1ra-124/2014 — art.190 alin.5, 290 alin.1, 292 alin.1 Cod penal

1ra-124/2014 — art.190 alin.5, 290 alin.1, 292 alin.1 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul 1ra-124/14

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

06 mai 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Petru Ursache,

Judecătorii – Constantin Alerguș, Ghenadie Nicolaev, Nicolae Gordilă,

Vladimir Timofti,

a judecat în ședință publică recursurile ordinare declarate de inculpatul

Butuc Alexandru și avocatul acestuia Cobzac Gheorghe, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 mai 2013, în cauza penală în

privința lui

Butuc Alexandru Ion,

născut la 18 octombrie 1966, originar și domiciliat

pînă la reținere în mun. Chișinău, str. Grădinilor 60,

ap. 78.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

(instanța de fond);

de apel);

(instanța de recurs ordinar).

Procedura de citare a fost legal executată.

S-au prezentat:

Avocatul Cobzac Gheorghe și inculpatul Butuc Alexandru, care au

susținut recursurile ordinare declarate, solicitînd admiterea lor în sensul

declarat.

Procurorul Sergiu Crijanovschi s-a pronunțat pentru respingerea

recursurilor ordinare declarate, ca fiind nefondate.

Avocatul Ciobanu - Nițuleac V. în numele părții vătămate Gudaitis S.,

care a solicitat respingerea recursurilor declarate de inculpat și avocatul

acestuia, considerîndu-le neîntemeiate, cu menținerea deciziei instanței de

apel.

Partea vătămată Gudaitis Serghei fiind citat legal în ședința instanței de

recurs nu s-a prezentat.

1

C O N S T A T Ă :

2013, Butuc Alexandru, a fost condamnat:

- în baza art. 290 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 300 unități

convenționale, echivalentul a 6 000 lei;

- în baza art. 292 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 300

unități convenționale, echivalentul a 6 000 lei;

- în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, la 10 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a exercita activitate de administrare a bunurilor altor persoane pe un

termen de 5 ani.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs

de infracțiuni, prin cumulul total al pedepselor aplicate, definitiv i-a fost

stabilită pedeapsa de 10 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

închis, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de administrare a

bunurilor altor persoane pe un termen de 5 ani, și amendă în mărime de 600

unități convenționale, echivalentul a 12 000 lei.

Prin aceiași sentință, Butuc Alexandru a fost achitat de sub învinuirea de

săvîrșire a infracțiunii prevăzute de art. 360 alin. (2) Cod penal, din motiv că

fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Acțiunea civilă depusă de Gudaitis Serghei, a fost admisă parțial, prin

care s-a dispus încasarea de la Butuc Alexandru, în beneficiul lui Gudaitis

Serghei, prejudiciul material în sumă de 250 000 Euro, echivalentul cursului

oficial în valută națională la momentul executării hotărîrii.

Acțiunea civilă înaintată de Gudaitis Serghei, referitor la automobilul de

model „Nissan Infiniti FX 35” cu n/î C NF 086 a fost admisă în principiu,

urmînd ca asupra acesteia să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

aprilie-decembrie 2008, Butuc Alexandru, urmărind scopul dobîndirii ilicite a

bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, folosindu-se de

relațiile îndelungate de prietenie cu Gudaitis Serghei, sub pretextul desfășurării

afacerilor comune, personal și prin intermediul lui Suhușin Alexandru, a

primit, în rate, de la Gudaitis Serghei, atît pe teritoriul Republicii Moldova, cît

și pe teritoriul Federației Ruse, or. Sankt-Petersburg, suma de 45 000 Euro, bani

pe care i-a însușit, procurînd 50 ha de teren agricol, la prețul de 900 euro pentru

1 ha, amplasat în s.Talmaza, r-nul Ștefan-Vodă, înregistrînd terenul indicat pe

numele mamei sale Butuc Tamara, ulterior, refuzînd să-i restituie lui Gudaitis

2

Serghei, atît terenul indicat, cît și banii primiți pentru procurarea acestuia. Prin

acțiunile sale intenționate Butuc Alexandru a cauzat părții vătămate un

prejudiciu material în proporții deosebit de mari.

Tot el, Butuc Alexandru, urmărind realizarea aceluiași scop de dobîndire

ilicită a bunurilor altei persoane, în luna mai 2008, aflîndu-se în or. Sankt-

Petersburg, Federația Rusă, a primit de la Gudaitis Serghei automobilul de

model „Nissan Infiniti FX 35", anul fabricării 2003 și bani în sumă de 5 000

Euro, destinați pentru achitarea plăților vamale, înregistrând ulterior

automobilul dat pe numele feciorului său Butuc Alexandru Alexandru,

refuzînd să-i restituie lui Gudaitis Serghei, automobilul nominalizat, însușindu-

l și folosindu-l în scopuri personale, prin ce a cauzat părții vătămate un

prejudiciu material în proporții deosebit de mari, în sumă de 25 000 Euro.

Tot el, la 25 august 2011, urmărind scopul de dobîndire ilicită a bunurilor

altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, aflîndu-se în apartamentul

nr. 21, din str. Miron Costin, nr. 3/1, mun. Chișinău, a primit de la Gudaitis

Serghei, bani în sumă de 550 000 Euro, dintre care o parte urma să–i utilizeze la

procurarea unui apartament pentru partea vătămată, iar cealaltă parte la

desfășurarea afacerilor comune. Butuc A. și-a asumat obligația de a păstra

suma indicată temporar, ulterior, restituindu-i lui Gudaitis Serghei, doar

mijloacele bănești în sumă de 300 000 Euro, iar restul banilor în sumă de 250

000 Euro, a refuzat să-i restituie părții vătămate, însușindu-i și folosindu-i în

scopuri personale, prin ce a cauzat ultimului un prejudiciu material în proporții

deosebit de mari.

Prin acțiunile sale intenționate Butuc Alexandru a cauzat părții vătămate

Gudaitis Serghei un prejudiciu material în proporții deosebit de mari în sumă

de 320 000 Euro, care conform cursului oficial al BNM constituie 4 598 400 lei.

Tot el, Butuc Alexandru, intenționat, pe parcursul unei perioade

îndelungate de timp de pînă la 11 februarie 2012, cînd au fost depistate și

ridicate de către colaboratorii de poliție în cadrul percheziției efectuate la

domiciliul său situat pe str. Miron Costin 3/1, ap.21 mun.Chișinău, fără

autorizația corespunzătoare, a depozitat și păstrat: cinci grenade ofensive de

mînă de tip RGD-5, confecționate industrial, cu acțiune prin schije și suflu,

destinate pentru nimicirea forței vii în ofensivă și defensivă, o grenadă ofensivă

de mînă de tip RG-42, confecționată industrial, cu acțiune prin schije și suflu,

destinată pentru nimicirea forței vii în ofensivă și defensivă, unsprezece

grenade defensive de mână de tip F-1, cu acțiune prin schije și suflu, destinate

3

pentru nimicirea forței vii în defensivă, confecționate industrial, utile pentru

producerea exploziei și nimicirea forței vii în asamblare cu un focos de tip

UZRGM, UZRGM-2 sau FG-M, trei grenade cumulative antitanc de model

RKG-3EM, confecționate industrial în România, care conțin încărcătură

explozivă-amestec de trinitrotoluen (trotil), cu hexogen în proporție de 45/55,

destinate pentru distrugerea tehnicii blindate și a adăposturilor adversarului,

două focoase pentru grenadele de mînă de tip RKG-3, confecționate industrial

și destinate pentru detonarea încărcăturii explozive de bază, un focos de tip

FG-M, confecționat industrial și destinat pentru detonarea încărcăturii

explozive a grenadelor de ofensivă și defensivă de modelul F-l, RG-42 și RGD-

5, șapte focoase de tip УЗРГМ-2, zece focoase de tip УЗРГМ, confecționate

industrial în URSS și două focoase de tip UZRGM, confecționate industrial în

România, destinate pentru detonarea încărcăturii explozive a grenadelor de

ofensivă și defensivă de modelul F-l, RG-42 și RGD-5, corpul a două mine

antiinfanterie de model MAI-75, cu acționare la apăsare, confecționate

industrial în România, care conțin încărcătură explozivă - trotil, două capse de

model CD-8R, confecționate industrial în România, cu acționare prin percuție,

destinate pentru inițierea încărcăturii explozive din interiorul minelor

antiinfanterie MAI-75, două lovituri de calibrul 30 mm, de model ВОГ-17М,

confecționate industrial, cu focos de cap, cu acționare instantanee, cu

autodistrugere, care conțin încărcătură explozivă hexogen flegmatizat, de la

aruncătorul de grenade automat АГС-17 de calibru 30 mm, destinate pentru

producerea exploziei și nimicirea forței vii la distanțe de până la 1 700 m, două

