1ra-199/2015 — art.287 alin.2 lit.b CP

1ra-199/2015 — art.287 alin.2 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra- 199/2015

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

04 martie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte Ursache Petru

judecători Toma Nadejda

Nicolaev Ghenadie

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

partea vătămată Scoarță Viorel, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2014, în cauza penală în

privința lui

Balaban Arcadii Tudor, născut la

21.02.1982, originar și domiciliat s. Văratic,

r-nul Ialoveni.

Ianucov Artemie Anatolie, născut la

22.04.1994, originar și domiciliat s. Văratic,

r-nul Ialoveni.

Dereli Eugen Nicolae, născut la 19.03.1985,

originar și domiciliat s. Văratic, r-nul Ialoveni.

Balan Vasilii Gheorghe, născut la

16.01.1987, originar și domiciliat s. Văratic,

r-nul Ialoveni.

Balan Roman Gheorghe, născut la

25.09.1981, originar și domiciliat s. Văratic,

r-nul Ialoveni.

Datele referitoare la termenul de

examinare a cauzei:

1

A C O N S T A T AT:

Ianucov A., Dereli E., Balan V. și Balan R. au fost recunoscuți vinovați și

condamnați în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la 3 (trei) ani

închisoare pentru fiecare.

În baza art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a

executării pedepsei cu închisoare, pe un termen de probă de 2 (doi) ani

pentru fiecare, obligîndu-i să nu-și schimbe domiciliul fără consimțămîntul

organului care pune în executare sentința.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Scoarță V. a fost admisă în

principiu, însă cuantumul urmând a fi soluționat în ordinea procedurii

civile.

S-a dispus încasarea în mod solidar din contul inculpaților Balaban A.,

Ianucov A., Dereli E., Balan V. și Balan R. în beneficiul părții vătămate

Scoarță V. a prejudiciului moral în sumă de 10 000 lei.

24.04.2011, aproximativ pe la ora 22:00, inculpații Balaban A., Ianucov A.,

Dereli E., Balan V. și Balan R., având intenția comiterii unui act de

huliganism, încălcând grosolan ordinea publică și manifestând obrăznicie

deosebită, intenționat, fără careva motive, l-au numit cu cuvinte

necenzurate pe Scoarță V., care se afla la stația transport public din s.

Văratic r-nul Ialoveni.

Prelungindu-și acțiunile sale criminale, inculpații Balaban A., Ianucov

A., Dereli E., Balan V. și Balan R., i-au aplicat lui Scoarță V. multiple lovituri

cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzîndu-i conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 1470/D din 27.06.2011 vătămare

ușoară, care condiționează o dereglare a sănătății de scurtă durată.

inculpatului Dereli E. și de către partea vătămată Scoarță V.

3.1. În motivarea apelului avocatul Moraru V. în numele inculpatului

Dereli E. a indicat că în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești nu

au fost administrate probe, care ar confirma cu certitudine vinovăția

inculpatului Dereli E. în săvîrșirea infracțiunii imputate.

A considerat că hotărîrea de condamnare este una ilegală și

neîntemeiată, a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu adoptarea

unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

să fie dispusă achitarea lui Dereli E.

2

3.2. În motivarea apelului partea vătămată Scoarță V. a indicat că nu

este de acord cu pedeapsa stabilită inculpaților de către instanța de fond,

considerînd-o prea blîndă, deoarece nu au fost stabilite circumstanțe

atenuante, iar inculpații nu vor conștientiza consecințele încălcării legii și

prin aplicarea pedepsei cu suspendarea condiționată nu se va atinge scopul

pedepsei penale.

În opinia apelantului inculpații urmează să execute pedeapsa reală

privativă de libertate, solicitînd casarea parțială a sentinței, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit, pentru

prima instanță, prin care Balaban A., Ianucov A., Dereli E., Balan V. și Balan

R. să fie recunoscuți vinovați de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (2) lit. b) Cod penal și condamnați la trei ani închisoare.

Totodată, a menționat că nu este de acord și cu faptul că acțiunea

civilă înaintată de către el a fost admisă doar parțial, solicitînd admiterea

integrală a acțiunii civile prin încasarea în mod solidar din contul

inculpaților a prejudiciului material în sumă de 26 117, 28 lei și a

prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei de la fiecare.

octombrie 2014 a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul

Moraru V. în numele inculpatului Dereli E. și admis apelul părții vătămate

Scoarță V., casată sentința în latura civilă referitor la recuperarea

prejudiciului moral și pronunțată în această parte o nouă hotărîre, potrivit

modului stabilit, pentru prima instanță, prin care s-a dispus încasarea în

beneficiul lui Scoarță V. din contul lui Balaban A., Ianucov A., Dereli E., Balan

V. și Balan R. prejudiciul moral, câte 5000 lei de la fiecare.

În rest celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept,

analizînd obiectiv cumulul de probe prin рrisma art.101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și

coroborării lor, corect concluzionînd asupra vinovăției inculpaților Balaban

A., Ianucov A., Dereli E., Balan V. și Balan R. în săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Deși inculpații nu și-au recunosc vina în săvîrșirea infracțiunii

imputate, instanța de apel a conchis că vina lor a fost dovedită integral prin

declarațiile lor și a părții vătămate, audiați în instanța de fond și cea de apel,

a martorilor Scoarță S., Chirman Iu., Scoarță S., Bunescu M., Cercasova E.,

precum și prin materialele cauzei, cum ar fi:

 plîngerea părții vătămate Scoarță V. din 24.04.2011, prin care ultimul

solicită organele de poliție să ia măsuri conform legii cu Balaban A. și

3

Balan R., care la 24.04.2011 ora 22:00 în oprirea din s. Văratic r.

