ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 28.05.2015

1ra-468/2015 — art. 287 alin. 2 lit. b CP

HOTĂRÂRE
28.05.2015
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 287 alin. 2 lit. b CP
Temei legal
nu s-a invocat niciun temei de drept
Citează această cauză
1ra-468/2015 — art. 287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-468/2015

28 aprilie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecători – Ghenadie Nicolaev, Constantin Alerguș, Vladimir Timofti și Nadejda

Toma,

a judecat fără citarea părților, recursul ordinar declarat de avocatul Timuș

Silvia în numele inculpaților Balan Alexei și Ionesco Nicolae, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Ialoveni din 17 iulie 2014 și deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2014 în cauza penală în privința lui

Balan Alexei Igor, născut la 31 iulie 1991,

originar și domiciliat în s. Văratic, r-nul Ialoveni;

Ionesco Nicolae Dumitru, născut la 14 iulie 1985,

originar și domiciliat în s. Văratic, r-nul Ialoveni.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

ordinar)

Colegiul penal lărgit asupra recursului

Ionesco Nicolae Dumitru au fost recunoscuți vinovați pentru comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-le stabilită o

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, pentru fiecare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Drăguțan Ion Vasile privind

încasarea prejudiciului material a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra

cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța contencioasă.

A fost dispusă încasarea în mod solidar din contul lui Balan Alexei și

Ionesco Nicolae în beneficiul părții vătămate Drăguțan Ion Vasile a sumei de

3 000 (trei mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral.

1

15.10.2011, aproximativ la ora 1500, inculpatul Balan Alexei împreună cu Ionesco

Nicolae, avînd scopul comiterii unui act de huliganism, aflîndu-se pe una din

străzile s. Văratic, r-nul Ialoveni, încălcînd grosolan ordinea publică și exprimînd

o vădită lipsă de respect față de societate, s-a apropiat de cet. Drăguțan Ion și fără

careva motive, l-au numit în loc public cu cuvinte necenzurate și i-au aplicat

diverse lovituri peste diferite părți ale corpului.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2815/D din 08.11.2011,

lui Drăguțan Ion i s-a cauzat: traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin

comoție cerebrală, fractura oaselor nazale fără deplasare, echimoze cu excoriație

pe față, care se califică ca vătămări ușoare.

apeluri:

- avocatul Rutenco Mihai, în numele inculpatului Balan Alexei, care a

solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie dispusă

achitarea inculpatului, pe motiv că fapta nu a fost comisă de acesta. În motivarea

apelului a fost invocat faptul că, cauza a fost examinată în lipsa inculpaților, fără a

fi stabilite motivele neprezentării acestora, de asemenea, la baza sentinței au fost

puse declarațiile contradictorii ale părții vătămate, deoarece, potrivit declarațiilor

martorului Balan Ludmila, primul i-a comuniat că nu cunoaște cine l-a bătut;

- avocatul Ciobanu Pintilie în numele inculpatului Ionesco Nicolae, care a

solicitat casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care să fie dispusă încetarea procesului penal în privința

inculpatului. În susținerea apelului, a fost indicat faptul că instanța de fond nu a

luat în considerație că inculpatul și partea vătămată se aflau în relații ostile, iar în

momentul cînd a izbucnit cearta, nu era prezentă nicio persoană terță, partea

vătămată fiind în stare de ebrietate. Consideră apelantul că acțiunile inculpatului

urmează a fi încadrate juridic în baza art. 78 Cod contravențional;

- inculpații Balan Alexei și Ionesco Nicolae, care au solicitat casarea

parțială a sentinței, în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărîri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să le fie stabilită o

pedeapsă non privativă de libertate sub formă de amendă, motivînd că își recunosc

vinovăția și regretă fapta comisă, precum și, sunt disponibili de a achita prejudiciul

moral cauzat părții vătămate.

2014 apelurile declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței.

doar asupra părții stabilirii pedepsei, reieșind din faptul că inculpații au contestat

sentința doar sub aspectul vizat, iar în ședința de judecată, avocații au pledat pentru

o pedeapsă mai blîndă.