cartușe militare cal. 23 mm, cu lovitură centrală cu proiectile de tip perforant-

incediar-trasor și al doilea de tip exploziv-incendiar, confecționate industrial,

destinate pentru efectuarea de trageri din tunurile de model ЗУ-23-2, ЗСУ-23-4

Шилка, ЗСУ-23М1, trei cartușe militare cal.14,5 mm, cu lovitură centrală cu

gloanțe de tip perforanți-incendiari, confecționate industrial, destinate pentru

efectuarea de trageri din mitralieră de calibru mare de model КПВТ, ПКП,

СКП, ЗПУ-1, ЗПУ-2, ЗПУ-4, două cartușe militare cal. 12,7 mm, cu lovitură

centrală cu gloanțe de tip perforant-incendiar-trasor și perforant-incendiar,

confecționate industrial, destinate pentru efectuarea de trageri din mitraliere de

model ДШК, ДШКМ și HCB Утжс, 586 cartușe militare cal. 5,45 x 39 mm, cu

lovitură centrală, avînd gloanțe cu miez de oțel, confecționate în condiții de

uzină, destinate pentru trageri din pistoale-mitraliere de tipul AK-74, AKS-74,

AKS-74U, AK-105, AN-94, puștile-mitraliere de tipul RPK-74, RPKS-74, 148

4

cartușe militare cal. 5,45 x 39 mm, cu lovitură centrală, avînd gloanțe trasoare

cu miez de oțel, confecționate în condiții de uzină, destinate pentru trageri din

pistoale-mitraliere de tipul AK-74, AKS-74, AKS-74U, AK-105, AN-94, puștile-

mitralieră de tipul RPK-74, RPKS-74, 10 cartușe cal. 7,62 x 25 mm, cu lovitură

centrală, confecționate în condiții de uzină și destinate pentru trageri din

pistoale de model TT (Tulischi Tocarev), pistoale de mitralieră PPD, PPȘ, PPS,

CZ-52, pistoale-mitralieră mod.50, 54, 64 (China), M-56 (Iugoslavia), mod.49

(Coreia), M-52 (Iran), C50m (Vietnam), 89 cartușe de calibrul 5,6 mm (22Lr), cu

lovitură circulară și glonț de plumb, destinate pentru efectuarea de trageri din

pistoale de model Magolin, Margo 22LR, WALTHER P22, TAURUS PT22,

BERETTA 87 Cheetah, Colt 22, revolvere Smirnski, HOLEK, ARMINIUS,

puștile ТОЗ-8, ТОЗ-17, ТОЗ-18, МЦ-12, МЦ-12, un cartuș de calibrul 7,65 mm

BROWNING, cu lovitură centrală, confecționat în condiții de uzină, destinat

pentru trageri din pistoalele de tip ASTRA mod. 1915, BAYARD mod. 1923,

BERETTA mod. 1934 TOMCAT, BROWNING mod. 1900, .910, 1922, WALTER

mod.4, PP, PPK, SAUER mod.38(H), MAUSER mod. HSc, MINTĂ 29, 37, 48,

CZ VZOR 27, 50, 70, STOCK, 14 cartușe de calibrul 35 ABX încărcate cu alice,

confecționat industrial, destinate pentru trageri din pistoale de model Super

P35 cal. 35 G, un cartuș de calibrul 9,5 mm, încărcat cu alice, cu lovitură

centrală, confecționat industrial, destinat pentru efectuarea de trageri cu alice

pentru revolvere, calibrul 9,5 mm, 3 cartușe atipice cu lovitură centrală,

confecționate artizanal din tuburi de la cartușe de autoapărare de calibrul 9 mm

PA, încărcate cu pulbere și alice de plumb, utile pentru efectuarea tragerilor,

care, conform raportului de expertiză balistică nr.617-619 din 13.03.2012, se

atribuie la muniții și sunt utile pentru efectuarea tragerilor.

În condiții nestabilite, Butuc Alexandru, a făcut rost, depozitat și păstrat

la domiciliul său, din mun. Chișinău, str. Miron Costin, nr. 3/1, ap.21, o

perioadă îndelungată de timp de pînă la 11 februarie 2012, cînd în cadrul

percheziției au fost depistate și ridicate de către colaboratorii de poliție

următoarele: un pistol-mitralieră militară de luptă cu nr.869432187 de model

AKS-74U, cu țeava ghintuită de calibrul 5,45 x 39 mm, cu lovitură centrală,

confecționat industrial în anul 1986 la uzina din or. Ijevsc Federația Rusă, un

pistol-mitralieră cu nr.885399809, de model AK-74, care se referă la categoria

armelor de foc și este un pistol-militar de luptă, cu țeava ghintuită, cu calibrul

5,45 x 39 mm, cu lovitură centrală, confecționat industrial în anul 1988 la uzina

Ижевский машиностроительный завод, din or. Ijevsc Federația Rusă, o armă

5

de foc atipică, de model TOZ-34P, cu nr. 18254, modificată prin retezarea

patului și a țevii pînă la 382 mm, din arma de vînătoare cu două țevi lise de

calibrul 12, cu lovitură centrală, produsă industrial la uzina Тульский

Оружеиный Завод, din or Tula, Federația Rusă, o armă de foc atipică,

modificată prin retezarea patului și a țevilor pînă la 432 mm. din arma de

vînătoare cu două țevi lise de calibrul 16, cu lovitură centrală, de model TOZ-

BM, cu nr.69070, produsă industrial la uzina nominalizată mai sus, din or Tuia

Federația Rusă, o armă de foc deghizată de tip pistol-stilou cu lovitură

circulară, cu țeava lisă, confecționată artizanal și destinată pentru efectuarea de

trageri cu cartușe 22 LR, un pistol care este o armă de foc atipică cu țeava lisă

modificat artizanal prin îngustarea canalului țevii pentru a efectua trageri cu

cartușe de vînătoare de calibrul 12 x 70, din pistol de semnalizare de model

СПШ (Сигнальный пистолет Шпагина), cu seria și numărul KG 03877, cu

țeava lisă, cal. 26 mm, cu lovitură centrală, cu cocoșul exterior, confecționat

industrial în Polonia în anul 1966, o armă de foc atipică, modificată din armă cu

țeava ghintuită de calibrul 22 LR, cu lovitură circulară, de model ТОЗ-18,

confecționată industrial în or. Tula, Federația Rusă, prin retezarea patului și

retezarea țevii până la 278 mm.

Potrivit raportului de expertiză nr. 544-546 din 14 martie 2012, armele

enumerate mai sus, se referă la categoria armelor de foc și se află în stare de

funcționare fiind utile pentru trageri.

