1ra-1615/14 — art. 264 al.1 CP

Dosarul nr. 1ra-1615/2014

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

12 noiembrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Ursache Petru,

judecători – Timofti Vladimir și Nicolaev Ghenadie,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de procurorul

adjunct al Procuraturii de nivelul Curții de Apel Chișinău, Ciobanu Sergiu,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 mai 2014, în

cauza penală privindu-l pe

Severinov Alexandru Gheorghe, născut la 28 iunie 1970

în mun. Chișinău, dom. în mun. Chișinău, str.

Independenței, 20/1, ap. 64.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

CONSTATĂ:

Severinov Alexandru a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșire a infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.

Acțiunea civilă înaintată de Martin Olesea cu privire la repararea prejudiciului

cauzat a fost respinsă.

învinuire pentru faptul, că la data de 13 octombrie 2011, aproximativ la ora 08:00,

conducînd automobilul de model „Opel Astra” cu n/î C OE 156, în mun. Chișinău,

pe str. Sprîncenoaia din direcția străzii Gh. Asachi spre str. șos. Hîncești, nu a ținut

permanent seama de împrejurări, n-a apreciat corect situația reală pe drum, în care

se afla autoturismul în momentul respectiv, prin ce a încălcat cerințele art. 10 alin.

(l) lit. b) al Regulamentului Circulației Rutiere, care prevede că persoana care

conduce un autovehicul trebuie: să posede cunoștințe și să execute cerințele

prezentului regulament, precum și să posede dexteritatea necesară de a conduce în

siguranță vehiculul pe drum, la fel a încălcat prevederile art. 45 al Regulamentului

Circulației Rutiere, care prevede că: 1) conducătorul trebuie să conducă vehiculul

1

în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținînd permanent seama de următorii

factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția;

b) dexteritatea în conducere care iar permite să prevadă situațiile

periculoase;

c) starea tehnica a vehiculului și particularitățile încărcăturii;

d) situația rutieră.

2) În cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate

de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în

pericol siguranța traficului, prin urmare a ignorat indicatorul rutier de avertizare nr.

1.21 din Regulamentul Circulației Rutiere „Copii” - sector de drum în apropierea

școlilor, instituțiilor preșcolare etc., unde persistă pericolul apariției copiilor pe

carosabil, potrivit imaginii video înregistrată pe cd-ul anexat la prezenta cauză

penală, astfel ca urmare a acțiunilor sale, a comis tamponarea pietonului Martin

Olesea care traversa partea carosabilă a str. Sprîncenoaia de la stînga spre dreapta,

relativ deplasării automobilului condus de Severinov Alexandru.

În rezultatul accidentului rutier la pietonul care a fost tamponat de către

acesta, Martin Olesea s-a constatat potrivit raportului de expertiză medico-legală

nr. l42/D din 17 ianuarie 2012, în rezultatul examinării documentelor medicale

prezentate: fracturi tasate cuneforme gr.I a corpurilor vertebrali Th 12, LI, L2,

traumatism cranio-cerebral asociat manifestat prin comoție cerebrală, care au fost

produse la acțiunea traumatică a unui obiect contondent-dur, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, care condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și

în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie.

Acțiunile acestuia, de către organul urmărire penală au fost încadrate în baza

art. 264 alin. (1) Cod penal – încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere,

comis de către persoana care conduce mijlocul de transport.

solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin

care Severinov Alexandru să fie condamnat în baza art. 264 alin. (1) Cod penal la 1

an închisoare, iar în temeiul art. 90 Cod penal pedeapsa stabilită să fie suspendată

condiționat pe un termen de probă de 1 an, pe motiv că prima instanța greșit a

respins probele acuzării administrate la urmărirea penală și cercetate în ședința de

judecată fiind pertinente, concludente și admisibile, ce confirmă vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal,

încălcînd prevederile art. 45 al Regulamentului Circulației Rutiere fiind în zona de

acțiune a indicatorului rutier 1.21 din Regulamentul Circulației Rutiere „Copii”.

