1ra-786/14 — art. 328 alin. 2 lit. a CP

1ra-786/14 — art. 328 alin. 2 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-786/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

04 iunie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Ursache Petru,

Judecători – Timofti Vladimir, Nicolaev Ghenadie, Alerguș Constantin,

Bejenaru Iurie,

judecînd în lipsa părților, recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Guțan Pavel, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2013, în cauza

penală privindu-i pe

Burlac Petru Ion, născut la 29 octombrie 1987,

originar și domiciliat în s. Pîrîta, r-nul Dubăsari;

Burlac Ivan Nichifor, născut la 16 iunie 1964, originar

și domiciliat în s. Pîrîta, r-nul Dubăsari;

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

1.06.08.2012-25.09.2013 (prima instanță)

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

CONSTATĂ:

procesul penal intentat în privința lui Burlac Petru și Burlac Ivan în baza art. 328

alin (2) Cod penal, pe motiv că fapta constituie o contravenție administrativă

prevăzută de art. 313 Cod Contravențional, cu absolvirea de sancțiunea

administrativă în legătură cu expirarea termenului de sancționare, prevăzut de

legislație.

Acțiunea civilă înaintată de către Verlan Fiodor a fost lăsată fără soluționare.

2012, aproximativ pe la orele 16.00, Burlac Ivan și Burlac Petru, fiind

persoane publice, conform ordinului nr.l00-k din 11 decembrie 2003 al

directorului Î.S.S. „Tighina” și ordinului nr.35-k din 01 iulie 2005 al

directorului Î.S.S. „Tighina”, executau funcții de pădurari ai Întreprinderii

de Stat pentru Silvicultură „Tighina”, fiindu-le acordate prin numire

1

drepturi și obligații în vederea executării acțiunilor administrative de

dispoziție și organizatorico-economice, aflîndu-se în pădurea din preajma s.

Pîrîta, raionul Dubăsari, l-au întîlnit pe Verlan Fiodor Serghei, care se

deplasa într-o căruță, avînd asupra sa o armă de vînătoare de model BM, cal.

drepturilor și atribuțiilor sale acordate prin lege, la indicația lui Burlac Ivan,

a lovit arma de vînătoare a lui Verlan Fiodor de copac, în urma cărui fapt, a

deteriorat-o.

care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi

hotărîri, prin care Burlac Petru, Burlac Ivan să fie condamnați în baza art.

328 alin.(2) lit. b) Cod penal la 3 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în

cadrul autorităților de stat responsabile de protecția florei și faunei, precum

și a întreprinderilor silvice pe un termen de 3 ani; în temeiul art. 90 alin. (6)

Cod penal, pedeapsa numită să fie suspendată condiționat pe un termen de

probă de 3 ani, pentru fiecare.

Concomitent a solicitat să fie admisă integral acțiunea civila înaintată

de partea vătămata, încasîndu-se în mod solidar de la Burlac Ivan și Burlac

Petru în beneficiul părții vătămate Verlan Fiodor prejudiciul material în

sumă de 10000 lei și prejudiciul moral în sumă de 5000 lei.

În motivarea cerințelor înaintate, procurorul a menționat că prima

instanța nu a examinat complet învinuirea adusă inculpaților, nu s-a expus sub nici

o formă referitor la prejudicierea intereselor publice, nu s-a expus și referitor la

faptul că pe lîngă prejudiciul material, care nu a fost calculat corect, părții

vătămate, i-au fost cauzate și daune referitor la drepturile și libertățile

fundamentale ale omului; constrîngerea psihică, pe care au întreprins-o inculpații

cînd au folosit arma amenințînd că vor omorî partea vătămată în caz dacă se va

opune la acțiunile lor în cadrul cărora ei deteriorau arma de vînătoare, indică cert

că excesul de putere a fost săvîrșit cu aplicarea armei, deoarece a fost încălcat

modul de folosire a armei.

3.1. În apelul declarat de partea vătămată, Verlan Fiodor, s-a solicitat

casarea sentinței instanței de fond, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Burlac

Petru, Burlac Ivan să fie condamnați în baza art. 328 alin.(2) lit. b) Cod

penal la 3 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul autorităților

de stat responsabile de protecția florei și faunei, precum și a întreprinderilor

silvice pe un termen de 3 ani. Deasemenea a solicitat admiterea integrală a

acțiunii civile, încasîndu-se de la Burlac Ivan și Burlac Petru prejudiciul

material în sumă de 10 000 lei și prejudiciul moral în sumă de 5 000 lei. Consideră,

2

că instanța de judecată a apreciat doar daunele materiale cauzate, însă procurorul,

în ordonanța de punere sub învinuire, a invocat și un șir de drepturi constituționale

care le-a suferit în urma acțiunilor abuzive ale lui Burlac Ivan și Burlac Petru; pe

tot parcursul urmăririi penale și în cadrul cercetării judecătorești inculpații nu au

recunoscut vina incriminată, ba mai mult, prin diverse metode au încercat să ducă

în eroare instanța, iar partea vătămată, fiind prejudiciat de persoane cu funcții

publice, nu are nici o despăgubire materială si nici morală.

