1ra-838/14 — Art. 327 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 14 noiembrie 2013, în privința cet. Mutruc Ruslan a fost încetat procesul penal de învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal fiind recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 313 Cod contravențional și încetat procesul contravențional din motivul expirării termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere contravențională.

În fapt, prima instanță a reținut, că Mutruc Ruslan, în perioada 28 octombrie 2011 – 27 februarie 2012, exercitând urmărirea penală pe cauza penală nr. 2011032256, pornită la 01 noiembrie 2011 de către SUP al CPS Buiucani, în baza elementelor infracțiunii prevăzute de art 322 alin. (1) Cod penal, pe faptul că cet. Nedbailov Alexandru a transmis peste gardul de protecție al Penitenciarului nr. 9 – Pruncul, un obiect de culoare galbenă, împachetat cu bandă lipiciosă, în care se afla o substanță cenușie, ultima constituind, conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 588 din 27 octombrie 2011, substanță narcotică – heroină, cu masa totală de 0,21 grame, acționând cu intenție directă, contrar prevederilor art. 12 pct. 28 a Legii Republicii Moldova „Cu privire la poliție” nr. 416-XII din 18.12.1990, care prevede că poliția este obligată „să asigure aducerea la locul procesului judiciar a materialelor cauzei penale, a corpurilor delicte, precum și integritatea lor”, și a prevederilor art.13 alin. (1) lit. a) a Legii privind statutul ofițerului de urmărire penală, potrivit cărora, ofițerul de urmărire penală este obligat să exercite atribuțiile de serviciu în strictă conformitate cu legislația, 1 încălcând prevederile art. 159 alin. (3) și alin. (4) Cod de procedură penală, care stipulează expres că „substanțele narcotice, psihotrope și precursorii pot fi păstrați în calitate de corpuri delicte în cantități mici (mostre), suficiente pentru utilizarea lor în calitate de probe și pentru efectuarea expertizei, împachetate și sigilate de către un expert. Excedentele de aceste substanțe vor fi predate instituțiilor abilitate sau nimicite în baza ordonanței organului de urmărire penală autorizate de judecătorul de instrucție”, și alin. (4) „Corpurile delicte și alte obiecte ridicate se păstreză până ce soarta lor nu va fi soluționată prin hotărâre definitivă a organului de urmărire penală sau a instituției…”, urmărind scopul de a folosi intenționat situația de serviciu în interes personal, a tăinuit substanța narcotică – heroina, cu o masă totală de 0,21 grame și telefonul de model „Sony Ericsson”, care au fost ridicate în cadrul cercetării la fața locului efectuate la 21 octombrie 2011, pe cauza penală sus menționată și nu l-ea predat conducătorului organului de urmărire penală la demisia sa din funcția de ofițer de urmărire penală deținută, la moment necunoscându-se locul aflării acestora.

Sentința menționată a fost atacată cu apel de către procurorul Proca Mihail, care a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 14 noiembrie 2013, rejudecarea cauzei penale, cu adoptarea unei noi hotărâri conform modului stabilit pentru prima instanță, prin care a recunoaște pe Mutruc Ruslan, vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal și a-i stabili o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 400 u.c. cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI sau alte funcții de răspundere pe un termen de 5 ani menționând că: - prin acțiunile sale intenționate, a cauzat daune nepatrimoniale considerabile aduse intereselor publice. - declarațiile martorilor Pșenicinîi Vitalie și Neaga Doina care au confirmat faptul că Mutruc Ruslan refuza să se prezinte la locul de muncă pentru a preda materialele care le avea la examinare. - declarațiile lui Mutruc Ruslan, urmează a fi apreciate critic fiindcă el a indicat că corpurile delicte urmau să se afle în safeul acestuia, însă prin actul de ridicare nu s-au constatat careva corpuri delicte în safeul său.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2014 a fost respins ca nefondat apelul acuzatorului de stat, și menținută sentința Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 14 noiembrie 2013 în privința inculpatului Mutruc Ruslan Vladimir în baza art. 327 alin. (1) Cod penal. 4.1. Instanța și-a motivat soliuția prin aceea, că conform rechizitoriului (f.d. 133) Mutruc Ruslan a fost acuzat că a comis depășirea atribuțiilor de serviciu, care se încadrează în prevederile art. 328 alin. (1) Cod penal, iar în final a fost învinuit în comiterea abuzului de seviciu, infracțiune ce se încadrează în art. 327 alin. (1) Cod penal (f.d. 138). Astfel latura obiectivă a infracțiunii examinate include următoarele trei semne: - fapta prejudiciabilă care se exprimă în acțiunea sau în inacțiunea de folosire a situației de serviciu; - urmările prejudiciabile, și anume – daunele în proporții considerabile cazate intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice; - legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile; 2 Prin folosirea situației de serviciu se înțelege săvârșirea unor acțiuni sau, inacțiuni care decurg din atribuțiile de serviciu ale făptuitorului și care sunt în limitele competenței sale de serviciu. Sub incinta noțiunii în cauză nu intră nici săvârșirea unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege. Într-o asemenea ipoteză, se aplică, după caz, prevederile art. 328 Cod penal sau art. 313 Cod contravențional.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror, prin care, indicând temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu dipunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, de către un alt complet de judecată, invocând, că: - instanța de apel nu s-a expus, nu a cercetat și nu a apreciat la justa valoare probele expuse în apelul procurorului care dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate. - reîncadrarea acțiunilor inculpatului la art. 313 Cod contravențional, excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu, se consideră neântemeiată întucât Mutruc Ruslan nu a fost învinuit de comiterea excesului de putere ci a abuzului de putere, instanța de apel nedelimitând aceste două componențe de infracțiuni. - instanța de apel urma să stabilească și să rețină următoarele circumstanțe și anume folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, în alte interese personale. - declarațiile martorilor Pșenicinîi Vitalie și Neaga Doina care au confirmat faptul că Mutruc Ruslan refuza să se prezinte la locul de muncă pentru a preda materialele care le avea la examinare. - declarațiile lui Mutruc Ruslan, urmează a fi apreciate critic fiindcă el a indicat că corpurile delicte urmau să se afle în safeul acestuia, însă prin actul de ridicare nu s-au constatat careva corpuri delicte în safeul său. - instanța de apel a dat prioritate nefondată probelor apărării în detrimentul probelor acuzării care demască acțiunile ilegale ale inculpatului.