a fost respins ca nefondat apelul procurorului, cu menținerea sentinței fără

modificări.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat, că prima instanță

corect a achitat inculpatul Severinov Alexandru fiind pus sub învinuirea de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (l) Cod penal, deoarece probele

prezentate nici într-un caz nu confirmă și nu demonstrează vina lui Severinov

2

Alexandru în comiterea infracțiunii imputate lui, deoarece nici una din ele nu

indică la aceea că Severinov Alexandru ar fi fost vinovat în comiterea accidentului

rutier, că dînsul își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii și inacțiunii

sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, dar considera în mod ușuratic că ele vor

putea fi evitate, ori nu își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sau

inacțiunii sale, sau că nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor ei

prejudiciabile, deși trebuia și putea să le prevadă. Potrivit raportului de expertiză

nr.1124 din 02 iulie 2013 efectuat de Centrul Național de Expertize Judiciare a

Ministerului Justiției, reieșind din materialul video prezentat spre expertiză, s-a

constatat că conducătorul automobilului de model „Opel Astra” cu n/î C OE 156

nu a dispus de posibilitatea tehnică de a evita tamponarea pietonului prin frînare (f.

d. 210-212, vol. I).

de către procurorul adjunct al Procuraturii de nivelul Curții de Apel, Ciobanu

Sergiu, prin care solicită în temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, casarea acesteia, cu remiterea cauzei penale la rejudecare în

instanța de apel, în alt complet de judecată invocînd că:

- instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate de procuror;

- vina inculpatului în comiterea infracțiunii imputate se confirmă prin cumulul

de probe aduse de procuror, iar instanțele de judecată nu le-au dat apreciere justă;

- luînd în considerație faptul că accidentul a avut loc în zona de acțiune a

indicatorului rutier de avertizare 1.21. din Regulamentul Circulației Rutiere

,,Copii” inculpatul era obligat să reducă viteza indiferent dacă sunt sau nu copii

prin apropiere.

actele cauzei, Colegiul penal consideră că acesta urmează a fi declarat inadmisibil

reieșind din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul se declară în

termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recurs ordinar la 02 iulie 2014, împotriva deciziei instanței de apel din 06

mai 2014, pronunțată la 03 iunie 2014, în termen.

Drept temei pentru recurs procurorul a invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală, adică cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel.

Din conținutul recursului declarat de către procuror, rezultă că acesta critică

hotărîrile judecătorești adoptate sub aspectul nepronunțării argumentat asupra

tuturor motivelor invocate în apel.

Acest temei nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului ordinar

declarat.

Ambele instanțe judecătorești au examinat cauza sub toate aspectele, complet

și obiectiv, și au apreciat corect probele administrate, constatînd că n-au fost

prezentate probe incontestabile de acuzare a lui Severinov Alexandru în cele

incriminate și astfel, corect au concluzionat că nu-i demonstrată vinovăția, în

3

concluzie fapta inculpatului Severinov Alexandru nu întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii.

Probele administrate de către organul de urmărire penală și susținute de

acuzatorul de stat, puse la dispoziție instanțelor judecătorești ierarhic inferioare, nu

dau temei la o stabilire sigură a vinovăției lui Severinov Alexandru în săvîrșirea

infracțiunii incriminate.

Instanța de apel corect a mai invocat, că „potrivit raportului de expertiză

nr.1124 din 02 iulie 2013 efectuat de Centrul Național de Expertize Judiciare a

Ministerului Justiției, reieșind din materialul video prezentat spre expertiză, s-a

constatat că conducătorul automobilului de model „Opel Astra” cu n/î C OE 156

nu a dispus de posibilitatea tehnică de a evita tamponarea pietonului prin frînare (f.

d. 210-212, vol. I).

Potrivit raportului de expertiză nr. 1483 din 11 iulie 2012 și nr. 0063 din 17

ianuarie 2013 întocmite de Centrul Național de Expertize Judiciare a M. Justiției,

s-a constatat că, urmei de frînare de 7,9 m. a automobilului de model „Opel Astra”

cu n/î C OE 156, în condițiile accidentului rutier îi corespunde viteza de circa 42

km/h, spațiul de oprire în siguranță fiind de circa 25-27 m. Totodată nu s-a putut

răspunde la întrebarea dacă avea sau nu șoferul automobilului de model „Opel

Astra” cu n/î C OE 156 posibilitatea tehnică de a evita tamponarea pietonului,

Martin Olesea, reieșind din materialele video prezentate din videoregistrator, adică

reieșind din condițiile video care s-au fixat la momentul producerii accidentului

rutier (f. d. 149-151,175-177, vol. I)”.

