ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 24.09.2014

1ra-1233/2014 — art. 264 alin. 1 CP

HOTĂRÂRE
24.09.2014
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 264 alin. 1 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 8 CPP
Citează această cauză
1ra-1233/2014 — art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr.1ra-1233/14

17 septembrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

președinte – Ghenadie Nicolaev,

judecătorii – Vladimir Timofti și Nadejda Toma,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Ailoi Ion în numele inculpatului prin care s-a solicitat casarea sentinței

Judecătoriei Drochia din 18 decembrie 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 19 martie 2014, în cauza penală în privința lui

Iurco Sergiu Ion, născut la 24 iulie 1983, originar

și domiciliat în s. Țarigrad, r-nul Drochia;

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

ordinar)

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție

Ion a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin.

(1) Cod penal, fiindu-i numită o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în

folosul comunității pe un termen de 240 (două sute patru zeci) ore fără privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport.

Au fost admise parțial acțiunile civile ale părții vătămate Babără Mariana și

ale părții civile Cebotari Sergiu cu dispunerea încasării:

- din contului lui Iurco Sergiu în beneficiul lui Babără Mariana a

prejudiciului moral în mărime de 10 000 (zece mii) lei;

- din contul lui ÎI „Adelina Postovan” și Iurco Sergiu în beneficiul lui

Cebotari Sergiu a cheltuielilor de judecată în mărime de 6 000 (șase mii) lei;

1

- din contul lui ÎI „Adelina Postovan” și Iurco Sergiu în beneficiul lui Babără

Mariana a cheltuielilor de judecată în mărime de 2 000 (două mii) lei.

Iurco Sergiu, la 01.09.2008, aproximativ la orele 1730, conducînd automobilul de

serviciu de model „Renault-Clio”, n/î C LW 530, la str. Gh. Vodă, or. Drochia, din

neatenție, încălcînd prevederile art. 45 alin. (1) lit. a), b), d) ale Regulamentului

circulației rutiere, nu s-a isprăvit cu conducerea automobilului, a ieșit pe

contrasens, unde a săvîrșit tamponarea cu automobilul de model „Renault-

Laguna”, n/î DR AO 015 condus de către cet. Cecoi Serghei, locuitor al or.

Drochia, str. Sfatul Țării nr. 24/78. În rezultatul accidentului rutier pasagerului

automobilul de model „Renault-Laguna”, n/î DR AO 015 cet. Babără Mariana i-au

fost cauzate vătămări corporale medii sub formă de fractura coastei a șasea pe

dreapta, comoție cerebrală, traumă închisă cranio-cerebrală, contuzia toracelui,

plagă contuză a părții păroase a capului.

inculpatul, care a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărîri prin

care să fie dispusă achitarea sa de sub învinuirea în comitere a infracțiunii

incriminate precum și respingerea acțiunilor civile înaintate.

În motivarea apelului declarat, inculpatul a invocat faptul că declarațiile

părții vătămate Babără Mariana și ale martorului acuzării Sobolev Vladimir sunt în

contradicție.

De asemenea, conform raportului de expertiză auto-tehnică nr. 640 din

16.01.2009 s-a constatat cu certitudine că vinovat de comiterea accidentului este

șoferul automobilului „Renault-Laguna”, n/î DR AO 015, care a intrat pe

contrasens și s-a tamponat cu automobilul de model „Renault-Clio”, n/î C LW 530,

care se deplasa regulamentar.

A mai indicat apelantul că instanța de fond nu a ținut cont de declarațiile

martorilor Moscalu Mihail și Micșanschi Vitalie care au menționat că fiind chemați

la poliție au semnat două scheme ale accidentului rutier, însă la dosar este anexată

doar o singură schemă.

În concluzie, apelantul a menționat că partea acuzării nu a prezentat

suficiente probe care ar confirma că dînsul a comis infracțiunea prevăzută la art.

264 Cod penal.

declarat de inculpat, casată parțial sentința din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod

de procedură penală, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care s-a dispus încetarea procesului penal în privința lui

Iurco Sergiu în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (1) Cod penal pe

motivul intervenirii termenului prescripției în temeiul art. 275 pct. 4) și art. 332

alin. (2) Cod de procedură penală.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

4.1. În motivarea hotărîrii adoptate instanța de apel a constatat că pe cauză

sunt suficiente probe directe, utile și veridice, care în ansamblu coroborează între

ele și care confirmă pe deplin vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 264 alin. (1) Cod penal.