Tot el, Butuc Alexandru, pe parcursul unei perioade de timp îndelungate

de pînă la 11 februarie 2012, cînd au fost depistate și ridicate de către

colaboratorii de poliție în cadrul percheziției efectuate la domiciliul său din

mun. Chișinău, str. Miron Costin 3/1, ap.21, fără autorizația corespunzătoare, a

depozitat și păstrat următoarele: un calup de TNT (trinitrotoluen) de 400 g, un

calup de TNT (trinitrotoluen) de 200 g, TNT (trinitrotoluen) în formă de

substanță fărîmițată cu masa de 15,79 g, toate confecționate industrial în URSS

și destinate pentru executarea lucrărilor de distrugere la suprafață, în sol și în

apă, fiind inițiate cu ajutorul capsei detonate sau unui detonator electric, un

cartuș de imitare de tip ИM-120M, confecționat industrial, destinat pentru

imitarea sunetului exploziei minei de cal. 120 mm, un cartuș de imitare de tip

ИM-82, 107M, confecționat industrial, destinat pentru imitarea sunetului

exploziei minei de cal. 82 sau 107 mm, obiecte, care conform raportului de

expertiză nr. 544-546 din 14 martie 2012 fac parte din categoria substanțelor

explozive și pe care Butuc Alexandru, le-a păstrat fără autorizația

6

corespunzătoare la domiciliul său, până la 11.02.2012, când au fost depistate și

ridicate de către colaboratorii de poliție în cadrul percheziției.

Butuc Alexandru, de către organul de urmărire penală a fost învinuit în

aceea că, în perioada anilor 2006-2009, acționînd în baza procurilor eliberate de

către Gudaitis Serghei Albert și Gudaitis Alexei Albert, a perfectat pe numele

lui Gudaitis Alexei, cetățean al RM, un buletin de identitate cu seria și numărul

A 20115207 și un pașaport cu seria și numărul A 3533900 pe numele lui

Gudaitis Serghei, cetățean al RM un buletin de identitate, cu seria și numărul A

20130473, un pașaport, cu seria și numărul A 3426483, un livret militar cu seria

și numărul LM 112424, precum și alte acte importante pentru ei, care ulterior,

fiind solicitate de către titulari, a refuzat să le restituie titularilor, tăinuind de ei

aceste acte și păstrîndu-le la domiciliul lui Fomina Valentina, din mun.

Chișinău, str.Bogdan Voievod, nr. 2/2, ap.54, unde, au fost depistate de către

colaboratorii poliției în cadrul percheziției din 11.02.2012.

- acuzatorul de stat, care a solicitat casarea acesteia, din motivul blîndeții

pedepsei și ilegalității acesteia, în partea achitării pe faptul comiterii de către

inculpat a infracțiunii prevăzută de art.360 alin.(2) Cod penal și pronunțarea

unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care,

Butuc Alexandru să fie condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, la 14 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții privind gestionarea

mijloacelor bănești pe un termen de 5 ani, în baza art.290 alin.(1) Cod penal, la 2

ani închisoare, în baza art.292 alin.(1) Cod penal, la 3 ani închisoare și în baza

art.360 alin.(2) Cod penal, la 3 ani închisoare. În temeiul art.84 alin.(1) Cod

penal, pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial

al pedepselor aplicate, să-i fie stabilit de 20 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții și să exercite activitate ce ține de administrarea

mijloacelor bănești pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip închis.

În argumentarea soluției solicitate, procurorul a invocat că instanța de

fond la stabilirea pedepsei, nu a luat în considerație cauzele, condițiile și

motivele comiterii infracțiunilor incriminate, aplicînd inculpatului o pedeapsă

prea blîndă în coraport cu faptele comise, ca urmare, pedeapsa penală nu-și va

atinge scopurile enunțate în prevederile art. 61 Cod penal. Mai mult ca atît,

instanța nu a ținut cont nici de faptul că inculpatul a păstrat la domiciliul său o

perioadă îndelungată un număr impunător de arme și muniții, care puteau

7

pune în pericol, în orice moment, viața persoanelor care locuiau în imediata

apropiere.

Referitor la infracțiunea prevăzută de art. 360 alin.(2) Cod penal,

apelantul a invocat că aceasta a fost consumată, existînd semnele caracteristice

a laturii obiective, fiind atins scopul urmărit de către inculpat și anume

limitarea libertății persoanei și de circulație, totodată, menționînd că acest fapt

nu s-a produs din considerentul că, partea vătămată, la acel moment, a deținut

și alte acte care-i confirmau identitatea sa.

- inculpatul Butuc Alexandru, care a solicitat casarea sentinței, în partea

condamnării în baza art.190 alin. (5) Cod penal, admiterea acțiunii civile și

transmiterea automobilului de model „Nissan Infiniti FX 35” spre păstrare

părții vătămate, dar nu proprietarului legal, rejudecarea cauzei și pronunțarea

în această parte a unei noi hotărîri prin care să fie achitat, în temeiul art. 390

alin. (1) pct.3) Cod de procedură penală, deoarece fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii, dar constituie un litigiu de ordin economic,

cu dispunerea admiterii în principiu a acțiunii civile și lăsarea spre soluționare

în ordine civilă, predarea automobilului de model „Nisan Infiniti”

proprietarului legal.

Inculpatul a menționat că, toate probele din materialele cauzei indică

direct la faptul că el nu a avut intenția să însușească careva bani de la Gudaitis

Serghei sau de la proprietarul real a banilor Gudaitis Alexei, inclusiv terenurile

de pămînt din or. Ștefan-Vodă sau altceva. El, întotdeuna a confirmat că, între

dînsul și Gudaitis S. a apărut un litigiu, care este de ordin strict civil, economic,

și dimpotrivă, Gudaitis Serghei încerca să însușească toți banii din afecerile

comune. Practic tot lucrul era efectuat de inculpat, pentru care nu era răsplătit,

singur și-a cumpărat apartament în Rusia, dobîndind și un credit în acest sens.

Despre necesitatea clarificării calculelor pînă la ultimul bănuț, i-a spus de mai

multe ori lui Gudaitis Serghei, însă astfel de întîlniri au fost evitate de ultimul.

Învinuirea adusă lui Butuc A. și anume – intenția de a însuși bunurile

altei persoane prin escrocherie, este bazată pe faptul, că inculpatul nu era de

găsit o perioadă de timp, apoi el ar fi avut intenția de a însuși banii, pămîntul,

automobilul, precum și de a limita deplasarea lui Gudaitis S., fapt ce nu

corespunde realității și care este confirmat prin probele din dosar, inclusiv prin

declarațiile martorilor acuzării, declarațiile părții vătămate, extrasul din

discuțiile electronice dintre martorul Suhușin A. și Butuc A.

8

Inculpatul afirmă că nu s-a ascuns și niciodată nu a fost căutat, dar în

timpul concediului de odihnă a venit în Moldova să se odihnească și să pună

capăt datoriilor și afacerilor din Moldova. Ulterior, a revenit la lucru în Sankt

Petersburg, iar după ce a aflat că Gudaitis S. a scris plîngere în privința sa la

Procuratura Generală, la 25.11.2011 s-a concediat de la serviciu, fapt, despre

care l-a informat și pe Gudaitis Alexei, după care la 05.12.2011 a venit în

Moldova, iar Gudaitis S. nu l-a căutat în această perioadă, cît și ulterior.

Instanța de fond nu a dat apreciere tuturor probelor din dosar,

apreciindu-le unilateral, iar probele ce dovedesc nevinovăția sa, nu le-a dat

aprecierea corespunzătoare, ignorînd prevederile art.101 Cod de procedură

penală, concluzionînd prezența infracțiunii de escrocherie prin forma de

asumare de către A. Butuc a angajamentului, precum că ultimul încă la

momentul intrării în posesia bunurilor ar fi avut scopul însușirii lor și nu avea

de gînd să-și îndeplinească angajamentul asumat. Astfel, în această parte este

necesar de evidențiat că:

- Butuc A. niciodată nu a negat primirea banilor de la Gudaitis, inclusiv

pentru dezvoltarea afacerilor comune, fapt care se menționează chiar și în actul

de acuzare;

- inculpatul nu a intrat în posesia ilegală a banilor primiți de la Gudaitis

S., ci a intrat în posesia legală a lor, fapt declarat însăși de partea vătămată

șisusținut de acesta pe parcursul ședințelor de judecată și anume că i-a transmis

bani pentru afacerile comune, procurare de apartament la inițiativa sa;

- el nu a îndeplinit acțiuni ilegale de ademenire a lui Gudaitis S. ca acela

să-i transmită lui banii pentru dezvoltarea afacerilor, dar a fost o decizie

personală a părții vătămate, confirmată de acesta în toate audierile sale

precedente.