Instanța de apel corect a menționat că Regulamentul Circulației Rutiere

reglementează și circulația pietonilor. Astfel, potrivit prevederilor art. 114 alin. (1)

al Regulamentului Circulației Rutiere „pietonii trebuie să traverseze drumul numai

pe la trecerile semnalizate, inclusiv pe pasajele denivelate, iar în lipsa acestora la

intersecții - pe linia trotuarelor sau acostamentelor”, alin. (2) prevede că „în cazul

în care în limitele vizibilității (100-150 m) nu sunt treceri pentru pietoni sau

intersecții, ei pot traversa drumul numai după ce s-au asigurat că nu se apropie nici

un vehicul, efectuînd trecerea pe traiectorie perpendiculară în raport cu marginea

drumului iar alin. (3) expres stipulează că „odată angajați în traversare, pietonii nu

trebuie să încetinească mersul sau să se oprească fără motiv”.

În conformitate cu dispozițiile art. 116 alin. (1) lit. b) al Regulamentului

Circulației Rutiere „pietonilor li se interzice să se angajeze în traversare pe

sectoarele de drum cu cîmpul vizual limitat”.

Astfel, rezultă că, instanța de apel corect a constatat, că partea vătămată

Martin Olesea a încălcat cerințele art. 114, 116 ale Regulamentului Circulației

Rutiere, deoarece pietonul nu era în drept să înceapă deplasarea, fără a se asigura

4

că nu se apropie nici un vehicul și în afara intersecției, în situația în care intersecția

era la doar zeci de metri de la locul tamponării, fapt care nemijlocit a și dus la

producerea accidentului rutier.

Colegiul penal conchide că instanța de apel corect a concluzionat și lipsa

legăturii cauzale dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile, ce semnifică

lipsa temeiului de aplicare a răspunderii în baza art. 264 alin. (1) Cod penal.

Legătura cauzală este prezentă dacă:

- încălcarea regulilor de securitate a circulației a precedat producerea

urmărilor prejudiciabile;

- încălcarea respectivă a fost cauza producerii urmărilor prejudiciabile;

- încălcarea regulilor de securitate a circulației a creat un pericol real de

producere a urmărilor prejudiciabile;

- încălcarea respectivă a transformat posibilitatea producerii urmărilor

prejudiciabile în realitate.

Conducătorului mijlocului de transport, care nu a încălcat nici o regulă de

securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport, nu i se poate

imputa nepreîntîmpinarea consecințelor situației de accident, care a fost provocat

de fapta altor participanți la trafic. Dacă calculul persoanei este întemeiat, însă

circumstanțe neprevăzute sau neexecutarea obligațiilor de către alte persoane au

condiționat aceste consecințe, atunci nici ele, nici faptele care le-au provocat, nu-i

pot fi imputate.

Astfel, instanțele de judecată corect au conchis că învinuirea adusă lui

Severinov Alexandru nu este bazată pe probe directe și incontestabile ce ar

confirma vinovăția acestuia, iar potrivit art. 8 alin. (3) în coroborare cu art. 389

Cod de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în

care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvîrșirea

infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe exacte, cercetate de instanța

de judecată, cînd toate versiunile au fost verificate, iar divergențele au fost

lichidate și apreciate corespunzător. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot

fi înlăturate se interpretează în favoarea inculpatului. În acest aspect, instanțele de

judecată de fond și apel corect au concluzionat, că fapta lui Severinov Alexandru

nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.

Mai mult ca atît, potrivit art. 24 alin. (3), (4) Cod de procedură penală, părțile

participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind investite de legea

procesual-penală cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor. Instanța de

judecată pune la baza sentinței numai acele probe la cercetarea cărora părțile au

avut acces în egală măsură. Părțile în proces își aleg poziția, modul și mijloacele de

susținere a ei de sine stătător, fiind independente de instanță, de alte organe, ori

persoane, iar instanța de judecată acordă ajutor oricărei părți, la solicitarea acesteia,

în condițiile prezentului cod, pentru administrarea probelor necesare.

Astfel, se relevă că instanța de apel, respectînd principiul contradictorialității,

a asigurat posibilitatea reală părții acuzării să prezinte anumite probe în susținerea

învinuirii aduse lui Severinov Alexandru, care a fost achitat de către prima

instanță, ceea ce acuzatorul de stat nu a făcut.

5

În această ordine de idei, Colegiul penal, enunță că temeiurile prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmarea în

instanța de recurs și recursul declarat de procuror urmează a fi declarat inadmisibil,

fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul adjunct al

Procuraturii de nivelul Curții de Apel Chișinău, Ciobanu Sergiu, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 mai 2014, în cauza penală

privindu-l pe Severinov Alexandru Gheorghe, fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 03 decembrie 2014.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Nicolaev Ghenadie

6