1ra-931/2014 — art.190 alin.5, 303 alin,2 CP

1ra-931/2014 — art.190 alin.5, 303 alin,2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-931/14

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

08 iulie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Petru Ursache,

Judecători – Constantin Alerguș, Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti,

Iurie Bejenaru,

a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de avocatul

Pântea Marin în numele inculpatului Sandu Dumitru, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2014, în cauza

penală în privința lui

Sandu Dumitru Petru,

născut la 25 octombrie 1986, originar și

domiciliat în mun. Chișinău, str. Alecu Russo 22,

ap. 34.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

(instanța de fond);

(instanța de apel);

(instanța de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art.431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură penală

legal executată.

C O N S T A T Ă:

Sandu Dumitru a fost achitat de sub învinuirea adusă în baza art. 190 alin.(5)

Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, iar pe art.

303 alin.(2) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii.

Acțiunile civile ale părților vătămate Morari S., Schibin A., Bodrug I.,

Teacă M., Danilov A., Prihoda V., Gudumac A., Nichitici S., Babin D., au fost

respinse.

învinuit de faptul că, urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei

1

persoane, în perioada lunii mai 2010, afirmînd și obligîndu-se intenționat fals

sub pretextul acordării serviciilor ce țin de perfectarea pașaportului

cetățeanului României, aflîndu-se pe str. Pușkin, mun. Chișinău, dîndu-și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzînd urmările lor

prejudiciabile și dorind în mod conștient survenirea acestora, prin înșelăciune

și abuz de încredere, a dobîndit de la cet. Schibin Andrei, mijloace bănești în

sumă de 1200 euro, care conform cursului oficial al BNM constituie 18 948, 48

lei, astfel cauzînd cet. Schibin A. un prejudiciu material considerabil.

Tot el, urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane,

afirmînd și obligîndu-se intenționat fals sub pretextul acordării serviciilor ce

țin de perfectarea pașaportului cetățeanului României, aproximativ în luna

septembrie 2010, aflîndu-se în mun.Chișinău, dîndu-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzînd urmările lor prejudiciabile și dorind

în mod conștient survenirea acestora, prin înșelăciune și abuz de încredere, a

dobîndit de la Bodrug Iulita, mijloace bănești în sumă de 1950 euro, care

conform cursului oficial al BNM constituie echivalentul a 31867,29 lei.

Continuîndu-și intenția sa unică și urmărind același scop de profit,

afirmînd și obligîndu-se intenționat fals sub pretextul anulării procedurii de

port aplicate anterior cet. Bodrug Iulita, de către autoritățile România,

aproximativ la sfîrșitul lunii septembrie 2010, aflîndu-se în apropierea sediului

ÎS „Poșta Moldovei” amplasată pe bd. Ștefan cel Mare și Sfînt, 134,

mun.Chișinău, a însușit prin înșelăciune și abuz de încredere de la aceasta,

bani în sumă de 500 euro, care conform cursului oficial al BNM constituie

echivalentul a 8163, 65 lei, astfel cauzînd părții vătămate Bodrug Iulita, un

prejudiciu material considerabil în sumă totală de 40030,94 lei.

Tot el, urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane,

afirmînd și obligîndu-se intenționat fals sub pretextul acordării serviciilor ce

țin de perfectarea pașaportului cetățeanului României, în luna septembrie a

anului 2010, aflîndu-se în preajma Palatului Național amplasat pe str. Pușkin,

21, mun.Chișinău, dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzînd urmările lor prejudiciabile și dorind în mod conștient survenirea

acestora, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobîndit de la cet. Teaca

Maria, mijloace bănești în sumă de 650 euro, care conform cursului oficial al

BNM constituie echivalentul a 10622, 43 lei, astfel cauzînd părții vătămate un

prejudiciu material considerabil.

2

Tot el, urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane,

afirmînd și obligîndu-se intenționat fals sub pretextul acordării serviciilor ce

țin de perfectarea pașaportului cetățeanului României, în luna octombrie a

anului 2010, aflîndu-se pe str. Pușkin, mun.Chișinău, dîndu-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzînd urmările lor prejudiciabile

și dorind în mod conștient survenirea acestora, prin înșelăciune și abuz de

încredere, a dobîndit de la cet. Danilov Andrei, mijloace bănești în sumă de 450

euro, care conform cursului oficial al BNM constituie echivalentul a 7316, 19

lei.

Continuîndu-și intenția sa unică și urmărind același scop de profit,

afirmînd și obligîndu-se intenționat fals sub pretextul acordării serviciilor ce

țin de perfectarea pașaportului cetățeanului României, invocînd apariția

problemelor la dobîndirea documentelor de la organele de arhivă, aproximativ

în luna octombrie 2010, aflîndu-se în preajma Centrului Comercial „Piața

Centrala”, a însușit prin înșelăciune și abuz de încredere, de la cet. Danilov A.,

bani în sumă de 1200 lei, astfel cauzînd părții vătămate, un prejudiciu material

considerabil în sumă totală de 8 516,19 lei.