2013 au fost respinse, ca nefondate apelurile, cu menținerea hotărîrii atacate.

prin care, indicîndu-se prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, se solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei, invocîndu-se

următoarele:

- instanța de apel, examinînd apelurile declarate de procuror și partea

vătămată, nu a ținut cont și nu a apreciat totalitatea probelor, care

demonstrează vinovăția inculpaților Burlac Petru și Burlac Ivan de

comiterea infracțiunii încriminate, limitîndu-se doar la plagierea probelor

descrise în sentința instanței de fond;

- instanța de apel n-a specificat, care anume din actele departamentale

și cele cu caracter normativ, incluse în partea descriptivă a sentinței

instanței de fond permit persoanelor publice, în acest caz pădurarilor Burlac

Ivan și Burlac Petru, în circumstanțele descrise, deteriorarea armei deținute

legal de către partea vătămată Verlan Fiodor;

- cu referire la suma prejudiciului material cauzat părți vătămate,

consideră că, prin depășirea acțiunilor de serviciu de către inculpații Burlac

Petru și Burlac Ivan, instanța de apel just a ajuns la concluzia, de a numi

efectuarea unei expertize merceologice cu privire la soluționarea

chestiunilor de evaluare a armei lui Verlan Fiodor și a costului reparației

armei, însă nu a fost executată, prin răspunsul directorului CNEJ (Vol. II,

f.d. 127,133), care cu rupturi din context, n-a binevoit să indice

imposibilitatea efectuării de către CNEJ a unei asemenea expertize;

- consideră, că suma prejudiciului indicată de către partea vătămată nu

poate fi pusă la dubii, reieșind din modelul rar al armei de vînătoare, ce-i

aparținea lui Verlan F. Acest temei a și servit imposibilitatea CNEJ de a

efectua expertiza merceologică numită prin încheierea instanței de fond din

12.04.2013;

- instanța de apel a ignorat, iar apoi nu s-a expus asupra declarațiilor

făcute de către partea vătămata, referitor la faptul, că dînsul deține cotă de

teren arabil în localitatea Pîrîta. Unicul acces la acest teren agricol este prin

pădurea, în care a fost reținut de către inculpați;

3

- consideră neîntemeiat și argumentul instanței de apel indicat în

decizia contestată, trimiterea în învinuire la pct. 3 al Instrucțiunii de

funcțiune a pădurarului din ocolul silvic Grigoriopol al Întreprinderii de stat

pentru silvicultură „Tighina”, care prevede atribuțiile pădurarului de a

reține, conform legislației in vigoare persoanele vinovate de săvîrșirea

contravențiilor silvice, încălcarea regulilor de vînat cu confiscarea producției

dobîndite ilegal în pădure, deoarece nu are nici o atribuție la învinuirea în

cazul dat și nicidecum nu concretizează acțiunile pretinse ca fiind ilegale ale

inculpaților;

- instanța de apel a apreciat subiectiv, că prejudiciului pentru partea

vătămată nu este unul considerabil, apreciind exclusiv doar costul bunului și

nu a luat în considerație că partea vătămată a comunicat, că arma de

vînătoare o are mai mult de 20 ani, este unica armă cu care pleacă la

vînătoare, iar starea în care se afla arma, pîna la deteriorare, indică că partea

vătămată a avut bine grijă de ea și respectiv are o afecțiune specială și

deosebită față de acest bun. Mai mult, partea vătămată, fiind vînător cu un

stagiu mai mare de 20 ani, arma de vînătoare este un obiect special, care nu

poale fi confundat, ușor schimbat dar și cedat necondiționat;

- constrîngerea psihică, pe care au întreprins-o inculpații, cînd au

folosit arma, amenințînd că vor omorî partea vătămată, în caz, dacă se va

opune la acțiunile lor, în cadrul cărora ei deteriorau arma de vînătoare,

indică cert că excesul de putere a fost săvîrșit cu aplicarea armei, deoarece a

fost încălcat modul de folosire a armei;

- consideră greșită concluzia primei instanțe, prin care a declarat nul

procesul - verbal de cercetare la fața locului din 16.01.2012, concluzie

menținută eronat și de către instanța de apel.

lărgit consideră, că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul se declară în

termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul ordinar la 19 februarie 2014, împotriva deciziei instanței de apel

din 11 decembrie 2013, pronunțată în ședința publică pe 24 ianuarie 2014, ora

14.00, în termen.