Așadar, instanța de apel a constatat că instanța de fond, la individualizarea

pedepsei a ținut cont de cumulul circumstanțelor pertinente, sancțiunea aplicată

fiind în corespundere cu caracterul periculos al acțiunilor inculpaților, ce denotă o

lipsă de respect față de valorile sociale protejate de legea penală și de gradul

prejudiciabil al infracțiunii comise, astfel încît, pedeapsa stabilită inculpaților este

2

una echitabilă în raport cu infracțiunea comisă, instanța de fond, acordînd deplină

eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal.

La fel, instanța de apel a subliniat că nu poate reține ca întemeiate cerințele

inculpaților de a le stabili o pedeapsă non privativă de libertate, deoarece aceasta ar

fi inechitabilă în raport cu fapta comisă și gradul de vinovăție al acestora, mărimea

pedepsei stabilite fiind una pe măsura de a atinge scopul urmărit de legea penală,

iar izolarea inculpaților de societate este necesară pentru ca inculpații să-și

revizuiască atitudinea față de valorile sociale și comportamentul față de membrii

societății.

numele inculpaților, care fără a invoca vreun temei pentru recurs din cele 16

prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărîrilor

judecătorești, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată, contestînd vinovăția inculpaților și pedeapsa aspră stabilită

acestora.

nivelul Curții Supreme de Justiție, Sergiu Crijanovschi, care a solicitat respingerea

recursului, cu menținerea deciziei.

penal lărgit ajunge la concluzia, că acesta urmează a fi respins, ca inadmisibil, iar

în vederea susținerii acestei statuări se expun următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, judecând recursul, fără citarea părților, este în drept să respingă recursul

ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurentă.

La caz, din conținutul recursului declarat, rezultă că recurenta nu invocă

careva temeiuri de drept stipulate exhaustiv în art. 427 Cod de procedură penală,

însă, se deduce dezacordul acesteia față de pedeapsa stabilită inculpaților și

vinovăția acestora în comiterea faptei incriminate.

La aspectele contestate în recursul declarat, Colegiul lărgit menționează că,

instanța de fond și de apel au cercetat toate probele prezentate de părți, au audiat

inculpații, partea vătămată, martorii, au cercetat actele cauzei și, în conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, le-au dat o apreciere obiectivă din

punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității probelor

administrate pe cauză și care, în ansamblul lor au confirmat vinovăția inculpaților

Balan Alexei și Ionesco Nicolae în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.

(2) lit. b) Cod penal, încadrarea juridică a acțiunilor acestora fiind justă, cu

reținerea tuturor semnelor calificative ale componenței incriminate.

În cauza dată, există o concordanță deplină între probele administrate și

situația de fapt stabilită de instanțele de fond cu privire la cele comise de inculpații

Balan Alexei și Ionesco Nicolae, nefiind identificată de instanța de recurs vreo

probă a cărei existență sau inexistență să fi fost în mod eronat reținută de către

3

instanțele de fond sau al cărei conținut să fi redat contrar ceea ce este evident sau

cu posibilitate de controversă.

Cît privește pedeapsa stabilită inculpaților, instanța de recurs conchide că,

instanța de judecată trebuie să stabilească o pedeapsă în limitele prevăzute de

sancțiunea normei, în baza căreia este înaintată învinuirea inculpaților.

La caz, din sancțiunea prevăzută la 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, rezultă că

legiuitorul a prevăzut două categorii de pedepse alternative: amenda și închisoarea.

Prima sancțiune se referă la categoria pedepselor neprivative de liberate, iar cea din

urmă – constituie o formă de constrîngere privativă de libertate.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei,

prevăzute de art. 75 alin. (2) Cod penal, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor

alternative, prevăzute pentru săvîrșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în

care o pedeapsă mai blîndă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea

scopului pedepsei.

Reieșind din materialele cauzei, instanța de recurs constată că la stabilirea

pedepsei închisorii inculpaților, instanțele de fond s-au ghidat de circumstanțele

agravante reținute, și anume: condamnarea anterioară, caracteristica negativă de la

locul de trai, dar și de faptul că aceștia se eschivau intenționat de a se prezenta la

judecarea cauzei.