Tot el, urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane,

afirmînd și obligîndu-se intenționat fals sub pretextul acordării serviciilor ce

țin de perfectarea pașaportului cetățeanului României, la 20 decembrie 2010,

aflîndu-se în apropierea str. Ialoveni, mun.Chișinău, dîndu-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzînd urmările lor prejudiciabile

și dorind în mod conștient survenirea acestora, prin înșelăciune și abuz de

încredere, a dobîndit de la cet. Morari Serghei, mijloace bănești în sumă de 450

euro, care conform cursului oficial al BNM constituie echivalentul a 7167, 55

lei.

Continuîndu-și intenția sa unică și urmărind același scop de profit,

afirmînd și obligîndu-se intenționat fals sub pretextul autentificării

documentelor în vederea prezentării acestora organelor abilitate pentru

obținerii pașaportului cetățeanului României, aproximativ la începutul lunii

ianuarie 2011, aflîndu-se la stația terminus a rutei nr. 124, din or. Durlești,

mun.Chișinău, a însușit prin înșelăciune și abuz de încredere, de la cet. Morari

S., bani în sumă de 75 euro, care conform cursului oficial al BNM constituie

echivalentul a 1223, 20 lei.

Continuîndu-și intenția sa unică și urmărind același scop de profit,

3

afirmînd și obligîndu-se intenționat fals sub pretextul deplasării în or. Iași,

România, pentru perfectarea actelor în vederea obținerii pașaportului

cetățeanului României, aproximativ la sfîrșitul lunii ianuarie 2011, aflîndu-se în

apropierea magazinului „Pan Com”, amplasat pe str. Kiev, 16/1,

mun.Chișinău, a însușit prin înșelăciune și abuz de încredere, de la cet. Morari

Serghei, bani în sumă de 40 euro, care conform cursului oficial al BNM

constituie echivalentul a 654 lei, astfel cauzînd părții vătămate, un prejudiciu

material considerabil în sumă totală de 9044, 75 lei.

Tot el, urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane,

afirmînd și obligîndu-se intenționat fals sub pretextul acordării serviciilor ce

ține de redobîndirea cetățeniei române, aproximativ la începutul lunii martie

2011, aflîndu-se pe str. Milescu Spătaru, mun.Chișinău, dîndu-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzînd urmările lor prejudiciabile

și dorind în mod conștient survenirea acestora, prin înșelăciune și abuz de

încredere, a dobîndit de la Prihoda Vadim, mijloace bănești în sumă de 175

euro, care conform cursului oficial al BNM constituie echivalentul a 2904, 3 lei.

Continuîndu-și intenția sa unică și urmărind același scop de profit,

afirmînd și obligîndu-se intenționat fals sub pretextul acordării serviciilor ce

țin de redobîndirea cetățeniei române, aproximativ peste o săptămînă după

transmiterea primei sume de bani, invocînd necesitatea completării unor

blanchete, aflîndu-se pe str. Alecu Russo, mun.Chișinău, în curtea blocului

locativ 22, a însușit prin înșelăciune și abuz de încredere, de la cet. Prihoda V.,

mijloace bănești în sumă de 80 euro, care conform cursului oficial al BNM

constituie echivalentul a 1314, 18 lei.

Continuîndu-și intenția sa unică și urmărind același scop de profit,

afirmînd și obligîndu-se intenționat fals sub pretextul acordării serviciilor ce

țin de redobîndirea cetățeniei române, aproximativ la mijlocul lunii martie

2011, invocînd urgentarea perfectării actelor, aflîndu-se pe bd. Mircea cel

Bătrîn, mun. Chișinău, a însușit prin înșelăciune și abuz de încredere, de la cet.

Prihoda Maria, bani în sumă de 40 euro, care conform cursului oficial al BNM

constituie echivalentul a 665, 16, astfel cauzînd lui Prihoda V., un prejudiciu

material considerabil în sumă totală de 4883, 64 lei.

Tot el, urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane,

afirmînd și obligîndu-se intenționat fals sub pretextul acordării serviciilor ce

ține de redobîndirea cetățeniei române, aproximativ la începutul lunii martie

4

2011, aflîndu-se pe str. Milescu Spătaru, mun.Chișinău, dîndu-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzînd urmările lor prejudiciabile

și dorind în mod conștient survenirea acestora, prin înșelăciune și abuz de

încredere, a dobîndit de la Gudumac Alexandru, mijloace bănești în sumă de

175 euro, care conform cursului oficial al BNM constituie echivalentul a 2904, 3

lei.

Continuîndu-și intenția sa unică și urmărind același scop de profit,

afirmînd și obligîndu-se intenționat fals sub pretextul acordării serviciilor ce

țin de ține de redobîndirea cetățeniei române, aproximaiv peste o săptămînă

după transmiterea primei sume de bani, invocînd necesitatea completării unor

blanchete, aflîndu-se pe str. Alecu Russo, mun.Chișinău, în curtea blocului

locativ nr. 22, a însușit prin înșelăciune și abuz de încredere, de la cet.

Gudumac A., mijloace bănești în sumă de 80 euro, care conform cursului oficial

al BNM constituie echivalentul a 1314, 18 lei, astfel cauzînd părții vătămate, un

prejudiciu material considerabil în sumă totală de 4218, 48 lei.