Drept temei pentru recurs, procurorul a invocat prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, adică cazurile cînd instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția - temeiuri care nu și-au găsit

confirmarea la examinarea recursului ordinar declarat.

4

Instanțele de judecată au examinat cauza sub toate aspectele și probelor

prezentate li s-a dat o apreciere corectă, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod

de procedură penală, și în baza lor s-au adoptat hotărîri legale și întemeiate. Astfel,

corect prin sentința primei instanțe, menținute prin decizia instanței de apel, a fost

încetat procesul penal intentat în privința lui Burlac Petru și Burlac Ivan în baza

art. 328 alin (2) Cod penal, pe motiv că fapta constituie o contravenție

administrativă prevăzută de art. 313 Cod Contravențional, cu absolvirea de

sancțiunea administrativă în legătură cu expirarea termenului de sancționare,

prevăzut de legislație, acțiunea civilă înaintată de către Verlan Fiodor, fiind lăsată

fără soluționare.

Pe parcursul urmăririi penale atît și în cadrul cercetării judecătorești au fost

respectate normele de procedură penală, probele în majoritatea lor fiind obținute și

verificate în condițiile legii.

În această ordine de idei, Colegiul lărgit enunță, că instanța de apel a dat o

apreciere corectă declarațiilor părții vătămate Verlan Fiodor, iar argumentul

recurentului, precum că instanța de apel a ignorat, apoi nu s-a expus asupra

declarațiilor părții vătămate, care a menționat, că unicul acces la terenul arabil

deținut în localitatea Pîrîta este prin pădure, îl consideră neîntemeiat și declarativ,

deoarece însuși din declarațiile date de către partea vătămată, conform procesului

verbal al ședinței de judecată în instanța de apel (Vol. II, f.d. 193), rezultă, că „are

40 de sote în preajma pădurii, că să ajungi acolo nu trebuie neapărat să treci prin

pădure, fiind posibil de mers pe ocolite, însă prin pădure drumul e mai scurt”.

Totodată, Colegiul lărgit menționează, că din materialele cauzei, se constată,

că organul de urmărire penală nu a întreprins careva măsuri în vederea verificării

valorii armei ce-i aparținea părții vătămate Verlan Fiodor, dacă există posibilitatea

de a o repara arma, și potențialul cost al reparației, în caz ca este posibilă repararea

armei.

Mai mult, prin încheierea primei instanțe din 12 aprilie 2013 (Vol. II, f.d.

127), s-a dispus efectuarea expertizei merceologice cu privire la soluționarea

chestiunilor de evaluare a armei ce-i aparținea părții vătămate și a costului

reparației acesteia, însă această expertiză nu a fost efectuată, deoarece prin

răspunsul Centrului Național de Expertize Judiciare din 08 mai 2013 (Vol. II, f.d.

133), clar a fost indicat „În cadrul Centrului Național de Expertize Judiciare nu

sunt experți merceologi calificați și atestați în evaluarea armelor de foc, iar

întrebările formulate de expertul balist nu țin de competența acestuia”.

Astfel, se constată, că din răspunsul dat de către Centrului Național de

Expertize Judiciare din 08 mai 2013, reiese că în cadrul Centrului Național de

Expertize Judiciare nu sunt experți merceologi calificați și atestați în evaluarea

armelor de foc, nu după cum indică recurentul, că Centrul nu a binevoit să indice

imposibilitatea efectuării unei asemenea expertize, dînd un răspuns cu rupturi din

context.

5

Concomitent, Colegiul lărgit menționează că instanța de apel just a constatat

că organul de urmărire penală a încălcat flagrant prevederile art. 281 alin. (2) Cod

de procedură penală, deoarece a înaintat inculpaților o învinuire neclară,

neconcretă, neprecisă, neindicînd dispoziția art. 328 alin. (2) lit. b) Cod penal, care

este o dispoziție de blanchetă, adică fără a indica care legi, acte normative prevăd

atribuțiile de serviciu ale inculpaților și prin ce se manifestă depășirea atribuțiilor

de serviciu, comisă de către aceștia.

În acest sens, fiind analizate ordonanțele de punere sub învinuire a

inculpaților Burlac P., Burlac I. (Vol. I, f.d. 152-153, 156), se constată că acestea

nu corespund prevederilor art. 281 alin. (2) Cod de procedură penal, nu sunt

indicate atribuțiile concrete prevăzute de lege, care se pretind a fi depășite de

făptuitori, nu este indicată norma de blanchetă - normă ce ar statua atribuțiile de

serviciu a persoanelor inculpate, normă, care în cazul dat, se impunea în mod

imperativ a fi indicată, nu este confirmată prin probe dauna considerabilă cauzată,

ca cerințe exprese prevăzute în dispoziția art. 328 alin. (2) lit. b) Cod penal.