Referitor la acțiunea civilă, consideră că a fost admisă neîntemeiat suma

de 250 000 Euro, nefiind luate în considerație probele prezentate, conform

cărora o parte considerabilă din banii primiți pentru dezvoltarea afacerilor au

fost cheltuiți conform destinației. În acest sens, urmează a fi efectuat un calcul

detaliat al relațiilor de afaceri, iar mai apoi de văzut care este soldul datoriei.

Instanța de judecată a admis în principiu și acțiunea civilă privind

automobilul de model „Nissan Infiniti FX 35", fără prezența în proces a

proprietarului legal Butuc Alexandru Alexandru - junior, prin ce l-a limitat în

drepturi.

9

Totodată, contrar prevederilor art.162 Cod de procedură penală, a dispus

transmiterea automobilului „Nissan Infinity FX 35" spre păstrare părții

vătămate Gudaitis Serghei, însă dreptul de proprietate urmînd a fi stabilit într-

un proces de judecată, în ordine civilă.

Mai mult, pevederile art.162 CPP, nu acordă instanței de judecată dreptul

de a transmite careva bunuri la păstrare altei persoane decât proprietarului

legal, pînă la soluționarea cauzei într-un proces civil, astfel fiind admisă o

încălcare imperativă a normelor Codului de procedură penală.

Prin urmare, acțiunile lui Butuc A. nu pot fi calificate ca fiind

infracționale, din motivul lipsei probelor concludente, pertinente sau utile ce ar

demonstra vinovăția lui în comiterea infracțiunii de sustragere imputată. Însăși

partea vătămată, confirmă că i-a transmis banii lui Butuc A. pentru afaceri, fapt

relatat și în învinuire.

Astfel, consideră că pe faptul din speță s-au conturat raporturi juridico-

civile, ce rezultă din înțelegerea între părți cu privire la desfacerea afacerilor

comune, respectiv conform prevederilor art. 1 Protocolului nr. 4 al Convenției

Europene a Drepturilor Omului - „nimeni nu poate fi privat de libertate sa pentru

singurul motiv că nu este în măsură să execute o obligație contractuală”.

- avocații Ciobanu-Nițuleac Vladislav și Canțer Oleg în interesul părții

vătămate Gudaitis Serghei, care au solicitat casarea sentinței în partea stabilirii

pedepsei și achitării inculpatului de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 360

alin. (2) Cod penal, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care

Butuc Alexandru să fie condamnat pe toate capetele de acuzare, cu stabilirea

pedepsei în conformitate cu legislația în vigoare, totodată, admiterea integrală a

acțiunii civile înaintate.

În argumentare, apelanții au invocat că, inculpatul cunoștea de la mama

sa, Butuc Tamara, despre faptul că partea vătămată îl caută în vederea

recuperării banilor și actelor de identitate, iar argumentul apărării precum că

lipsa actelor de identitate pentru Republica Moldova, nu împiedică partea

vătămată de a se deplasa este neîntemeiată. În acest sens, legiuitorul nu indică

în Codul penal, precum că este necesar de a se mai întruni și condiția

imposibilității de a se deplasa peste hotarele Republicii Moldova, astfel

consideră că pe acest capăt de învinuire vina inculpatului este pe deplin

dovedită.

2013, au fost respinse, ca nefondate apelurile declarate de inculpatul Butuc

10

Alexandru și avocații Ciobanu-Nițuleac Vladislav, Canțer Oleg în numele părții

vătămate Gudaitis Serghei, admis apelul acuzatorului de stat, casată sentința

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 26 februarie 2013, în partea stabilirii

pedepsei și pronunțată în această parte o nouă hotărîre, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care, Butuc Alexandru a fost condamnat:

- în baza art. 190 alin.(5) Cod penal, la 10 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții privind gestionarea mijloacelor bănești pe un termen

de 5 ani;

- în baza art. 290 alin. (1) Cod penal, la 2 ani închisoare;

- în baza art. 292 alin.(1) Cod penal, la 3 ani închisoare.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs

de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, definitiv i-a fost

stabilită pedeapsa de 11 ani și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții privind gestionarea mijloacelor bănești pe un termen de 5 ani.

În rest, sentința a fost menținută.

fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma prevederilor art. 101 Cod

de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

veridicității și coroborării și just a ajuns la concluzia privind achitarea

inculpatului în baza art. 360 alin. (2) Cod penal, din motiv că, fapta inculpatului

nu întrunește elementele infracțiunii, precum și, la vinovăția lui Butuc

Alexandru în baza art. 190 alin. (5), 290 alin. (1) și art.292 alin.(1) Cod penal.

Instanța a conchis că, prima instanță just a stabilit că potrivit probelor

prezentate de acuzare, vina inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzută de

art. 360 alin. (2) Cod penal, nu a fost dovedită, iar îndoielile care nu au putut fi

înlăturate au fost tratate în favoarea inculpatului.

Instanța de apel a menționat că, latura obiectivă a infracțiunii prevăzute

de art. 360 alin. (2) Cod penal, constă în fapta prejudiciabilă concretizată în

acțiunile de tăinuire, păstrare a buletinului de identitate sau altor documente

importante ale persoanei fizice. Astfel, tăinuirea constituie acțiunea de

ascundere a documentelor sau a celorlalte obiecte, astfel ca deținătorul să nu

poată folosi de ele, iar prin noțiunea de păstrare, se înțelege deținerea ilegală, a

buletinului sau a altor documente importante ale persoanei fizice în sfera de

stăpînire a făptuitorului, asupra sa în locuință sau în altă încăpere. Scopul

infracțiunii este unul special și anume de a limita libertatea persoanei, inclusiv

11

libertatea de circulație sau de a o lipsi de aceasta.

Astfel, instanța a conchis, că nu și-a găsit confirmare învinuirea adusă

inculpatului, privind tăinuirea actelor primite de la Gudaitis Serghei, pe care

ultimul i le-a transmis benevol, iar în restituirea acestora nu i s-a refuzat.

La fel, în acțiunile lui Butuc A. lipsește scopul limitării libertății de

circulație a părții vătămate Gudaitis Serghei, ultimul menționînd personal, că

din 2006 a transmis actele inculpatului, însă în tot acest timp a traversat de

nenumărate ori frontiera Republicii Moldova, deținînd actele Federației Ruse,

fapt confirmat și de martorul Prodaniuc Oxana, care a declarat că, din anul

2008 se află în relații de concubinaj cu Gudaitis Serghei. Cu traiul sunt stabiliți

în or. Sankt-Peterburg, Federația Rusă, însă de 2-3 ori pe lună vin în Republica

Moldova.

Colegiul penal a concluzionat că, argumentul procurorului precum că,

prin păstrarea actelor de identitate pe numele părții vătămate și pe numele

fratelui acestuia, inculpatul avea drept scop limitarea libertății de circulație a

lui Gudaitis Serghei și Gudaitis Alexei, nu și-a găsit confirmare or, ultimii

dispuneau de alte acte de identitate, care le oferea libertatea în circulație, iar

partea vătămată Gudaitis Serghei a trecut în această perioadă de nenumărate

ori frontiera Republicii Moldova, deținînd actele Federației Ruse, fapt despre

care cunoștea inculpatul.