Tot el, urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane,

afirmînd și obligîndu-se intenționat fals sub pretextul acordării serviciilor ce

țin de redobîndirea cetățeniei române, aproximativ la sfîrșitul lunii martie

2011, aflîndu-se pe bd. Mircea cel Bătrîn, mun.Chișinău, dîndu-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzînd urmările lor prejudiciabile

și dorind în mod conștient survenirea acestora, prin înșelăciune și abuz de

încredere, a dobîndit de la cet. Nichitici Simion, mijloace bănești în sumă de

220 euro, care conform cursului oficial al BNM constituie echivalentul a 3675,

84 lei.

Continuîndu-și intenția sa unică și urmărind același scop de profit,

afirmînd și obligîndu-se intenționat fals sub pretextul acordării serviciilor ce

țin de redobîndirea cetățeniei române, aproximativ la sfîrșitul lunii iunie 2011,

invocînd urgentarea perfectării actelor, aflîndu-se în prejma magazinului

„Fidesco”, amplasat pe str. Alecu Russo, 18/3, mun.Chișinău, a însușit prin

înșelăciune și abuz de încredere, de la cet. Nichitici S., mijloace bănești în sumă

de 90 euro, care conform cursului oficial al BNM constituie echivalentul a 1486,

19 lei. Ulterior, urmărind același scop de profit, peste o perioadă de timp

nedeterminată de către organul de urmărire penală, invocînd apariția unor

probleme în legătură cu actele prezentate, aflîndu-se în prejma magazinului

„Fidesco”, amplasat pe str. Alecu Russo, 18/3, mun.Chișinău, a însușit prin

5

înșelăciune și abuz de încredere, de la cet Nichitici S., mijloace bănești în sumă

de 95 euro, care conform cursului oficial al BNM constituie echivalentul a 1564,

51 lei, astfel cauzînd părții vătămate, un prejudiciu material considerabil în

sumă totală de 6726, 54 lei.

Tot el, urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane,

afirmînd și obligîndu-se intenționat fals sub pretextul acordării serviciilor ce

ține de redobîndirea cetățeniei române, aproximativ în luna mai 2011, aflîndu-

se în curtea blocului locativ nr. 12/1, amplasat pe str. Mihai Sadoveanu,

mun.Chișinău, dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzînd urmările lor prejudiciabile și dorind în mod conștient survenirea

acestora, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobîndit de la cet. Babin

Dmitri, mijloace bănești în sumă de 50 euro, care conform cursului oficial al

BNM constituie echivalentul a 827, 09 lei.

Continuîndu-și intenția sa unică și urmărind același scop de profit,

afirmînd și obligîndu-se intenționat fals sub pretextul acordării serviciilor ce

țin de redobîndirea cetățeniei române, aproximativ peste cîteva zile după

transmiterea primei sume de bani, aflîndu-se pe str. Alecu Russo,

mun.Chișinău, a însușit prin înșelăciune și abuz de încredere, de la cet. Babin

D., mijloace bănești în sumă de 150 euro, care conform cursului oficial al BNM

constituie echivalentul a 2442, 57 lei, astfel cauzînd părții vătămate un

prejudiciu material considerabil în sumă totală de 3269,66 lei.

2.1. Tot Sandu Dumitru, este învinuit că, urmărind scopul de a evita

răspunderea penală și de a împiedica cercetarea rapidă, completă și obiectivă a

cauzei penale, cunoscînd despre faptul că cet. Botea Victor este citat de a se

prezenta la organul de urmărire penală pentru a fi audiat în calitate de martor

în cauza penală nr. 2011990335 de acuzarea sa în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 190 slin. (4) Cod penal, a stabilit prealabil cu acesta

întrevedere la domiciliul său în curtea blocului locativ nr. 22, amplasat pe str.

Alecu Russo, mun.Chișinău. Respectiv, în vederea realizării intențiilor sale

infracționale, dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzînd urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, la

21.12.2011, aproximativ la ora 1800, întîlnindu-se cu cet. Botea Victor, a venit la

el cu rugămintea de a face declarații mincinoase prin care acesta urma să

confirme declarațiile sale făcute în calitate de învinuit la 15.12.2011, astfel

adeverind versiunea sa falsă privind însușirea mijloacelor bănești de către cet.

6

Cucu Anatol de la cet. Schibin A., Bodrug I., Danilov A., Teaca M. și Morari S.

stat, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărîri potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care Sandu D. să

fie condamnat în baza art. 190 alin.(5) Cod penal, la 10 ani 9 luni închisoare, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 3 ani, iar în

baza art. 303 alin.(2) Cod penal, de stabilit 200 ore de muncă neremunerată în

folosul comunității, care potrivit prevederilor art. 87 alin.(1) Cod penal,

corespund la 100 zile închisoare. În temeiul art. 84 Cod penal, definitiv, prin

cumulul parțial de infracțiuni, de stabilit 11 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 3 ani, cu executarea în

penitenciar de tip închis.

În argumentarea soluției a invocat că instanța contrar faptelor stabilite în

cadrul cercetării judecătorești a constatat existența unor relații de ordin civil

între inculpat și părțile vătămate, menționînd lipsa scopului și intenției

inculpatului privind însușirea mijloacele bănești în proporții deosebit de mari.