La descrierea părții expunerii a rechizitoriului (Vol. I, f.d. 240), Colegiul

consideră că de asemenea, nu au fost întrunite condițiile art. 296 alin. (2) Cod de

procedură penală, învinuirea fiind neclară, nefiind indicate atribuțiile concrete

prevăzute de lege, care se pretind a fi depășite de făptuitori, articolele, punctele și

prevederile acestora.

De asemenea, nu pot fi considerate, precum atribuții, ce au fost încălcate de

către Burlac P., Burlac I., prevderile pct. 3 al Instrucțiunii de funcțiune a

pădurarului din ocolul silvic Grigoriopol, al Întreprinderii de Stat pentru

silvicultură „Tighina,” indicate în învinuire, care stipulează atribuțiile pădurarului

de a reține, conform legislației în vigoare persoanele vinovate de săvîrșirea

contravențiilor silvice, încălcarea regulilor de vînat cu confiscarea producției

dobîndite ilegal în pădure, întrucît nu au nici o legătură cu învinuirea în cazul dat și

nicidecum nu concretizează acțiunile pretinse ca infracționale ale inculpaților.

Mai mult, prevederile pct. 3 al Instrucțiunii vizate garantează dreptul

pădurarului de a reține persoanele bănuite în săvîrșirea contravențiilor silvice, ceea,

ce în cazul dat, au și întreprins inculpații, fapt dovedit atît prin declarațiile acestora

cît și prin declarațiile martorilor Mogîldea V., Burlac A., Postica P., Bazga A., din

care rezultă, că inculpații, dispunând de arme nu le-au aplicat în sensul depășirii

atribuțiilor de serviciu, dar au încercat să rețină și să dezarmeze persoana bănuită,

iar după cum s-a constatat, inculpații nici nu dispuneau de muniții pentru a efectua

împușcături din armă, acțiunile de reținere a lui Verlan F., care era înarmat cu arma

încărcată, le coordonau prin discuțiile la telefon cu superiorul lor, Postica P. și

comisariatul de poliție.

Referitor la aprecierea dată de către instanța de apel acțiunii civile înaintate de

către parte vătămată, Colegiul lărgit o consideră întemeiată, fiindcă potrivit

prevederilor art. 225 alin. (4) Cod de procedură penală, instanța de judecată lasă

6

acțiunea civilă fără soluționare în cazul adoptării sentinței de încetare a procesului

penal. Astfel, instanța de apel corect a menținut sentința primei instanțe, care

încetînd procesul penal în privința lui Burlac Petru, Burlac Ivan, conform

prevederilor stipulate în alin. (4) al art. 225 Cod de procedură penală, a lăsat fără

soluționare acțiunea civilă înaintată de către Verlan Fiodor.

În același timp, potrivit art. 24 alin. (3), (4) Cod de procedură penală, părțile

participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind investite de legea

procesuală penală cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor. Instanța de

judecată pune la baza sentinței numai acele probe la cercetarea cărora părțile au

avut acces în egală măsură. Părțile în proces își aleg poziția, modul și mijloacele de

susținere a ei de sine stătător, fiind independente de instanță, de alte organe, ori

persoane, iar instanța de judecată acordă ajutor oricărei părți, la solicitarea acesteia,

în condițiile prezentului cod, pentru administrarea probelor necesare.

În această ordine de idei, se relevă că instanța de apel, respectînd principiul

contradictorialității, a asigurat posibilitatea reală părții acuzării să prezinte anumite

probe în susținerea acuzațiilor penale aduse lui Burlac petru, Burlac Ivan, în

privința cărora au fost adoptate hotărîri de încetare a procesului penal intentat în

baza art. 328 alin. (2) Cod penal, însă conform procesului-verbal al ședinței de

judecată, procurorul nu a prezentat în instanța de apel probe incontestabile, care ar

confirma vina inculpaților.

Prin urmare, recursul declarat de procuror urmează a fi respins ca inadmisibil,

cu menținerea hotărîrii atacate, deoarece temeiul invocat pentru recurs, prevăzut de

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală nu și-a găsit confirmarea în

instanța de recurs ordinar.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura

de nivelul Curții de Apel Chișinău, Guțan Pavel, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2013, în cauza penală privindu-i

pe Burlac Petru Ion, Burlac Ivan Nichifor, cu menținerea hotărîrii atacate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată la 25 iunie 2014.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Nicolaev Ghenadie

Alerguș Constantin

Bejenaru Iurie

7