Judecând recursul declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul lărgit concluzionează, că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul ordinar la 03 februarieie 2014, împotriva deciziei instanței de apel din 30 ianuarie 2014, pronunțată în ședința publică pe 27 februarie 2014, ora 14.00, în termen. Drept temeiuri pentru recurs, procurorul a invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, adică cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, ori faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită - temeiuri care nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului ordinar declarat. Instanțele de judecată au examinat cauza sub toate aspectele și probelor prezentate li s-a dat o apreciere corectă, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, și în baza lor s-au adoptat hotărâri legale și întemeiate. Astfel, corect prin decizia Curții de Apel Chișinău a fost respins ca nefondat apelul acuzatorului de stat și menținută sentința. 3 Pe parcursul urmăririi penale atât și în cadrul cercetării judecătorești au fost respectate normele de procedură penală, probele fiind obținute și verificate în condițiile legii. În această ordine de idei, Colegiul lărgit enunță, că instanța de apel corect a dat o apreciere probele administrate, stabilind că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 328, 327 Cod penal, dar constituie o contravenție, care este prevăzută de art. 313 Cod Contravențional. Astfel Colegiul penal menționează că conform rechizitoriului (f.d. 133-139) Mutruc Ruslan a fost acuzat că a comis depășirea atribuțiilor de serviciu, care se încadrează în prevederile art. 328 al. (l) Cod penal, iar în final a fost învinuit în comiterea abuzului de serviciu, infracțiune ce se încadrează în art. 327 al. (l)Cod penal RM (f.d. 138), fără a fi descrise care interese personale au determinat inculpatul să comită această infracțiune. Din învinuirea înaintată se rezumă că acuzarea de stat nu a formulat clar învinuirea în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, fiind descrise și elementele infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, care instanțele de judecată le-au recalificat în baza art. 313 Cod Contravențional, reieșind din cumulul de probe examinate în instanțe. Astfel, martorul Pșenicinîi Vitalie, a declarat că la acel moment activa în cadrul CPS Buiucani în funcție de șef al secției urmărire penală, și cunoștea că în acea perioadă Mutruc Ruslan ca ofițer de urmărire penală la SUP Buiucani și avea în procedură dosarul lui Nedbailov. (f.d. 207) De asemenea din declarațiile martorului Neaga Doina, rezultă că după nenumărate ori de contactare telefonică pe Mutruc Ruslan cu rugămintea de a transmite toate cauzele penale pe care era necesar de efectuat urmărirea penală care nu sufereau amânarea, văzând că acesta nu reacționează la telefon au fost nevoiți să deschidă forțat safeul, pentru a transmite cauzele altor ofițeri, în safeu fiind depistate doar dosare și lipseau corpurile delicte, menționează că inculpatul personal nu a transmis nimic. (f.d. 209) Instanța de recurs accentuează că art. 327 Cod penal stipulează „ folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice”, astfel latura obiectivă a infracțiunii examinate include următoarele semne: 1) fapta prejudiciabilă care se exprimă în acțiunea sau în inacțiunea de folosire a situației de serviciu, în interes material ori alte interese personale; 2) urmările prejudiciabile, și anume - daunele în porții considerabile cauzate intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, în interes material ori alt interes personal. 3) legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Prin folosirea situației de serviciu se înțelege săvârșirea unor acțiuni sau, inacțiuni care decurg din atribuțiile de serviciu ale făptuitorului și care sunt în limitele competenței sale de serviciu, în interes material sau alt interes personal. Careva motive relevante în susținerea argumentelor invocate recurentul instanței de recurs nu a prezentat, fiind repetate motivele din apel fără a fi descrise motivele care se referă la interesul personal al inculpatului. Mai mult, potrivit art. 24 alin. (3), (4) Cod de procedură penală, părțile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind investite de legea procesuală penală cu 4 posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor. Instanța de judecată pune la baza sentinței numai acele probe la cercetarea cărora părțile au avut acces în egală măsură. Părțile în proces își aleg poziția, modul și mijloacele de susținere a ei de sine stătător, fiind independente de instanță, de alte organe, ori persoane, iar instanța de judecată acordă ajutor oricărei părți, la solicitarea acesteia, în condițiile prezentului cod, pentru administrarea probelor necesare. În această ordine de idei, se relevă că instanța de apel, respectînd principiul contradictorialității, a asigurat posibilitatea reală părții acuzării să prezinte anumite probe în susținerea acuzațiilor penale aduse lui Mutruc Ruslan, în privința cărui au fost adoptate hotărîri de încetare a procesului penal pe învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, el fiind recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 313 Cod Contravențional. Prin urmare, recursul declarat de procuror urmează a fi respins ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate, deoarece nici unul din temeiurile invocate pentru recurs, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală nu și-au găsit confirmarea în instanța de recurs ordinar.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Gavriliță Vitalie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2014, în cauza penală privindu-l pe Mutruc Ruslan Vladimir, cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 09 iulie 2014. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Guzun Ion Alerguș Constantin Bejenaru Iurie 5