Instanța de judecată neîntemeiat a apreciat că acțiunile inculpatului țin

de neexecutarea obligațiunilor asumate în baza unui acord verbal, fiindcă

reieșind din cumulul de probe pertinente și concludente examinate în cadrul

cercetării judecătorești, se constată că Sandu Dumitru, pînă a intra în posesia

mijloacelor bănești a avut intenția de a-i însuși, fară a executa obligațiunile

asumate, demonstrînd părților vătămate sub un pretext fals voința sa de

servicii legale în vederea redobîndirii cetățeniei române.

Alături de alte circumstanțe, intenția este demonstrată prin: situația

financiară extrem de neprielnică a persoanei, care-și asumă angajamentul, la

momentul încheierii tranzacției; lipsa de fundamentare economică și caracterul

nerealizabil angajamentului asumat; lipsa unei activități aducătoare de

beneficii, necesare onorării angajamentului; achitarea veniturilor către primii

deponenți din contul banilor depuși de deponenții ulteriori; prezentarea, la

încheierea tranzacției, a documente false; încheierea tranzacției în numele unei

persoane juridice inexistente sau înregistrate pe numele unei persoane de care

se folosește persoană pentru a-și atinge interesele etc.

Prin urmare, inculpatul de la bun început nu a avut intenția de a presta

anumite servicii și de a executa anumite obligații, astfel dobîndind ilicit

mijloacele bănești în proporții deosebit de mari de la părțile vătămate.

7

Consideră, că poziția instanței precum că Sandu D. a întreprins acțiuni în

vederea realizării obligațiunilor sale prin primirea de la părțile vătămate a

copiilor actelor personale precum și a prezentat acestora cereri - blanchete

pentru a le completa este una nefondată, fiindcă acțiunile menționate, au fost

întreprinse de către inculpat în vederea realizării intențiilor sale infracționale și

în scopul convingerii victimelor în legalitatea acțiunilor sale și executarea

obligațiunilor asumate, fapt ce a determinat părțile vătămate de a avea

încredere în promisiunile lui Sandu D. și de ai încredința acestuia mijloacele

bănești.

Mai mult ca atît, potrivit informației prezentate de către Ambasada

României în Republica Moldova nr. 4723 din 23.11.2011, se constată, că

„începând cu data de 16.08.2010 depunerea dosarelor de redobândire a cetățeniei

române la Secția Consulară a Ambasadei României se face doar personal. Conform

prevederilor art. 13 alin (1) al Legii nr. 21/1991 a cetățeniei române, modificată

și republicată, cererea de acordare sau, după caz, de redobândire a cetățeniei române

se formulează în limba română, se adresează Comisiei pentru cetățenie și se depune

personal sau, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procură specială și

autentică la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie, fiind însoțită de acte care

dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege.

Astfel, potrivit informației nominalizate mai sus, se reține că prezentarea

actelor în vederea redobîndirii cetățeniei române nu poate fi efectuată prin

împuternicirea sau cu participarea terțelor persoane, fapt care în asemenea

circumstanțe exclude buna credință a inculpatului Sandu D. de a-și asuma

anumite obligațiuni și confirmă intenția acestuia de a însuși ilicit mijloacele

bănești.

Cît privește învinuirea adusă în baza art. 303 alin.(2) Cod penal, acuzarea

a menționat că au fost aduse suficiente probe în confirmarea vinovăției lui

Sandu D., însă instanța neîntemeiat i-a ignorat.

ianuarie 2014, a fost admis apelul acuzatorului de stat, casată sentința

contestată și pronunțată o nouă hotărîre, prin care.

- Sandu Dumitru a fost condamnat în baza art. 190 alin.(5) Cod penal,

la 8 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții de gestionare a finanțelor pe un termen de 3 ani, iar

în baza art. 303 alin. (2) Cod penal, amendă în mărime de 300 unități

8

convenționale.

În temeiul art. 84 alin.(3) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni,

pedepsele stabilite urmează a fi executate de sine stătător.

circumstanțele comiterii infracțiunii de escrocherie, săvîrșită în proporții

deosebit de mari și amestecul în înfăptuirea justiției și la urmărirea penală,

invocate în rechizitoriu, concluzionînd că prin probele prezentate și cercetate

în cadrul ședinței instanței de apel și anume prin declarațiile părților vătămate

a fost demonstrat faptul că Sandu D. a avut intenția de a le deposeda de bani și

că după ce convenea cu aceștia asupra sumei care urmează a fi achitată pentru

redobândirea cetățeniei străine sub pretextul apariției unor probleme cu actele,

mai solicita de la ei și alte sume de bani, iar ulterior, nu răspundea la apelurile

acestora.

Mai mult ca atît, în timpul confruntărilor avute în cadrul urmăririi

penale, între inculpat și părțile vătămate, Sandu D. în totalitate nega faptul că

le cunoaște pe părțile vătămate, menționînd că pentru prima dată le vede.

Instanța de apel a menționat că latura obiectivă a escrocheriei este

realizează prin dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune

sau abuz de încredere.