2

La argumentul formulat de către inculpat privind faptul că automobilul de

model „Renault-Laguna”, n/î DR AO 015 se deplasa pe contrasens și s-a tamponat

cu automobilul de model „Renault-Clio”, n/î C LW 530 instanța de apel l-a

considerat neîntemeiat, deoarece atît din procesul verbal de cercetare la fața locului

din 01.009.2008, cît și din schița accidentului rutier din 01.09.2008 (f.d. 7, vol. I)

rezultă că, locul tamponării a avut loc pe banda de deplasare a automobilului de

model „Renault-Laguna”, n/î DR AO 015, care se deplasa regulamentar la o

distanță de 2,3 m de la acostament, pe cînd automobilul de model „Renault-Clio”,

n/î C LW 530 condus de Iurco Sergiu se deplasa la o distanță de 3,8 m de la

acostament, lățimea totală a carosabilului fiind de 6,10 m, din care rezultă că

anume inculpatul a ieșit pe contrasens, pe banda de deplasare a automobilului de

model „Renault-Laguna”, n/î DR AO 015, iar acest fapt a fost confirmat și de

martorul Luncaru V., audiat în ședința instanța de apel.

A mai constatat instanța de apel că infracțiunea imputată inculpatului Iurco

Sergiu este clasificată ca fiind una ușoară în baza art. 16 Cod penal, iar de la

comiterea acesteia au trecut mai mult de 2 ani,ceea ce rezultă că în baza art. 60

alin. (1) lit. a) Cod penal a expirat termenul prescripției tragerii la răspundere

penală de 2 ani prevăzut pentru comiterea infracțiunilor ușoare.

Ailoi Ion în numele inculpatului, care invocînd temei pentru recurs pct. 6), 8) alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea hotărîrilor judecătorești cu

pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpatul Iurco Sergiu să fie achitat de sub

învinuirea de comitere a infracțiunii incriminate, pe motiv că fapta sa nu întrunește

elementele infracțiunii.

În susținerea recursului declarat recurentul menționează că din probele

administrate pe cauză nu rezultă vinovăția inculpatului Iurco Sergiu în comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (1) Cod penal, deoarece în speță sunt

constatate elemente caracteristice ale erorii grave de fapt, întrucît din examinarea

coroborată a materialului cauzei, rezultă un viciu juridic la stabilirea temeiurilor de

fapt și de drept care au dus la respingerea apelului părții apărării.

Mai indică autorul recursului asupra faptului că martorul Luncaru Vasile a

recunoscut că au fost întocmite două scheme ale locului accidentului rutier, iar prin

raportul de expertiză auto-tehnică nr. 640 din 16.01.2009 s-a constatat cu

certitudine că vinovat de comiterea accidentului rutier din 01.09.2008 se face

șoferul automobilului de model „Renault-Laguna”, n/î DR AO 015, care a intrat pe

contrasens și a lovit automobilul de model „Renault-Clio”, n/î C LW 530, care se

deplasa regulamentar, astfel, încălcînd pct. 3) din Regulamentul circulației rutiere.

materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că

recursul este vădit neîntemeiat.

Instanța de recurs ordinar verifică legalitatea hotărîrilor atacate în limitele

motivelor invocate de recurent în baza temeiurilor prevăzute la art. 427 Cod de

procedură penală.

3

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, o hotărîre a

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept în cazul

cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, conform

pct. 8) alin. (1) al aceluiași articol, în cazul cînd – nu au fost întrunite elementele

infracțiunii, iar dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor nu constituie o

eroare de drept și nu poate servi temei pentru casarea hotărîrii legal adoptate de

către instanțele judecătorești.

Din analiza minuțioasă a textului deciziei contestate, Colegiul penal ajunge

la concluzia că starea de fapt reținută și de drept apreciată de către prima instanță și

menținută de instanța de apel concordă cu circumstanțele stabilite și probele

administrate, relatate și examinate în cuprinsul hotărîrilor atacate.

Instanțele de judecată au examinat cauza sub toate aspectele complet și

obiectiv, făcînd o apreciere probelor în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, just încadrînd acțiunile lui Iurco Sergiu în baza art. 264 alin. (1)

Cod penal.

