1re-63/2015 — art. 313 CPP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 313 CPP
- Temei legal
- art. 453 CPP
1re-63/2015 — art. 313 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul nr. 1re-63/2015
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
29 aprilie 2015 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte – Petru Ursache,
judecătorii – Ghenadie Nicolaev și Petru Moraru,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de
petiționarul Negru Vladimir Vasile împotriva încheierii Judecătoriei Cantemir din
25 noiembrie 2014 privind anularea ordonanței de recunoaștere a obiectelor ca
corpuri delicte din 25 septembrie 2014,
C O N S T A T Ă:
La 03.10.2014, la Judecătoria Cantemir a parvenit plîngerea petiționarului
Negru Vladimir, prin care se solicita anularea ordonanței Procuraturii Cantemir din
25 septembrie 2014 de recunoaștere a obiectelor ca corpuri delicte și a ordonanței
Procuraturii Cantemir din 29 septembrie 2014 emise pe cauza penală nr.
2014430416, prin care s-a dispus confiscarea corpului delict, și anume a mijlocului
de transport personal de model Opel Meriva cu n/î CT AK cod
VINW0l0XCE7564307675, în proprietatea statului.
Reieșind din textul plîngerii petiționarului, acesta susține că prin emiterea
ordonanțelor nominalizate au fost încălcate exigențele prescrise la art. 158 alin.
(1)-(3) Cod de procedură penală, întrucît mijlocul de transport personal de model
Opel Meriva cu n/î CT AK cod VINW0l0XCE7564307675, nu poate fi recunoscut
în calitate de corp delict, nefiind în corespundere cu normele enunțate.
La fel, se menționează că potrivit art. 106 și 1061 Cod penal, automobilul în
cauză nu poate constitui obiectul confiscării speciale, deoarece nu rezultă din
activitatea criminală, iar prejudiciul cauzat părții vătămate a fost recuperat.
Mai mult ca atît, consideră petiționarul că procurorul nu era în drept de a
dispune confiscarea specială, acesta fiind un drept exclusiv al instanței de judecată.
Prin încheierea Judecătoriei Cantemir din 25 noiembrie 2014, plîngerea
depusă de petiționar a fost respinsă ca neîntemeiată.
În motivarea încheierii adoptate, instanța a indicat că nu poate reține ca
fiind întemeiate argumentele petiționarului privind încălcarea prevederilor art. 158
Cod de procedură penală, or potrivit alin. (1) al aceluiași articol se consideră
corpuri delicte obiectele care au servit la săvîrșirea infracțiunii și au păstrat asupra
lor urmele acțiunilor criminale, iar în coroborare cu prevederile art. 158 alin. (3)
pct. 2) Cod de procedură penală, obiectul poate fi recunoscut drept corp delict dacă
a fost dobîndit prin procedeul probatoriu – cercetarea la fața locului.
1
Din materialele dosarului, și anume din declarațiile părții vătămate și a
martorilor, instanța a ajuns la concluzia că Negru Vladimir s-a folosit de
automobilul de marca Opel Meriva cu n/î CT AK cod VINW0l0XCE7564307675
în comiterea infracțiunii, obiectul dat fiind recunoscut corp delict la faza pornirii
urmării penale, atunci cînd se desfășura cercetarea la fața locului.
Totodată, instanța a susținut că nu poate fi reținut ca fiind fondat nici
argumentul precum că, dispunerea confiscării speciale ține strict de competența
instanței de judecată, or, în corespundere cu prevederile art. 162 alin. (1) Cod de
procedură penală este stipulat: „În cazul în care procurorul dispune încetarea
urmăririi penale sau în cazul soluționării cauzei în fond, se hotărăște chestiunea
cu privire la corpurile delicte.”
Așadar, instanța a conchis că circumstanțele expuse mai sus, dovedesc cu
certitudine legalitatea ordonanțelor emise, nefiind stabilite careva divergențe de
ordin procedural.
Nefiind de acord cu încheierea judecătorului de instrucție, Negru Vladimir
a declarat recurs în anulare, prin care solicită casarea încheierii Judecătoriei
Cantemir din 25 noiembrie 2014, motivînd că judecătorul de instrucție nu a acordat
un răspuns deplin cerințelor solicitate în plîngere, conținutul încheierii avînd un
caracter formal. De asemenea, prin examinarea cauzei în lipsa părții vătămate și
fără examinarea corpului delict i s-a încălcat vădit dreptul absolut prescris la art.
6,7 CEDO și art. 2 al Protocolului nr. 7 la Convenție.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din
următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală,
Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct.
2) și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la
Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrilor judecătorești
după epuizarea căilor ordinare de atac.
În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură
penală cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în
anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea
ilegalității hotărîrii atacate.
Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se
menționează că hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul
reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un
viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată,
inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul
Republicii Moldova despre depunerea cererii.
Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs
în anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărîrilor judecătorești prin care a
fost judecată cauza penală în fond, adică hotărîrile irevocabile de condamnare, de
achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac,
reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură
penală – adică calea apelului și recursului ordinar.
2
Analizînd dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată rezultă
că, încheierea judecătorului de instrucție, adoptată în ordinea reglementată de art.
313 Cod de procedură penală, nu cade sub incidența categoriilor de hotărîri
irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, ce pot fi
contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, iar recursul declarat
împotriva încheierii judecătorului de instrucție este inadmisibil, deoarece o
asemenea hotărîre nu este susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs în anulare.
Așadar, avînd ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de
procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat, întrucît
acesta nu corespunde cerințelor de formă și conținut prevăzute la art. 455 Cod de
procedură penală.
În conformitate cu prevederile art. 456, art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de
procedură penală, Colegiul penal
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de petiționarul Negru
Vladimir Vasile împotriva încheierii Judecătoriei Cantemir din 25 noiembrie 2014,
deoarece nu corespunde cerințelor de formă și conținut prevăzute la art. 455 Cod
de procedură penală.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 29 mai 2015.
Președinte Judecător Judecător
Petru Ursache Ghenadie Nicolaev Petru Moraru
3