Prin dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane se înțelege transmiterea

benevolă infractorului de către victimă a bunurilor sau a dreptului asupra

bunurilor sub influența înșelăciunii sau a abuzului de încredere.

Primirea bunurilor cu condiția îndeplinirii unui angajament (de ex.,

primirea unui bun în credit care trebuie plătit în rate) poate fi încadrată drept

escrocherie doar în cazul în care făptuitorul, încă la momentul intrării în

stăpînire asupra acestor bunuri, urmărea scopul sustragerii lor și nu avea

intenția să-și execute angajamentul asumat, prevederi stipulate în Hotărîrea

explicativă a Plenului Curții Supreme de Justiție nr.23 din 28.06.2004.

Înșelăciunea se poate manifesta prin prezentarea unor date false sau prin

ascunderea unor informații a căror anunțare era obligatorie. Datele false se pot

referi atît la personalitatea infractorului sau a altor persoane, cât și la unele

obiecte, fenomene. Actele de înșelăciune pot fi înfăptuite pe cale verbală, în

scris ori folosind ambele căi simultan.

Cît privește versiunea inculpatului, precum că el nu a însușit mijloacele

bănești primite de la părțile vătămate, dar le-a transmis în România persoanei

9

Cucu A., pe care instanța de fond a apreciat-o ca întemeiată, instanța a

considerat că urmează a fi apreciată ca un drept de apărare al inculpatului și

de eschivare a acestuia de la răspunderea penală. Concluziile instanței referitor

la faptul că Sandu D. restituind banii părților vătămate nu a avut intenția de a-i

deposeda de bani, este neîntemeiată, deoarece inițial acesta refuza faptul că a

primit de la părțile vătămate careva sume de bani și chiar că le cunoaște.

Referitor la învinuirea adusă în baza art. 303 alin.(2) Cod penal, instanța

a conchis că vinovăția lui Sandu D. a fost pe deplin demonstrată, or, latura

obiectivă a amestecului în înfăptuirea justiției și în urmărirea penală se poate

manifesta în acțiuni diferite: rugăminți, promisiuni, cereri, ceia ce a și avut loc,

fapt confirmat și de martorul Prihoda Vadim, care a declarat că inculpatul

Sandu D. i-a cerut că în cazul în care v-a fi chemat la poliție să nu declare că

acesta se ocupă de perfectarea pașapoartelor românești.

avocatul Pântea Marin în numele inculpatului Sandu Dumitru, care, invocînd

ca temei prevederile art. 427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, solicită

casarea hotărîrii contestate cu menținerea sentinței instanței de fond, deoarece

instanța administrînd probele acuzării și cele ale apărării, corect a concluzionat

că acestea nu confirmă faptul că inculpatul avea scopul de a însuși banii

părților vătămate prin înșelăciune sau abuz de încredere. Astfel, corect a fost

reținut că între inculpat și părțile vătămate, au apărut niște relații în baza

cărora inculpatul și-a asumat obligațiunea de a facilita redobîndirea cetățeniei

române de către părțile vătămate, iar ultimele pentru acest serviciu, și-au

asumat obligațiunea de a-i achita sumele respective. Cît privește acțiunile civile

ale părților vătămate, instanța corect le-a respins, deoarece părțile vătămate

singure au renunțat la acțiune, iar la materialele cauzei sunt anexate recipisele

întocmite personal de către victime, în care sunt indicate că prejudiciul le-a fost

recuperat integral, careva pretenții față de inculpat nu au. Mai mult ca atît, în

recipise au menționat că doresc ca urmărirea penală în privința inculpatului să

fie încetată.

Referitor la învinuirea adusă în baza art. 303 alin.(2) Cod penal, instanța

just a considerat că partea acuzării n-a dovedit prin probele sale că inculpatul l-

a determinat pe Botea V. să facă declarații falsă organului de urmărire penală,

cu scopul de a împiedica cercetarea rapidă, completă și obiectivă a cauzei

penale.

10

Astfel, la baza deciziei instanței de apel au fost puse doar probele

acuzării, care sunt lipsite de suport legal și care nu dovedesc intenția

inculpatului pe ambele capete de acuzare.

și motivele invocate, Colegiul penal dispune admiterea acestora din

următoarele considerente.

Conform art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărîrile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanța de apel, inclusiv și în cazul în care instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în

drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnaților.

Analizînd argumentele invocate în recursurile ordinare înaintate de

avocatul Pântea Marin în numele inculpatului Sandu D., în raport cu soluția

adoptată de instanța de apel și actele cauzei, instanța de recurs conchide că, în

speță există erori de drept, care se cuprind în temeiul prevăzut de art. 427 alin.

(1) pct. 8) Cod de procedură penală.

În acest aspect, Colegiul lărgit va statua și asupra respectărilor

prevederilor art. (1) alin.(3) Cod procedură penală, care, referitor la scopul

procesului penal, stipulează că organele de urmărire penală și instanțele

judecătorești în cursul procesului sînt obligate să activeze în așa mod încît nici

o persoană să nu fie neîntemeiat bănuită, învinuită sau condamnată.