Ialoveni l-au bătut cu cruzime (f. d. 8);

 informația telefonică parvenită la Serviciul de gardă al CPR Ialoveni,

de la Lăzărescu R., care a informat că Scoarță V. a fost bătut de

consătenii Balaban A. și Balan R. (f. d. 10);

 cererea lui Scoarță Iu. pe numele comisarului CPR Ialoveni din

27.04.2011, care solicită să fie luate măsuri cu locuitorii satului

Văratic: Balaban A., Balan R., Balan V. și Ianucov A., care l-au bătut și

l-au lăsat fără cunoștință pe fiul său, Scoarță V. (f. d. 11);

 procesul-verbal de cercetare la fața locului din 27.04.2011, prin care

a fost cercetat locul comiterii infracțiunii (f. d. 12);

 raportul de expertiză medico-legală nr. 1470/D din 27.06.2011,

potrivit căruia părții vătămate i s-a cauzat vătămare corporală ușoară,

care condiționează o dereglare a sănătății de scurtă durată (f. d. 195-

196).

Verificînd legalitatea pedepsei stabilite, instanța de apel a constatat că,

instanța de fond a ținut cont de prevederile art.7, 61, 75 Cod penal, de

gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celor

vinovați, considerînd oportun aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal,

stabilindu-le o pedeapsă echitabilă pentru săvîrșirea infracțiunii imputate.

Instanța de apel a respins argumentele invocate de către avocatul

Moraru V. în numele inculpatului Dereli E., precum că ultimul nu a săvîrșit

infracțiunea imputată, deoarece vinovăția acestuia este dovedită pe deplin

prin probele administrate de organul de urmărire penală și cercetate în

instanțele de fond și de apel.

Referitor la argumentele declarate de partea vătămată Scoarță V., că

instanța de fond eronat a dispus încasarea în mod solidar din contul

inculpaților prejudiciul moral, instanța de apel a considerat că, luînd în

considerație circumstanțele de fapt a cauzei, inculpații urmează să

răspundă personal pentru fapta săvîrșită.

Totodată, instanța de apel a conchis că instanța de fond justificat a

admis în principiu acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Scoarță

V., lăsînd soluționarea chestiunii cu privire la cuantumul despăgubirilor

cuvenite să fie înfăptuită în ordinea procedurii civile, deoarece cuantumul

cheltuielilor indicate de partea vătămată nu a fost probat în ședința de

judecată.

vătămată Scoarță V., care solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei hotărîri noi, prin care inculpații să fie condamnați pentru

săvîrșirea infracțiunii imputate la 3 (trei) ani închisoare pentru fiecare cu

4

admiterea integrală a acțiunii civile înaintate de el, invocînd aceleași motive

care au fost indicate în cererea de apel, considerînd că a fost încălcat

dreptul lui la un proces echitabil, prevăzut de art.6 CEDO, și anume faptul că

pedeapsa stabilită inculpaților, precum și admiterea parțială a acțiunii civile

nu i-a oferit o satisfacție echitabilă.

procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra

recursului declarat, solicitînd declararea acestuia ca inadmisibil, cu

menținerea în vigoare a deciziei instanței de apel, considerînd că hotărîrea

atacată este una legală și întemeiată.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra

inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei

vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în

drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că

este vădit neîntemeiat.

Recurentul Scoarță V., neinvocînd expres temeiurile pentru recurs

prescrise de art. 427 Cod de procedură penală, își exprimă dezacordul cu

hotărîrea instanței de apel, considerînd că pedeapsa stabilită inculpaților

este prea blîndă, precum și că este nejustificată admiterea parțială a acțiunii

civile în ce privește prejudiciul moral încasat, deoarece mărimea acestuia

nu este echitabilă suferințelor cauzate în urma acțiunilor ilegale ale

inculpaților, precum și deoarece acțiunea civilă în partea încasării

prejudiciului material a fost admisă în principiu, lăsînd ca instanța civilă să

se expună asupra cuantumului prejudiciului.

În acest sens instanța de recurs atestă că din conținutul recursului se

întrevede clar invocarea de către recurent a temeiului prescris la art. 427

alin.(1) pct. 6) și pct. 10) Cod de procedură penală, care prevede că

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel, dacă hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

8.1. Colegiul penal, reieșind din analiza materialelor cauzei, constată că

instanța de apel a adoptat o hotărîre corectă la soluționarea acțiunii civile în

5

procesul penal, iar eroarea de drept invocată ca temei de recurs de către

partea vătămată Scoarță V. n-a fost comisă de instanța de apel la

examinarea cauzei penale supuse recursului.