Totodată, instanța de recurs apreciază ca fiind întemeiate concluziile

formulate de instanța de apel în partea motivatorie a deciziei adoptate, unde este

menționat că: „Nu poate fi numită în privința inculpaților o pedeapsă non-

privativă de libertate, întrucît aceasta ar fi inechitabilă în raport cu fapta comisă

și cu gradul de vinovăție al acestora, Colegiul concluzionînd că, anume pedeapsa

de 3 (trei) ani închisoare – este una ce implică o suferință, pe măsură de a atinge

scopul de constrîngere, reeducare și exemplaritate, înlăturarea temporară a

inculpaților din societate fiind necesară pentru ca aceștia să-și revizuiască

atitudinea față de valorile sociale și comportamentul față de membrii societății.”

Prin urmare, Colegiul lărgit este solidar cu concluziile instanțelor de fond cu

privire la categoria pedepsei stabilite inculpaților, deoarece, sancțiunile privative

de libertate sunt aplicate ca măsuri de ultimă instanță, la care se recurge numai în

acele cazuri în care orice altă pedeapsă este în mod evident neadecvată.

Așadar, în vederea impunerii unei conduite morale acceptabile în societate,

este necesar de a izola infractorul de societate în vederea restabilirii ordini publice,

dar și a corectării și reeducării conștiinței, după cum a fost desprins din concluzia

instanței de apel.

În aceeași ordine de idei, este necesar de a menționa că la individualizarea

pedepsei, conform criteriilor generale de individualizare a pedepsei, instanța de

judecată trebuie să respecte toate cerințele prevăzute de legea penală ce asigură

aplicarea față de inculpat a unei pedepse echitabile, legale și corect individualizate.

La acest capitol, se conchide că pedeapsa stabilită inculpaților de către

instanța de fond și menținută de cea de apel, este stabilită corespunzător gravității

faptei, în raport cu pericolul social, cu reținerea atitudinii inculpaților față de cele

comise, dar și corespunde limitelor prevăzute de Partea specială a Codului penal.

Reieșind din cele consemnate mai sus, Colegiul lărgit ajunge la concluzia că

decizia recurată este una legală, a cărei motivare coincide cu soluția adoptată și

4

corespunde prevederilor art. 414-418 Cod de procedură penală, astfel că nu există

temei legal pentru admiterea recursului aflat pe rol, motiv din care se impune

soluția de a respinge recursul, ca inadmisibil.

penală, Colegiul penal lărgit,

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de avocatul Timuș Silvia în

numele inculpaților Balan Alexei și Ionesco Nicolae împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2014, în cauza penală în privința

lui Balan Alexei Igor și Ionesco Nicolae Dumitru, cu menținerea hotărîrii atacate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 mai 2015.

Președinte Petru Ursache

Judecători Ghenadie Nicolaev

Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

Nadejda Toma

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2015-03-04
0,96
1ra-199/2015 — art.287 alin.2 lit.b CP
Dosarul nr. 1ra- 199/2015 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE D E C I Z I E 04 martie 2015 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: președinte Ursache Petru judecători Toma Nadejda Nicolaev Ghenadie examinînd admisibilitatea în princip
CSJ 2015-08-14
0,95
1ra-772/2015 — art. 27, 186 alin. 2 lit. c, d; 186 alin. 2 lit. c,d; 192/1 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-772/2015 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 15 iulie 2015 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: președinte – Petru Ursache, judecătorii – Ghenadie Nicolaev și Petru Moraru, examinînd
CSJ 2015-05-29
0,95
1ra-507/2015 — art. 165 alin. 2 lit. b, d CP
Dosarul 1ra-507/2015 CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE D E C I Z I E 29 aprilie 2015 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: președinte URSACHE Petru judecători NICOLAEV Ghenadie MORARU Petr
CSJ 2015-04-29
0,95
1ra-508/2015 — art. 201-1 alin. 1, 27-145 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-508/2015 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 29 aprilie 2015 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte – Gordilă Nicolae, Judecători – Covalenco Elena, Diaconu Iurie, examinînd
CSJ 2016-07-07
0,94
1ra-538/16 — art.186 alin.2 lit.c,d; art.192/1 alin.2 lt.c CP
Dosarul nr.1ra-538/2016 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 24 mai 2016 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Nicolaev Ghenadie, Judecători – Timofti Vladimir,
Sursă