1re-233/2014 — art. 264/1 alin. 3 CP

Dosarul nr.1re-233/14

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

05 noiembrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Ghenadie Nicolaev și Vladimir Timofti,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Taraclia din 19 septembrie 2013 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 28 ianuarie 2014 declarat de

condamnatul

Cebotari Nicolai Ion, născut la 14 iunie 1967,

originar din or. Călărași și domiciliat în or. Taraclia,

str. Novopazarscaia, nr. 19;

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

anulare)

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție

C O N S T A T Ă :

Ion a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 2641 alin. (3)

Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 550 (cinci

sute cincizeci) de unități convenționale cu privarea de dreptul de a conduce mijloace

de transport pe un termen de 3 (trei) ani.

14.02.2013, aproximativ la ora 1700 , Cebotari Nicolai Ivan, conducînd automobilul de

model „Volkswagen Caddy” cu nr. de înregistrare S MN 218, se deplasa pe str. Lenin,

în or. Taraclia. La semnalul colaboratorilor poliției rutiere de a se opri nu a reacționat,

a continuat deplasarea și a schimbat direcția de mers pe str. N. Pazarscaia, unde s-a

oprit lîngă casa nr. 1 E și în urma bănuielilor apărute la colaboratorii de poliție

privind starea lui de ebrietate în baza Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea

Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru

stabilirea stării de ebrietate și naturii ei nr. 296 din 16.04.2009, i s-a propus să treacă

testarea alcoolscopică, dar Cebotari Nicolai, fiind avertizat că poartă răspundere

1

penală pentru refuzul de la efectuarea testării alcoolscopice și examinării medicale

pentru stabilirea stării de ebrietate, a refuzat efectuarea testării alcoolscopice și

examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, nemotivînd

refuzul său.

declarat recurs, prin care a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărîri

prin care să fie dispusă achitarea sa de sub învinuirea de comiterea a faptei

incriminate.

În viziunea inculpatului, probele administrate pe cauză la judecarea cauzei în

instanța de fond trebuiau declarate inadmisibile, deoarece una și aceeași persoană a

întocmit procesul-verbal de cercetare la fața locului și a reprezentat învinuirea la

judecarea cauzei.

La fel, pe parcursul derulării urmăririi penale, inculpatului i s-a încălcat dreptul

la apărare, întrucît Oficiul Teritorial Cahul pentru Asistență Juridică Garantată de Stat

nu a emis decizia privind împuternicirea avocatului său, care urma să participe

inclusiv și la faza de urmărire penală.

fost respins ca nefondat recursul declarat, cu menținerea sentinței contestate.

4.1. Pentru a se pronunța asupra deciziei adoptate instanța de recurs a reținut

că, la adoptarea sentinței, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de

drept și just a tras concluzia că Cebotari Nicolai a săvîrșit infracțiunea prevăzută la

art. 2641 alin. (3) Cod penal.

Prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, s-a constatat că

instanța de fond corect a cercetat și apreciat probele administrate pe cauză, care din

punct de vedere al coroborării lor au dovedit vinovăția incontestabilă a inculpatului în

comiterea faptei incriminate.

La fel, instanța de apel a reiterat că, potrivit prevederilor art. 67 alin. (2) Cod de

procedură penală, avocații capătă calitatea de apărător din momentul în care și-au

asumat angajamentul de a apăra interesele persoanei în cauză cu consimțămîntul

acesteia. Apărătorul, după ce și-a asumat angajamentul de a apăra, trebuie să anunțe

despre aceasta organul de urmărire penală sau instanța.

Prin urmare, din momentul cînd avocatul Caraseni G. a eliberat mandat, iar

Cebotari N. a acceptat asistența juridică a acestui apărător, dreptul la apărare al lui

Cebotari N. nu a fost încălcat.

condamnatul Cebotari Nicolai, care solicită casarea hotărîrilor judecătorești cu

pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie achitat de sub învinuirea de comitere a

infracțiunii prevăzute la art. 2641 alin. (3) Cod penal.

În susținerea recursului declarat, recurentul invocă faptul că, instanțele de fond

la judecarea cauzei, au luat în vedere doar poziția acuzării, fără a da o apreciere și

poziției apărării.

De asemenea, autorul recursului susține că la faza de urmărire penală probele

au fost falsificate, iar vinovăția sa nu a fost dovedită, întrucît în ședința de judecată au

fost audiați trei martori ai acuzării, care sunt colaboratori de poliție și au participat la

cercetarea la fața locului, fiind interesați să dea declarații în defavoarea sa.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

2

Potrivit art. 6 pct. 44) și 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile

irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept

comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente a afectat hotărîrea atacată.

Viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărîrea

pronunțată, se consideră încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte

tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale.

Însă, conform art. 453 alin. (2), 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală,

recursul în anulare este inadmisibil dacă nu se întemeiază pe motivele prevăzute în

articolul 453 Cod de procedură penală, nu cuprinde menționarea acestor cazuri și

argumentarea ilegalității hotărîrilor atacate.

Totodată, în conformitate cu aceste prevederi legale, în recursul

condamnatului nu sunt invocate care circumstanțe sunt considerate a fi un viciu

fundamental, cu indicarea normelor legale care prevăd drepturile și libertățile pretinse

a fi esențial încălcate, denumirea acestor drepturi și libertăți, esența încălcărilor

respective raportată la normele procesual-penale și la alte legi naționale, convenții și

tratate internaționale, modul și măsura în care încălcările presupuse ar fi afectat

hotărîrea atacată, omițîndu-se și argumentarea ilegalității hotărîrii contestate, cu

indicarea unor erori de drept concrete.

Din aceste considerente, rezultă că recursul în anulare nu întrunește condițiile

de conținut prevăzute în articolele nominalizate, iar instanța de recurs nu este

competentă să completeze din oficiu recursul în anulare al condamnatei cu

circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica din motiv că conform art. 24 alin. (2)

Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu

se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît

interesele legii.

Conform art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală,

instanța decide inadmisibilitatea recursului în anulare, dacă se constată că acesta nu

îndeplinește cerințele legale de conținut, din aceste motive recursul condamnatului

Cebotari Nicolai urmează a fi declarat inadmisibil.

456 Cod de procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Cebotari

Nicolai Ion împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 28

ianuarie 2014 în propria cauză penală, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și

conținut.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 26 noiembrie 2014.

Președinte Judecător Judecător

Petru Ursache Ghenadie Nicolaev Vladimir Timofti

3