail și Șova Dumitru Ilie, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 octombrie 2016.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Petru Moraru

Ghenadie Nicolaev

16