În conformitate cu prevederile art.113 Cod penal, instanța de apel, era

obligată să deducă din actele cauzei „...determinarea și constatarea juridică a

corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvîrșite și semnele

componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală a art. 303 alin.(2) Cod penal”.

La caz, Colegiul penal lărgit subliniază faptul că în partea motivată a

soluției adoptate de către instanța de apel, aceasta conchide că „...vina lui Sandu

Dumitru în baza art. 303 alin. (2) Cod penal este pe deplin demonstrată ori, latura

obiectivă a amestecului în înfăptuirea justiției și în urmărirea penală se poate

manifesta în acțiuni diferite: rugăminți, promisiuni, cereri, ceia ce a și avut loc

deoarece, martorul Botea V., a confirmat faptul că inculpatul i-a cerut că în cazul în

11

care v-a fi chemat la poliție să nu declare că acesta se ocupa cu perfectarea

pașapoartelor românești”.

Cu viziunea reflectată mai sus, Colegiul penal lărgit nu poate fi de acord,

deoarece latura obiectivă a componenței prevăzute la alin. (2) art. 303 Cod

penal, o constituie fapta de exercitare a amestecului sub orice formă, în

judecarea cauzelor de către instanțele de judecată.

Prin exercitarea amestecului în judecarea cauzelor de către instanțele de

judecată se are în vedere exercitarea influențării, asupra unui judecător aparte

sau asupra întregului complet de judecată, de către o persoană care nu intră în

componența completului de judecată, completul avînd în componență

examinarea cauzei care constituie obiectul de interes al acelei persoane.

Este obligatoriu ca exercitarea amestecului să vizeze tocmai judecarea

cauzelor de către instanțele de judecată, nu alte aspecte: relația judecătorului

cu colectivul de muncă; activitățile civice și de caritate; activitățile didactice sau

științifice; alte activități extrajudiciare.

De menționat în acest sens, că imixtiunea în cauză, trebuie să fie de o așa

natură încît să influențeze asupra cercetării rapide, complete și obiective a

cauzei penale.

Așadar, nu pot fi reținute alte aspecte de exercitare a amestecului asupra

organului de urmărire penală cum ar fi: activitatea de menținere a ordinii

publice; activitatea de control sau de exercitare a activității operative de

investigații; relația ofițerului de urmărire penală cu colectivul de muncă;

activitățile didactice sau științifice etc.

Cît privește categoria de victime a componenței în cauză, Colegiul penal

lărgit reamintește că organele de urmărire penală, în prim plan, sunt

reprezentate de ofițerii de urmărire penală, care potrivit art. 1 al Legii privind

statutul ofițerului de urmărire penală nr. 333 din 10.11.2006 se definesc ca:

„...persoana care, în numele statului și în limitele competenței sale, efectuează

nemijlocit urmărirea penală în cauze penale și exercită alte activități prevăzute expres

de lege” și care de asemenea, sunt desemnați în cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, Serviciului Vamal sau Centrului Național Anticorupție și subordonați

organizațional conducătorului instituției respective.

În al doilea rînd, procurorul, care este reprezentantul organelor de drept,

abilitat cu dreptul de a exercita urmărirea penală, în temeiul art. 270 Cod de

procedură penală, iar prin coroborare cu prevederile art. 8 din Legea cu privire

12

la Procuratură nr. 294 din 25.12.2008: „...exercită urmărirea penală în numele

statului în privința infracțiunilor atribuite în competență, iar în caz de necesitate poate

exercita sau poate prelua urmărirea penală privind orice categorie de infracțiuni, în

condițiile Codului de procedură penală.”

Așadar, prin dispozițiile legale și funcționale ale legislației în vigoare

sunt stabiliți expres subiecții care nemijlocit exercită activitatea de urmărire

penală, iar din moment ce obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la

alin. (2) art. 303 Cod penal îl formează relațiile sociale cu privire la neadmiterea

imixtiunii în activitatea organelor de urmărire penală, este evident faptul că victime

ale infracțiunii vizate pot fi în mod exclusiv doar ofițerii de urmărire penală și

procurorii, or nu în zadar legiuitorul a consfințit în distincte acte normative

principiul independenței și autonomiei activității Procuraturii; a neadmiterii

subordonării altor organe sau instituții ale statului în activitatea desfășurată de

procuror și ofițerul de urmărire penală.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel

neîntemeiat și eronat a extins calitatea martorului Botea V. (victimei) prevăzute

la alin. (2) art. 303 Cod penal, astfel, fiind denaturat scopul urmărit de legiuitor

și intenția acestuia de a ocroti penal activitatea organelor de drept care

desfășoară nemijlocit urmărirea penală.

7.1. Cu referire la condamnarea lui Sandu D. în baza art. 190 alin. (5) Cod

penal, Colegiul penal constată că, instanța de apel a examinat complet și

obiectiv toate probele administrate la dosar, verificîndu-le sub aspectul

pertinenței și concludenței, atît pe cele obținute în procesul urmăririi penale,

cît și în cadrul ședințelor de judecată, fapt ce face ca concluzia instanței privind

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii date, să fie justă și întemeiată.

Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată desfășurat și

minuțios în textul hotărîrii instanței de apel, care în coroborare demonstrează

complet vina lui Sandu Dumitru în infracțiunea prevăzută la alin.(5) art. 190

Cod penal, astfel Colegiul consideră justă concluzia instanței referitor la

corectitudinea stabilirii stării de fapt și calificării acțiunilor inculpatului pe

acest capăt de învinuire.

Totodată, instanța de recurs constată că, fiind în prezența împrejurărilor,

conform cărora probele administrate la dosar și anume: - declarațiile părților

vătămate Schibin An., Teaca M., Bodrug I., Danilov A., Morari S., Prihoda V.,

13

Gudumac A.. Nichitici S., Babin D., potrivit cărora prin intermediul unor

prieteni, l-au cunoscut pe Sandu D., de la care au aflat că acesta poate să-i

perfecteze actele pentru redobîndirea cetățeniei române și obținerea

pașaportului cetățeanului român. Inculpatul le-a explicat condițiile, prețul și

actele care urmează a fi prezentate pentru dobîndirea cetățeniei române.

Ulterior, s-au întîlnit cu Sandu D. unde, i-au fost transmise copiile actelor

necesare și bani, însă de la fiecare parte vătămate diferite sume de bani, după

care, peste o perioadă de timp de către inculpat i-au fost date blanchete de

cereri pe care le-au întocmit, în scopul primirii pașapoartelor românești, -

confruntările efectuate între părțile vătămate Schibin An., Teaca M., Bodrug I.,

Danilov A., Morari S. și a martorilor Danilov Mihail, Danilov Ludmila și bănuitul

Sandu Dumitru, conform cărora părțile vătămate și martorii își susțineau

declarațiile făcute anterior în cadrul urmăririi penale, iar bănuitul declara că pe

aceștia îi vede pentru prima dată și anterior nu i-a cunoscut, - descifrările

convorbirilor telefonice de la companiile de telecomunicație „Orange” SA pentru

perioada lunii noiembrie 2010 - noiembrie 2011 ce dețin cartele SIM 068249377,

069992141, 068915661, 068889889, care au fost utilizate de către Sandu D.

Potrivit procesului-verbal de examinare din 17 noiembrie 2011 și, respectiv

16.12.2011, se constată că, abonatul Sandu D. utilizînd cartelele SIM 069992141

și 068889889 a apelat (intrare/ieșire) în diferite perioade de timp părțile

vătămate Morari S., Danilov A., Bodrug I., Schibin A. și Teaca M., - procesul-

verbal de percheziție din 15 decembrie 2011 efectuat la domiciliul lui Sandu D. în

mun. Chișinău, str. Alecu Russo 22, ap. 34, în cadrul căruia au fost depistate și

ridicate două blanchete de cereri privind solicitarea acordării cetățeniei

române, care confirmă declarațiile părților vătămate care au relatat că

inculpatul le-a înmînat blanchete de cereri pe care ei le-au întocmit și restituit

acestuia (f.d.189, vol.I), - informația prezentată de către Ambasada României în

Republica Moldova nr. 4723 din 23 noiembrie 2011, se constată că începînd cu data

de 16.08.2010 depunerea dosarelor redobândire a cetăteniei române la Secția

Consulară a Ambasadei României se face doar personal. Conform prevederilor

art. 13 alin (1) al Legii nr. 21/1991 a cetățeniei române, modificată și

republicată, cererea de acordare sau, după caz, de redobândire a cetățeniei

române se formulează în limba română, se adresează Comisiei pentru cetățenie

și se depune personal sau, în cazuri temeinice justificate, prin mandatar cu

procură specială și autentică la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie,

14

fiind însoțită de acte care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege

(f.d. 142, vol. I), - informația prezentată de către SC „Gara de Nord” SA în scrisoarea

nr. 04 din 03 ianuarie 2012, potrivit căreia, rutele Chișinău - București sunt

deservite de către ÎS „Gările și Stațiile auto” mun. Chișinău str. Mitropolitul

Varlaam 58 Gara Chișinău, iar prin informația prezentată de către șeful centrului

Trilateral de Contact Galați în scrisoarea nr. 58 din 11 ianuarie 2012, se constată, că

în perioada 01.01.2010 - 01.01.2012 cetățeanul R. Moldova, Cucu Anatolie

născut la data de 15.05.1987, nu figurează cu intrare/ieșire în/din România (f.d.

251 vol.I), iar instanța de apel just a constatat că probele prezentate de acuzare

dovedesc vinovăția acestuia în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 190

alin.(5) Cod penal.

Argumentele recurentului, precum că probele administrate au fost

apreciate incorect și unilateral, în opinia Colegiului, sînt neîntemeiate. Instanța

ierarhic inferioară, reieșind din prevederile legale nominalizate, au dat o

apreciere corectă declarațiilor părților vătămate, a martorilor, precum și

celorlalte probe, care au fost analizate în ansamblu, în mod obiectiv.