La fel, în această ordine de idei, instanța a stabilit că nu și-a găsit

confirmare nici argumentele invocate în apelul avocaților Ciobanu-Nițuleac

Vladislav și Canțer Oleg în numele părții vătămate Gudaitis Serghei, din care

motiv acesta urmează a fi respins, ca neîntemeiat.

Totodată, instanța de apel a conchis că, instanța de fond corect a reținut

ca probe ce confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 190 alin. (5), art.290 alin. (1), art.292 alin.(1) Cod penal și

anume: - declarațiile părții vătămate Gudaitis Serghei; - a martorilor Butuc

Tamara, Gudaitis Aculina, Fomina Valentina, Suhușin Alexandru, Mușcinschi

Al-dru, Busuioc Constantin, Prodaniuc Oxana, Guseva Agafia, precum și actele

cauzei: - procesul-verbal de ridicare din 19.01.2012, - procesele-verbale de

percheziție din 11.02.2012, - procesul-verbal de primire-predare a

automobilului de model „Nissan Infiniti FX 35” cu n/î C NF 086 și tabela

fotografică din 19.03.2012, - procesul-verbal de examinare a banilor din

15.03.2012, - raportul de constatare tehnico-științifică nr.491 din 23.03.2012, -

rapoartele de expertiză nr. 617/618/619 din 13.03.2012 și nr.544, 545, 546 din

12

14.03.2012.

Instanța a menționat, că instanța de fond corect a stabilit circumstanțele

de fapt, și de drept, just concluzionînd că, Butuc A. a săvîrșit infracțiunea de

escrocherie, prevăzută la art. 190 alin.(5) Cod penal, comisă prin înșelăciune și

abuz de încredere, care beneficia de încrederea deplină a părții vătămate

Gudaitis S., activînd cu acesta și administrînd afacerile comune încă din anul

2005, care i-a acordat toate împuternicirile sale, pentru gestiunea afacerilor

comune, a surselor financiare, pentru perfectarea actelor, fiind întocmită pe

numele acestuia o procură pentru o perioadă îndelungată de timp.

La fel, nu și-a găsit confirmare argumentul inculpatului, precum că fiul

său Butuc Alexandru, nu primea salariu de la SRL „Dettera”, societate unde

activa în calitate de administrator și fondator, iar drept remunerație pentru

munca sa, s-a hotărît să-i fie transmis automobilul de model „Nissan Infiniti FX

35”, cu n/î C NF 086, în cont de salariu, fapt ce nu a fost demonstrat nici în

instanța de fond, cît și cea de apel, prin prezentarea cărorva înscrisuri sau alte

dovezi care ar demonstra prestarea unei munci de către fiul inculpatului, în

favoarea părții vătămate Gudaitis Serghei. În confirmarea celor nominalizate,

instanța a indicat și depozițiile martorului Corcinschi Iurie, care a declarat că,

nu are idee ce atribuție sau ce făcea fiul lui Butuc în afacerea lui Gudaitis cu

Butuc și nici ce studii are acesta finisate. Cunoaște că, mașina de model „Nissan

Infiniti FX 35”, procurată și înregistrată, era din contul salariului fiului lui

Butuc A., fiul acestuia avînd diverse activități cu calculatoarele, construcție,

însă cu exactitate nu cunoaște.

Colegiul penal a conchis că, la materialele cauzei sunt prezente suficiente

probe care dovedesc vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 190 alin.(5) Cod penal, iar faptul negării de către inculpat, au fost

apreciate de către instanța de apel, drept o metodă de a se apăra și de a se

eschiva de răspundere penală.

Totodată, instanța de fond a dat o apreciere critică argumentelor

inculpatului, precum că substanțele explozive le păstra acasă pentru că, le-a

găsit la cineva în garaj, iar armele de foc și munițiile le-a luat acasă la păstrare,

pe motivul că, la comisariatul de poliție unde a activat anterior s-au pierdut

toate registrele din cauza inundației or, inculpatul putea și trebuia să prevadă

faptul că, deținerea în condiții casnice a astfel de obiecte pune în pericol atît

viața sa, cît și a persoanelor din imediata sa apropiere, or astfel de obiecte au un

regim de păstrare special iar păstrarea lor neautorizată, constituie infracțiune.

13

Referitor la măsura de pedeapsă stabilită inculpatului pentru comiterea

infracțiunilor prevăzute de art.290 alin. (1), art.292 alin.(1) Cod penal, instanța

de apel a reținut că aceasta este prea blîndă în raport cu fapta comisă, fiind

stabilită fără a ține cont de circumstanțele cauzei și gravitatea infracțiunilor,

care fac parte din categoria celor mai puțin grave, ca urmare a acestora, scopul

pedepsei penale nu va fi atins pe deplin, motiv pentru care instanța de apel a

admis apelul acuzatorului de stat, cu casarea parțială a sentinței contestate, în

partea stabilirii pedepsei, pronunțînd o hotărîre nouă potrivit modului stabilit

pentru prima instanță.

Cît privește acțiunea civilă, instanța de apel a conchis că, instanța de fond

corect a ajuns la concluzia de a încasa de la Butuc Alexandru în beneficiul lui

Gudaitis Serghei prejudiciul material în sumă de 250 000 Euro, iar solicitarea

părții vătămate împotriva inculpatului Butuc Al. privind recunoașterea

dreptului de proprietate a lui Gudaitis Serghei asupra automobilului de model

„Nissan Infiniti FX 35” cu n/î CNF 086 și transmiterea acestuia în posesia lui,

fiind admisă în principiu, urmînd să fie soluționată în ordine civilă, deoarece de

iure, proprietar al automobilului este Butuc Alexandru Alexandru, care nu este

parte în procesul penal.

inculpatul Butuc Alexandru, care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În argumentarea recursului, inculpatul a menționat că dînsul niciodată

nu a negat primirea banilor de la S. Gudaitis, inclusiv pentru dezvoltarea

afacerilor comune, fapt care se menționează clar chiar în învinuirea formulată

în rechizitoriu. Niciodată el nu a intrat în posesia ilegală a banilor primiți de la

Gudaitis S., ci a întrat în posesia lor datorită părții vătămate, care însuși a

declarat în ședințele de judecată, că el a transmis bani pentru afacerile comune

și procurare de apartament la inițiativa sa.

Instanța de judecată nu a specificat care anume ar fi fost angajamentul

asumat de Butuc A., neavînd scopul de la bun început să îndeplinească acest

angajament, care a fost termenul limită de îndeplinire a angajamentului,

deoarece potrivit învinuirii unul din angajamentele sale era să primească banii

și să asigure dezvoltarea afacerilor comune, ceia ce el a și făcut. Angajamentul

de păstrare a banilor Butuc A. la fel l-a îndeplinit, la el fiind depistate suma de

14

114 000 Euro, astfel și-a executat și angajamentul de păstrare. În sentință este

menționat, că inculpatul nu și-a îndeplinit angajamentul de a returna sumele

înapoi, însă, chiar partea vătămată Gudaitis S. a declarat instanței, că Butuc A.

niciodată nu i-a spus că refuză să-i transmită înapoi careva sume de bani. El a

înțeles (și-a închipuit) că odată ce inculpatul nu era de găsit, apoi acesta ar fi

avut scopul de însușire a banilor. Potrivit descifrărilor telefonice partea

vătămată niciodată nu l-a căutat pe Butuc A. prin telefon în perioada vizată.

Lipsa scopului de însușire a terenului de pămînt din r-nul Ștefan Vodă

este dovedit prin declarațiile martorului Suhușin A., care a explicat că, la

indicația lui Gudaitis S. loturile indicate, Suhușin A. le înregistra pe numele

mamei lui Butuc A., Butuc Tamara, iar ultima se prezenta doar la încheierea

contractelor de vînzare-cumpărare. Totodată, pămîntul nominalizat a fost

procurat încă în an.2008, iar Gudaitis S. nu a prezentat careva dezacord pînă în

anul 2012. Astfel, aceasta indică, că Butuc A. nu a avut scopul însușirii și nu a

însușit banii destinați procurării pămîntului, iar cînd era în stare de arest mama

sa a transmis terenul de pămînt lui Gudaitis S. prin procură, la insistența

acestuia. Nici Butuc Al., cît și Butuc Tamara nu au declarat vre-o dată că

pămîntul este proprietatea lor, însăși partea vătămată Gudaitis S. a confirmat că

Butuc Tamara nu considera că pămîntul este al ei sau al fiului ei, dar poate

dispune de acest teren doar la acordul comun a lui S. Gudaitis și A. Butuc.