Astfel, criticile formulate de către recurent care vin în sprijinul argumentului

precum că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii – sunt

neîntemeiate, întrucît acestea se fundamentează, în mare parte, pe circumstanțele

de fapt și modul de apreciere a probatoriului, care constituie o prerogativă

exclusivă a instanțelor de fond, delegate cu examinarea fondului cauzei. Mai mult

de atît, în recursul vizat au fost invocate aceleași argumente care au constituit

subiect de discuție și în instanța de apel.

În speța de referință, instanța de recurs consideră plauzibilă sesizarea

instanței de apel cu privire la intervenirea prescripției tragerii la răspundere penală.

Așadar, este de menționat că, în baza rechizitoriului, fapta inculpatului a fost

încadrată conform prevederilor art. 264 alin. (1) Cod penal, pentru care legiuitorul

a prevăzut o pedeapsă maximă sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei)

ani, iar prin prisma prevederilor art. 16 alin. (3) Cod penal, infracțiunea incriminată

se încadrează în categoria infracțiunilor mai puțin grave.

În continuare, din materialele dosarului, Colegiul penal reține că din

momentul comiterii faptei incriminate – 01 septembrie 2008 și pînă în momentul

pronunțării deciziei – 19 martie 2014 s-a scurs un termen mai mare de 5 (cinci) ani,

iar în raport cu prevederile art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal prescripția tragerii la

răspundere penală expiră după 5 ani de la săvîrșirea unei infracțiuni mai puțin

grave.

Totodată, la alin. (2) din dispoziția aceleiași norme, legiuitorul determină

nemijlocit momentul scurgerii prescripției, dar și a încetării scurgerii acesteia, care

sunt marcate de ziua săvîrșirii infracțiunii și respectiv – rămînerea definitivă a

hotărîrii instanței de judecată.

În practică, scurgerea prescripției în sensul vizat, se materializează prin data

comiterii faptei, constatată în actul de învinuire a organului de urmărire penală, iar

cît privește statutul definitiv al hotărîrii instanței de judecată, Codul de procedură

penală la art. 466 reglementează modalitățile și momentul cînd o hotărîre a

instanțelor de fond devine definitivă.

4

În cauza penală adnotată, relevantă este prevederea consemnată în alin. (3)

art. 466 Cod de procedură penală unde „Hotărîrile instanței de apel rămîn

definitive la data pronunțării deciziei în apel”.

Astfel, din circumstanțele indicate mai sus rezultă că fapta inculpatului Iurco

Sergiu cade sub incidența prevederilor art. 60 Cod penal, cu întrunirea elementului

cronologic și al celui juridic – factori care just și legal au fost reținuți de către

instanța de apel la pronunțarea deciziei contestate.

În consecință, raportînd situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin.

(2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal concluzionează că la judecarea

cauzei în ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante,

prescrise la art. 414-419 Cod de procedură penală și, avînd în vedere că recursul

declarat se combate prin cele expuse mai sus, se impune soluția de a declara

inadmisibil recursul avocatului Ailoi Ion, ca fiind vădit neîntemeiat.

penal

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Ailoi Ion în numele

inculpatului împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19

martie 2014 în cauza penală în privința lui Iurco Sergiu Ion, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 septembrie 2014.

Președinte Judecător Judecător

Ghenadie Nicolaev Vladimir Timofti Nadejda Toma

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2016-03-29
0,95
1ra-243/2016 — art. 264-1 al. 1, 217-1 al. 3, 84 CP
Dosarul nr. 1ra-243/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 29 martie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Catan,
CSJ 2014-11-26
0,95
1re-233/2014 — art. 264/1 alin. 3 CP
Dosarul nr.1re-233/14 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 05 noiembrie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal în componență: președinte – Petru Ursache, judecătorii – Ghenadie Nicolaev și Vladimir Timofti, examinînd admis
CSJ 2016-11-08
0,94
1ra-1266/2016 — art. 264 alin. 4 CP
Dosarul 1ra-1266/16 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ţ i e D E C I Z I E 08 noiembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Petru Ursache, Judecătorii – Constantin Alerguş, Vladimir Timofti,
CSJ 2014-03-05
0,94
1ra-331/2014 — art. 264 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-331/2014 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE D E C I Z I E 19 februarie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Petru Ursache, judecători – Nicolae Gordilă, Vladimir Timofti, examin
CSJ 2015-01-21
0,94
1ra-64/2015 — art. 264 al. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-64/2015 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 21 ianuarie 2015 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: președinte – Nicolae Gordilă, judecători – Ion Guzun și Iurie Diaconu, în camera de
Sursă