Astfel, potrivit dispoziției art. 23 alin. (2) Cod de procedură penală,

victima unei fapte care constituie componență de infracțiune este în drept

să ceară, în condițiile prezentului cod, pornirea unei cauze penale, să

participe la procesul penal în calitate de parte vătămată și să-i fie reparate

prejudiciile morale, fizice și materiale.

În conformitate cu prevederile art. 219 alin. (1) Cod de procedură

penală, acțiunea civilă în procesul penal poate fi intentată la cererea

persoanelor fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale,

morale sau, după caz, le-a fost adusă daună reputației profesionale

nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau

în legătură cu săvîrșirea acesteia.

Potrivit art. 219 alin.(3) pct. 1) Cod de procedură penală, prejudiciul

material se consideră legat de săvîrșirea acțiunii interzise de legea penală

dacă el se exprimă în cheltuieli pentru tratamentul părții vătămate și

îngrijirea acesteia.

Alin. (4) al aceluiași articol prevede că la evaluarea cuantumului

despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanța de judecată ia în

considerație suferințele fizice ale victimei, prejudiciul agrement sau estetic,

pierderea speranței în viață, pierderea onoarei prin defăimare, suferințele

psihice provocate de decesul rudelor apropiate etc.

Potrivit dispoziției art. 221 alin. (1) Cod de procedură penală acțiunea

civilă în procesul penal se înaintează în baza cererii scrise a părții civile sau

a reprezentantului ei în orice moment de la pornirea procesului penal pînă

la terminarea cercetării judecătorești.

Aliniatul 2 al aceleiași norme procesual-penale prevede că acțiunea

civilă se înaintează față de bănuit, învinuit, inculpat, față de o persoană

necunoscută care urmează să fie trasă la răspundere sau față de persoana

care poate fi responsabilă de acțiunile învinuitului, inculpatului.

Din materialele dosarului Colegiul constată că partea vătămată Scoarță

V. a înaintat cerere de chemare în judecată, solicitînd încasarea în mod

solidar din contul inculpaților a prejudiciului material în sumă de 26117 lei

și a prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei, anexînd copii de pe

documente (f. d. 53-77).

Colegiul penal consideră că instanțele ierarhic inferioare corect au

ajuns la concluzia, că acțiunea civilă urmează a fi admisă parțial, dispunînd

admiterea în principiu a acțiunii civile privind încasarea prejudiciului

material, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe

6

instanța în ordinea procedurii civile, deoarece pentru stabilirea întinderii

acestui prejudiciu este necesară amînarea cauzei pentru a administra probe

suplimentare, deoarece cuantumul cheltuielilor indicate de partea vătămată

nu a fost probat în ședința de judecată.

Referitor la încasarea prejudiciului moral în mărime de 5000 lei din

contul fiecărui inculpat, instanța de recurs conchide că instanța de apel a

ajuns la o concluzie corectă, motivîndu-și soluția în acest sens în pct. 5 al

prezentei decizii.

8.2. Referitor la solicitarea recurentului privind aplicarea pedepsei

inculpaților cu închisoare, instanța de recurs consideră că instanța de apel,

verificînd legalitatea pedepsei stabilite de către instanța de fond, a

concluzionat corect că la stabilirea pedepsei s-a ținut cont de prevederile

art. 7, 61, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul

acesteia, de persoana celor vinovați, considerîndu-se oportună aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal, astfel inculpaților fiindu-le stabilită o

pedeapsă echitabilă pentru infracțiunile săvîrșite.

Colegiul penal menționează că potrivit prevederilor art. 75 Cod penal,

prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele

(regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de

judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în

parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de

aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a

pedepsei penale, ținînd cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele

agravante sau atenuante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață a familiei acestuia.

Pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă, legală și

individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze

scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în

strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și

stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială.

Totodată, instanța de recurs reține, că aplicarea prevederilor art. 90

Cod penal, suspendarea condiționată a executării pedepsei, nu reprezintă o

categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de a

demonstra că infracțiunea comisă de ea este un incident în viața acesteia.

Or, instituția suspendării condiționate a executării pedepsei nu trebuie

privită ca un avantaj acordat de lege infractorilor, ci trebuie apreciată ca un

mijloc preventiv de apărare socială care derivă din organizarea unei politici

penale adaptate la realitatea socială concretă.

7

Astfel, instanța de recurs reține că temeiurile invocate de recurent nu

și-au găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de erori de drept în

speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărîrea atacată este legală și

întemeiată.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că la judecarea

cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante,

prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursul

ordinar declarat de partea vătămată se declară inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de partea vătămată

Scoarță Viorel împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 27 octombrie 2014, în cauza penală în privința lui Balaban Arcadii

Tudor, Ianucov Artemie Anatolie, Dereli Eugen Nicolae, Balan Vasilii

Gheorghe, Balan Roman Gheorghe, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la data de 08 aprilie 2015.

Președinte Ursache Petru

Judecători Toma Nadejda

Nicolaev Ghenadie

8