Instanța nu a luat în considerație probele prezentate de apărare, iar în

motivarea sentinței de condamnare fiind extrase doar unele fragmente de texte,

declarații, pe alocuri chiar schimonosiri. Potrivit învinuirii se pretinde, că Butuc

A. a însușit mașina primită de la S. Gudaitis în Federația Rusă, pe care partea

vătămată a procurat-o la prețul de 25 000 dolari, însă probele din dosar arată

clar, că automobilul a fost procurat cu 800 000 ruble rusești, ceia ce constituie

4293 dolari SUA, dar nu 25 000 dolari cum este menționat în sentință.

Cît privește acțiunea civilă, consideră că aceasta a fost admisă

neîntemeiat, deoarece în instanță au fost prezentate o mulțime de probe ce

indică că o parte considerabilă din banii primiți de Butuc A. pentru dezvoltarea

afacerilor au fost cheltuiți conform scopului, însă instanța a admis suma de 250

000 Euro. În această parte urmează de efectuat un calcul detaliat al relațiilor de

afaceri și apoi de văzut care este soldul datoriei.

La fel, instanța a admis în principiu și acțiunea civilă cu privire la

automobilul de model „Nissan Infiniti FX 35”, fără prezența în proces a

15

proprietarului legal Butuc Alexandru – junior, prin ce a limitat în drepturi

persoana care nu a fost invitată în proces.

Totodată, este contrară legii hotărîrea instanței cu privire la transmiterea

la păstrare a automobilului Nissan Infiniti FX 35, părții vătămate Gudaitis

Serghei, făcînd trimitere la prevederile art. 162 Cod de procedură penală, însă

potrivit alin.(1) pct.4) al normei nominalizate, este prevăzut expres că, banii și

alte valori dobîndite pe cale criminală sau asupra cărora au fost îndreptate

acțiunile criminale se restituie proprietarului sau, după caz, se trec în venitul

statului. Celelalte obiecte se predau proprietarilor legali, însă dacă aceștia nu

sunt identificați, se trec în proprietatea statului, iar în caz de conflict referitor la

apartenența acestor obiecte, litigiul se soluționează în ordinea procedurii civile.

Proprietarul legal al automobilului în litigiu este Butuc Alexandru, fapt

confirmat prin pașaportul tehnic și alte documente prezente la dosar, însă

necătînd la aceasta a dispus transmiterea spre păstrare a automobilului părții

vătămate.

Instanța de apel, nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel, însă doar, și-a întemeiat concluzia prin niște fraze generale a unor

declarații ale martorilor, precum și în decizia contestată se dă aprecierea

unilaterală probelor acuzării, care se contrazic vădit și nu corespund

adevărului.

La fel, instanței de judecată i-au fost prezentate mai multe cereri în care s-

a solicitat administrarea probelor solicitate de inculpat, printre care audierea

părții vătămate Gudaitis Serghei, a martorului Gudaitis Alexei, care nu au fost

interogați nici la urmărirea penală, cît și nici în instanța de judecată, căruia real

îi aparțin banii investiți în afacerile susținute de Butuc A. și Gudaitis S.,

examinarea înregistrărilor audio a convorbirilor telefonice, obligarea

acuzatorului de stat în prezentarea documentelor ridicate în cadrul percheziției

la domiciliul inculpatului, însă, deși instanța formal a admis aceste cereri,

procurorul nu a prezentat probele solicitate, iar ulterior a trecut cu vederea și a

emis decizia contestată.

În baza art. 414 alin. (3) Cod de procedură penală, a fost înaintat un

demers de a fi interogați în Curtea de Apel martorii acuzării Suhușin A.,

Busuioc C., Mușcinschii A. și Prodaniuc O., declarațiile cărora din prima

instanță se contestă, însă instanța de apel, fără nici o motivare a respins aceste

demers.

16

Curtea de Apel motivîndu-și soluția a făcut trimitere la un șir de probe

precum și declarațiile martorilor, care de fapt au fost contestate de inculpat,

fără a fi invitați aceștia sau audiați. Astfel, în procesul-verbal al ședinței de

judecată a fost menționat că probele indicate au fost citite și examinate, însă

lipsesc.

Prin urmare, instanța de apel a casat sentința instanței de fond și a

pronunțat o nouă hotărîre, întemeindu-și concluziile pe probele cercetate în

prima instanță, iar aceasta contravine prevederilor legale stipulate în art. 414

alin. (3) și (6) Cod de procedură penală.

Totodată, a menționat că relațiile între inculpat și Gudaitis S. sunt

relații de afaceri, recunoscute pe deplin de către inculpat, unde de către

ultimul au fost prezentate dovezi de cheltuire a banilor destinați pentru

afecerile comune și necesităților, niciodată nu a avut intenția de a însuși

ceva, la ce instanța vădit a apreciat probele doar împotriva sa.

Consideră, că instanța de apel, pronunțînd o nouă hotărîre în latura

pedepsei, și-a bazat concluzia de vinovăție a lui Butuc A. pe declarațiile părții

vătămate și a martorilor acuzării, dar nu a supus verificării și aprecierii în

ansamblu un șir de alte probe care confirmă nevinovăția lui Butuc A. în cele

incriminate.

6.1. Recurs suplimentar în numele inculpatului Butuc Al. a declarat și

avocatul Cobzac Gh., care invocînd temeiul de drept prevăzut la art. 427 alin.(1)

pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel

cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță, argumentînd că în ședințele

de judecată a instanței de fond și apel au fost prezentate mai multe cereri în

care s-a solicitat administrarea probelor apărării solicitate de inculpat și anume,

audierea martorului Gudaitis Alexei, căruia real îi aparțin banii investiți în

afacerile comune, examinarea înregistrărilor audio a convorbirilor telefonice

efectuate de inculpatul Butuc A. în cadrul acestui dosar, să fie obligat

procurorul să prezinte documentele ridicate la percheziția din domiciliul lui

Butuc, solicitarea prin comisie rogatorie a audierii suplimentare a martorilor

Nicolaeva, Avstriischii, Tughin, Borosovici, însă instanța unele cereri le-a

respins, iar altele deși formal le-a admis, procurorul nu a prezentat probele

solicitate, instanța trecînd cu vederea acest fapt și a emis decizia pe care o

consideră ilegală.

A menționat că după depunerea recursului de către inculpat au apărut

17

circumstanțe noi, și el a fost nevoit să depună recurs suplimentar, deoarece prin

încheierile judecătorului de instrucție din 31 octombrie 2013 s-a constatat

existența încălcărilor, însă examinarea plîngerilor nu este de competența lui.

Prin urmare, încălcarea dreptului inculpatului la un proces echitabil este

constatat, iar Butuc A. a fost lipsit de dreptul de a prezenta probe în apărarea sa

și să-i fie acordată posibilitatea participării nemijlocite la examinarea probelor

acumulate de procuror.

și motivele invocate, Colegiul penal consideră că recursurile urmează a fi

respinse din următoarele considerente.

Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în

raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limitele

temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să

judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără însă a i se agrava situația.

Drept temei pentru declararea recursului ordinar, inculpatul Butuc

Alexandru a invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură

penală, din care rezultă că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul

cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel și nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Colegiul constată că nici unul din temeiurile, la care se referă autorul

recursului, nu este aplicabil din punctul de vedere al prezenței erorii de drept,

care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei

instanței de apel.