Prin urmare, argumentele inculpatului Sandu Dumitru, precum că acesta

nu a comis infracțiunea de escrocherie, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei

persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvîrșită în proporții deosebit

de mari, pentru care a fost condamnat, sunt neîntemeiate și contravin

materialelor din dosar, iar nerecunoașterea vinovăției de către inculpat

urmează a fi apreciată drept o modalitate de exercitare a dreptului la apărare,

inculpatul urmărind scopul de a se eschiva de la răspunderea penală.

În acest sens, instanța de apel corect a menționat că, latura obiectivă a

escrocheriei se exprimă prin dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune sau abuz de încredere.

Astfel, prin dobîndirea ilicită a bunurilor legiuitorul prezumă un act opus

celui licit, efectuat cu rea-credință, prin care făptuitorul obține transmiterea

voită în proprietate, posesiune, detenție a bunului mobil sau imobil, a altor

valori străine sau dreptul asupra acestora.

Înșelăciunea întrunește în sine variate metode, procedee și tehnici de

operare ale făptuitorului – denaturarea informațiilor despre sine sau prin

ascunderea unor informații a căror anunțare era obligatorie. Datele false se pot

referi atât la personalitatea infractorului sau a altor persoane, cât și la unele

obiecte, fenomene. Actele de înșelăciune pot fi înfăptuite pe cale verbală, în

15

scris ori folosind ambele căi simultan.

Abuzul de încredere are la bază relațiile interpersonale stabilite între

făptuitor și victimă, care la rîndul lor au în suport relații de prietenie, de

serviciu, de afaceri etc., care cunoscînd o anumită evoluție și avînd amprenta

încrederii, sunt exploatate cu rea-voință de potențialul escroc la realizarea

rezoluției infracționale.

Prin oricare dintre cele două modalități – înșelăciunea sau abuzul de

încredere – care în realitate se și pot suprapune, făptuitorul induce victima în

eroare, îi crează o falsă reprezentare a realității, indiferent de mijloacele

utilizate, pentru a realiza transmiterea voită, sub incidența sa ori a altei

persoane, a bunului sau dreptului asupra lui.

Pentru existența infracțiunii de escrocherie este necesar ca victima să fi

fost indusă în eroare și să fi ajuns la o reprezentare greșită a unei situații sau

împrejurări. Aptitudinea unui mijloc sau metode de a induce în eroare depinde

și de personalitatea victimei, de gradul de instruire și educație, de mediul din

care provine, de starea psihică în care se găsea în momentul săvîrșirii faptei.

Primirea bunurilor cu condiția îndeplinirii unui angajament poate fi

calificată ca escrocherie doar în cazul în care făptuitorul, încă la momentul

intrării în stăpînire asupra acestor bunuri, urmărea scopul de a le sustrage și

nu avea intenția să-și onoreze angajamentul asumat.

Astfel, instanța de recurs menționează, că în speță, cu certitudine s-a

constatat că Sandu Dumitru a avut intenția de a deposeda de bani părțile

vătămate Schibin An., Teaca M., Bodrug I., Danilov A., Morari S., Prihoda V.,

Gudumac A.. Nichitici S., Babin D., iar după ce convenea cu aceștia asupra

sumei de bani care urmează a fi achitată pentru redobîndirea cetățeniei străine,

sub pretextul apariției unor probleme cu actele depuse, mai solicita de la

victime și alte sume de bani, după care, la apelurile acestora nu răspundea.

Mai mult ca atît, la efectuarea confruntărilor care au avut loc pe

parcursul urmăririi penale între inculpat și părțile vătămate, Sandu D. în

totalitate nega că le cunoaște și că le vede pentru prima dată.

Prin urmare, Colegiul conchide că la judecarea cauzei în ordine de apel,

instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise la art. 414-419 Cod

de procedură penală și a pronunțat o hotărîre legală și întemeiată în partea

condamnării lui Sandu D. în baza art. 190 alin.(5) Cod penal, astfel, temei legal

pentru admiterea recursurilor ordinare în această parte nu există și, potrivit

16

legii, se impune menținerea hotărîrii atacate în partea dată.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, recursurile

ordinare declarate de avocatul Pântea Marin în numele inculpatului Sandu

Dumitru urmează a fi admise, cu casarea parțială a deciziei instanței de apel în

partea condamnării lui Sandu D. în baza art. 303 alin.(2) Cod penal, cu

pronunțarea unei noi hotărîri.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursurile ordinare declarate de avocatul Pântea Marin în

numele inculpatului Sandu Dumitru, casează parțial decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2014, în partea condamnării lui

Sandu Dumitru în baza art. 303 alin.(2) Cod penal și pronunță o nouă hotărîre,

în partea respectivă, după cum urmează.

Sandu Dumitru se achită în baza art. 303 alin.(2) Cod penal, din motiv că

fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Menține condamnarea lui Sandu Dumitru în baza art. 190 alin.(5) Cod

penal, la 8 (opt) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de

gestionare a finanțelor pe un termen de 3 ani, cu executarea în penitenciar de

tip închis.

Termenul de executare a pedepsei lui Sandu Dumitru se calculează din

momentul reținerii acestuia.

Decizia este irevocabilă, publicată la 05 august 2014.

Președinte Petru Ursache

Judecători Constantin Alerguș

Ghenadie Nicolaev

Vladimir Timofti

Iurie Bejenaru

17