Instanța de apel, examinînd apelurile inculpatului Butuc A., avocaților

părții vătămate Gudaitis S., Ciobanu-Nițuleac Vl., Canțer Ol. și al acuzatorului

de stat, a supus unei cercetări suplimentare și minuțioase toate probele

administrate la dosar, inclusiv a audiat inculpatul Butuc Alexandru, a verificat

și cercetat actele cauzei, care, fiind coroborate cu înscrisurile anexate la dosar și

cu celelalte probe, au permis instanței de apel de a conchide că vina

inculpatului Butuc Alexandru în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute la art. 190

alin. (5), 290 alin. (1) și 292 alin. (1) Cod penal, este dovedită.

Fiind în prezența împrejurărilor, conform cărora probele administrate la

dosar și anume: declarațiile părții vătămate Gudaitis S., a martorilor Butuc T.,

18

Gudaitis A., Fomina V., Suhușin A., Mușcinschi A., Busuioc C., Prodaniuc O.,

Guseva A., Corcinschi I., precum și actele cauzei: - procesul-verbal de ridicare din

19.01.2012, potrivit căruia au fost ridicate documentele ce au servit drept temei

la înregistrarea automobilului de model „Infiniti FX 35” cu n/î C NF 086

(f.d.155-168, vol.II), - procesul-verbal de percheziție din 11.02.2012, efectuat la

domiciliul lui Butuc Tamara, din str. Grădinilor 60, ap. 78, mun. Chișinău, în

urma căruia au fost depistate și ridicate contractele de vânzare-cumpărare

nr.1540 din 11.03.2009, nr.8707, nr.2402 din 31.03.2009, nr.1540 din 11.03.2009,

nr.8707 din 17.11.2008, certificatul nr. 26 din 18.02.2010 eliberat de Primăria s.

Talmaza, r-nul Ștefan Vodă, prin care se confirmă faptul că Primăria satului

remite avizul de plată pe anul 2009, d-nei Butuc T., contractul nr. 6651 din

16.12.2010, contractul de vânzare-cumpărare nr.8066 din 10.07.2008, 23

bancnote a cîte 500 euro, 1 bancnotă 100 dolari, 1 bancnotă 100 euro, 38

bancnote a cîte 50 euro (f.d.94, vol.III), - procesul-verbal de percheziție din

11.02.2012, efectuat la domiciliul lui Butuc Al., din str. M. Costin 3/1, ap. 21,

mun. Chișinău cu tabelul fotografic, unde au fost depistate și ridicate 229

bancnote a cîte 500 euro, pistoale, puști cu țeavă lisă, grenade din metal, cartușe

(f.d.97-161, vol.III), - procesul-verbal de primire-predare a automobilului de model

„Nissan Infiniti FX 35” cu n/î C NF 086 și tabela fotografică din 19.03.2012 (f.d.177-

183, vol.II), - procesul-verbal de examinare a banilor din 15.03.2012 și ordonanța de

recunoaștere a corpurilor delicte (f.d.173-186, vol.III), - procesul-verbal de ridicare din

14.01.2012 (f.d.194, vol.III), - raportul de constatare tehnico-științifică nr. 491 din

23.03.2012 (f.d.200-210, vol.III), - procesul-verbal de examinare a obiectelor și

documentelor din 22.06.2012 (f.d.20-231, vol. IV), - procesul-verbal de ridicare din

25.06.2012 (f.d. 2-20, vol.V), - rapoartele de expertiză complexă fizico-chimice,

balistice și tehnico-explozive nr. 617/618/619/ din 13.03.2012 și nr. 544, 545, 546 din

14.03.2012, potrivit cărora s-a constatat, că obiectele depistate și ridicate în

urma percheziției la domiciliul lui Butuc A., fac parte din categoria munițiilor, a

substanțelor explozive brizante, a armelor de foc și sunt utile pentru aplicarea

după destinație (f.d.17-33, 36-51, vol.I), confirmă cu certitudine faptul că Butuc

A. a săvîrșit dobîndirea ilicită a sumei de 45 000 euro de la Gudaitis S., prin

înșelăciune și abuz de încredere, din care, ulterior a procurat 50 ha de teren

agricol în s. Talmaza, r-nul Ștefan Vodă, a sumei de 250 000 euro, a

automobilului de model „Nissan Infiniti FX 35” cu n/î CNF 086, precum și a

păstrat ilegal arme de foc, muniții, și substanțe explozive, fără autorizația

corespunzătoare, iar instanțele ierarhic inferioare just au constatat că probele

19

prezentate de acuzare dovedesc vinovăția acestuia în săvîrșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 190 alin.(5), 290 alin.(1) și 292 alin.(1) Cod penal, totodată,

corect au concluzionat că prin aceste probe nu este confirmată tăinuirea și

păstrarea buletinelor de identitate și alte documente importante ale persoanelor

fizice, cu intenția de a limita libertatea lor de circulație, sau de a o lipsi de

aceasta.

Astfel, Colegiul penal consideră că aceste constatări au permis instanței

de apel să conchidă asupra legalității și temeiniciei concluziei primei instanțe,

corect fiind menținută sentința, prin care A. Butuc a fost achitat în baza art. 360

alin.(2) Cod penal, și casată parțial sentința în partea stabilirii pedepsei pe

celelalte capete de învinuire.

Argumentele recurentului, precum că probele administrate au fost

apreciate incorect și unilateral, în opinia Colegiului, sînt neîntemeiate. Instanța

ierarhic inferioară, reieșind din prevederile legale nominalizate, au dat o

apreciere corectă declarațiilor părții vătămate Gudaitis S., a martorilor, precum

și celorlalte probe, care au fost analizate în ansamblu, în mod obiectiv.

La fel, instanța de recurs consideră neîntemeiate argumentele inculpatului,

precum că instanța de apel și-a întemeiat concluziile pe probele cercetate de

prima instanță, necătînd la faptul că ele, și anume declarațiile părții vătămate și a

martorilor, nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel,

Colegiul constată că, conform procesului-verbal al ședinței de judecată (f.d.162-

188, 209-215, vol.VII), instanța de apel a verificat alte probe care confirmă

vinovăția lui Butuc Alexandru.

Cît privește afirmațiile cu privire la faptul că contrar prevederilor art. 414

alin. (3) Cod de procedură penală, instanța de apel deși a admis demersul

apărării privind audierea în ședință a părții vătămate Gudaitis S. și a

martorului Gudaitis A., a ignorat demersul și a examinat cauza fără audierea

lor, instanța de recurs menționează că, potrivit materialelor cauzei, instanța de

apel a pus în sarcina acuzatorului de stat asigurarea prezenței acestora în

ședința de judecată, care, a întreprins toate măsurile privind asigurarea

prezenței lor, cît și a martorilor.

Conform procesului-verbal al instanței de apel din 18 aprilie 2013, s-au

prezentat procurorul, avocatul Mîrzîncu A. în numele inculpatului Butuc A.,

partea vătămată Gudaitis S., avocații părții vătămate Ciobanu-Nițuleac V.,

Canțer O. și martorii Busuioc C., Suhușin A., Mușinschi A. și Prodaniuc O., însă

nu a fost escortat inculpatul Butuc A., prezentînd o cerere în acest sens,

20

solicitînd amînarea ședinței de judecată pe motivul că nu a încheiat contract cu

avocatul ales, din care motiv ședința de judecată a fost amînată pentru data de

02.05.2013, ora 11.00 (f.d.129-130, vol.VII).

La 02.05.2013, atît avocatul Cobzac Gh. care acordă asistență juridică în

bază de contract inculpatului Butuc A., cît și inculpatul au depus cereri de

amînare a judecării cauzei, necătînd la faptul că în ședința instanței de apel s-au

prezentat participanții la proces și părțile citate pe dosar (partea vătămată

Gudaitis S., martorii Busuioc C., Suhușin A., Mușinschi A., Prodaniuc O.,

Gudaitis A.), motiv pentru care cauza a fost amînată pentru data de 08.05.2013

(f.d.141, vol.VII).

Ulterior, la data și ora fixată, ședința de judecată a fost amînată pentru

data de 16.05.2013, ora 13.00.

La ședința de judecată din 16.05.2013, s-au prezentat acuzatorul de stat,

inculpatul Butuc A. și avocatul acestuia Cobzac Gh., avocații părții vătămate

Ciobanu-Nițuleac V. și Canțer O., dar nu s-a prezentat partea vătămată

Gudaitis Serghei, care a depus o cerere în adresa instanței de apel, solicitînd

examinarea cauzei penale în privința lui Butuc A. în lipsa sa, din motivul că nu

va fi pe teritoriul R. Moldova, iar instanța de apel, consultînd opinia părților,

inclusiv a inculpatului și a avocatului acestuia, a dispus posibilă începerea

examinării cauzei penale în lipsa părții vătămate (f.d. 154, 162-163, vol.VII).

Mai mult ca atît, instanța menționează că partea vătămată Gudaitis S. a

fost audiat în cadrul ședinței instanței de fond în ședințele de judecată din

20.08.2012, 22.08.2012, 26.09.2012, 24.10.2012, 24.12.2012 (f.d.39-44, 66, 107, 189-

191, vol.VI), în prezența acuzatorului de stat, avocatului părții vătămate,

inculpatului Butuc A. și avocatului acestuia Cobzac Gh. în bază de contract, cu

asigurarea posibilității părților de a le adresa întrebări părții vătămate.

Cît privește argumentul invocat de inculpat precum că instanței de apel

au fost prezentate mai multe cereri în care s-a solicitat examinarea

înregistrărilor audio a convorbirilor telefonice efectuate de către inculpat,

precum și să fie obligat procurorul să prezinte documentele ridicate în cadrul

percheziției la domiciliul lui Butuc A., instanța de recurs le consideră ca fiind

declarative și menționează că, la materialele cauzei este anexat răspunsul nr.

5765 din 22.04.2013 a Procurorului în Procuratura sect. Rîșcani, mun. Chișinău,

I. Brînza, potrivit căruia inculpatul Butuc A. a fost informat că, „cu excepția

documentelor primite în ședința de judecată din 14.01.2013, în prezența apărătorului

Gheorghe Cobzac, cît și a celor care au fost supuse examinării procesuale în cadrul

21

urmăririi penale în cauza nr. 2012028105, toate documentele și obiectele solicitate,

expuse în prealabil într-un act de predare-primire, în baza cererii și permisiunii Dvs.,

din 18.01.2013, au fost transmise contra semnătură D-nei Butuc Tamara”. La

fel, prin răspunsul nr. 6-38/2012-126 din 24.12.2012, procurorul secției control al

activității operative de investigații și asigurare a regimului secret al

Procuraturii Generale, A. Stîngaci, a comunicat inculpatul Butuc A., că „în

rezultatul controlului efectuat s-a stabilit, că urmărirea penală în cauza penală nr.

2011928147 a fost finisată la 03.07.2012. Din cauza penală au fost disjunse într-o

procedură separată materialele privind interceptarea convorbirilor telefonice,

care au fost anexate la cauza penală nr. 2012028105, pornită în privința sa” (f.d.158,

vol.VII).

Totodată, temeiul invocat de recurent privitor la latura civilă, precum că

instanța neîntemeiat a admis în principiu acțiunea civilă, referitor la

automobilul de model „Nissan Infiniti FX 35”, cu n/î C NF 086, fără prezența în

proces a proprietarului legal Butuc A., limitîndu-l pe ultimul în drepturi,

instanța menționează că, acesta nu este lipsit de dreptul de a intenta o acțiune

civilă în instanța de judecată, pe cazul dat.

Astfel, decizia instanței de apel cuprinde fondul apelurilor și temeiurile

de fapt și de drept care au dus la respingerea și admiterea acestora, precum și

motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de

procedură penală.

Prin urmare, argumentele inculpatului Butuc A., precum că acesta nu a

comis infracțiunile pentru care a fost condamnat, sunt neîntemeiate și contravin

materialelor din dosar, iar nerecunoașterea vinovăției de către inculpat

urmează a fi apreciată drept o modalitate de exercitare a dreptului la apărare,

inculpatul urmărind scopul de a se eschiva de la răspunderea penală.

Colegiul penal lărgit constată că acțiunilor inculpatului Butuc A. li s-a dat

o apreciere și încadrare juridică corectă, iar măsura de pedeapsă acestuia i s-a

stabilit cu respectarea prevederilor art. 61, 75 Cod penal, ținîndu-se seama de

gradul prejudiciabil al faptelor comise, de persoana celui vinovat, de toate

circumstanțele cauzei, care agravează ori atenuează răspunderea, fiindu-i

numită o pedeapsă în limitele sancțiunii normei penale în baza cărora a fost

declarat vinovat, astfel temeiuri de a interveni în hotărîrea judecătorească în

această parte la fel nu s-au stabilit.

Astfel, Colegiul conchide că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța

a respectat prevederile legale relevante, prescrise la art.414-419 Cod de

22

procedură penală și a pronunțat o hotărîre legală și întemeiată, iar temei legal

pentru admiterea recursului ordinar declarat de inculpatul Butuc Alexandru nu

există și, potrivit legii, se impune respingerea lui ca inadmisibil, cu menținerea

hotărîrii atacate.

Referitor la recursul suplimentar declarat de avocatul Cobzac Gheorghe în

numele inculpatului Butuc Alexandru

Colegiul penal menționează că recursul suplimentar declarat de avocatul

Cobzac Gheorghe în numele inculpatului Butuc A., urmează a fi respins, din

motiv că acesta este depus peste termen.

În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală

(modificat în redacția Legii nr. 66 din 05.04.2012, care a intrat în vigoare la

27.10.2012), termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Astfel, decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 mai

2013, care se contestă a fost pronunțată integral la 16 iulie 2013, iar recursul

suplimentar declarat de avocatul Cobzac Gh. în numele inculpatului Butuc

Alexandru a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiție la 10 ianuarie 2014

(f.d.102-103), după expirarea termenului legal de declarare a recursului ordinar.

În speța dată, durata termenului de recurs de 30 zile se calculează

începînd cu 17 iulie 2013 și se epuizează la 15 august 2013.

Colegiul penal remarcă că, legea procesual - penală nu face careva

mențiuni referitor la declararea suplimentară a recursului ordinar și nu

stabilește alte termene pentru actele suplimentare, decît cele prevăzute la art.

422 Cod de procedură penală.

De aceea, persoanele indicate în dispoziția art. 421 Cod de procedură

penală, care au declarat în termen recurs ordinar, iar ulterior au depus

recursuri suplimentare, acestea se vor considera ca depuse în termen, dacă ele

se încadrează în termenul de 30 zile de la data pronunțării deciziei instanței de

apel.

Colegiul penal conchide că, recursul suplimentar declarat de avocatul

Cobzac Gheorghe în numele inculpatului Butuc Alexandru, este depus peste

termenul legal, prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală, deoarece

termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței de apel a expirat

la data de 15 august 2013.

23

Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să

concluzioneze asupra inadmisibilității recursului suplimentar declarat de

avocatul Cobzac Gheorghe în numele inculpatului Butuc Alexandru, ca fiind

declarat peste termen.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de inculpatul

Butuc Alexandru și avocatul acestuia Cobzac Gheorghe, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 mai 2013, în cauza penală în

privința lui Butuc Alexandru Ion, cu menținerea hotărîrii contestate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 03 iunie 2014, ora 0950.

Președinte Petru Ursache

Judecători Constantin Alerguș

Ghenadie Nicolaev

Nicolae Gordilă

Vladimir Timofti

24