1ra-508/2015 — art. 201-1 alin. 1, 27-145 alin. 1 CP

Dosarul nr. 1ra-508/2015

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

29 aprilie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Gordilă Nicolae,

Judecători – Covalenco Elena, Diaconu Iurie,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

inculpatul, Balan Iuri, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Căușeni din

02 decembrie 2013 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 22

ianuarie 2014, în cauza penală privindu-l pe

Balan Iuri Dmitri, născut la 02 decembrie 1974, originar

din s. Plop-Știubei, r-nul Căușeni și domiciliat s. Cîrnățeni, r-

nul Căușeni

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

a fosta recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 2011 alin. (1) Cod penal, la 1 an închisoare;

- art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, la 8 ani închisoare.

În temeiul art. 84 Cod penal, pedeapsa definitivă, pentru concurs de

infracțiuni prin cumul total al pedepselor aplicate, i-a fost stabilit – 9 ani închisoare,

cu executare în penitenciar de tip închis.

încălcând măsurile de protecție aplicate prin ordonanța Judecătoriei Căușeni din 01

martie 2013, a mers la domiciliul soției sale, Balan Dina, situat în s. Cîrnățeni, r-nul

Căușeni, unde aplicând violență fizică și psihică, însoțindu-și acțiunile cu expresii

necenzurate, în prezența copiilor minori, a maltratat-o pe Balan D., utilizând în

acest scop și un cuțit de bucătărie, în rezultat cauzându-i victimei leziuni corporale

neînsemnate.

Tot el, la data de 18 martie 2013, fiind în stare de ebrietate, încălcând măsurile

de protecție aplicate prin ordonanța Judecătoriei Căușeni din 01 martie 2013, a

venit la domiciliul soției sale, Balan Dina, situat în s. Cîrnățeni r-nul Căușeni, și în

timp ce ultima scotea rufele din mașina de spălat, având scopul omorului ei, i-a

1

aplicat o lovitură cu lama coasei în regiunea gâtului, însă nu și-a dus intențiile

criminale până la capăt din motive independente de voința sa, deoarece pătimită s-

a apărat activ, opunându-i rezistență. În consecință, Balan D., s-a ales cu o plagă

tăiată în regiunea gâtului, excoriația antebrațului stâng și palmei stângi, leziuni

corporale, care se califică ca vătămari corporale de grad ușor.

De asemenea, Balan I., la data de 19 mai 2013, în jurul orei 14.00, încălcând în

mod repetat măsurile de protecție aplicate prin ordonanța Judecătoriei Căușeni din

01 martie 2013, la domiciliul soției sale, Balan Dina, situat în s. Cîrnățeni, unde a

aplicat violență fizică și psihică, a maltratat-o pe ultima, aplicându-i lovituri în cap

cu o bâtă, însoțindu-și acțiunile cu expresii necenzurate, în prezența copiilor,

cauzându-i leziuni corporale, care se califică ca vătămare corporală ușoară.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

prima instanță a calificat de drept faptele inculpatului în baza art. 2011 alin. (1) Cod

penal, violența în familie, adică acțiunea intenționată manifestată fizic sau verbal, comisă

de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei, care a provocat suferință

fizică, soldată cu vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății, suferință psihică

ori prejudiciu material sau moral; precum și în baza art. 27, 145 alin. (1) Cod penal,

tentativa de omor a unei persoane.

inculpatului, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

inculpatul pe episodul de tentativă de omor din 18 martie 2013, să fie achitat.

În motivarea apelului a invocat că:

- concluziile instanței de judecată, expuse în sentință, parțial nu corespund

circumstanțelor reale ale cauzei și sentința este pasibilă de a fi casată, deoarece în

pedeapsa aplicată nu este inclus termenul aflării inculpatului sub strajă de la 16

aprilie 2013 până la 16 mai 2013;

- inculpatul nu a recunoscut faptul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 27,

145 alin. (1) Cod penal și a declarat, că nu a lovit-o cu coasa pe partea vătămată la

data de 18 martie 2013, fiindcă atunci el nici nu a fost acasă la Balan D., în s.

Cârnățeni;

- instanța de fond a considerat, că acest epizod a fost dovedit prin depozițiile

părții vătămare, a martorilor, Grinco I., născută în 2002, și Grinco E., însă aceste

declarații urmau a fi apreciate critic, deoarece aceste persoane se află în relații ostile

cu inculpatul: Grinco I., este fiica vitregă, iar Grinco Elena este soacra acestuia;

- coasa, cu care se presupune, că a fost lovită partea vătămată nu a fost găsită,

și ridicată, nefiind examinată în cadrul urmăririi penale și în instanța judecată;

- instanța de fond l-a condamnat pe inculpat pe acest epizod, bazându-se doar

pe presupuneri, încălcând prevederile art. 8 din Codul de procedură penală, art. 21

din Constituția RM, art. 6 alin. (2) din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului.

2

a fost respins apelul declarat, ca nefondat.

instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, astfel întemeiat și just a

fost recunoscut vinovat inculpatul de săvârșirea infracțiunilor imputate.

Instanța de apel a menționat că, vinovăția inculpatului se confirmă prin

declarațiile părții vătămate Balan D., martorilor Grinco I., Grinco E., precum și

materialele cauzei penale: sesizarea părții vătămate, Balan D., depusă la IP Căușeni

la 11 martie 2013 (f.d. 6 v. 1); procesul verbal de cercetare la fața locului din

05.03.2013 (f.d. 9-11 v. 1); raportul de constatare medico-legală nr. 69 din 06.03.2013

(f.d. 15 v. 1); certificatul de căsătorie potrivit căruia Balan Iuri și Balan Dina au

înregistrat căsătoria la 12.02.2010 la Primăria s. Cîrnățeni, actul de stare civilă nr. 6

(f.d. 16 v. 1); ordonanța de protecție nr. 2-114 din 01.03.2013 (f.d. 17-18 v. 1);

procesul verbal de examinare a corpului delict - cuțit de bucătărie (f.d. 23-24 v. 1);

raportul de expertiză medico-legală nr. 30/D din 19.03.2013 (f.d. 27 v. 1); sesizarea

lui Balan D., depusă la IP Căușeni la 21.03.2013 (f.d. 73 v. 1); procesul verbal de

cercetare la fața locului din 18.03.2013 (f.d. 75-77 v. 1); raportul de constatare

medico-legală nr. 78 din 19.03.2013 (f.d. 80 v. 1); raportul de expertiză medico-

legală nr. 31/D din 19.03.2013 (f.d. 97 v. 1); procesul verbal de examinare a

corpurilor delicte (f.d. 87-88 v. 1); sesizarea lui Balan D., depusă la IP Căușeni la

23.05.2013 (f.d. 6 v. 2); procesul-verbal de cercetare la locului din 19.05.2013 (f.d. 13

v. 2); raportul de expertiză medico-legală nr. 61/D din 12.06.2013 și 8l/D din

11.07.2013 (f.d. 36,72 v. 2); procesul-verbal de examinare a corpurilor delicte (f.d. 49

50 v. 2).

Totodată, în opinia instanței de apel, argumentul inculpatului precum că nu a

fost la data de 18.03.2013 la domiciliul victimei, a fost combătut prin declarațiile

părții vătămate, martorilor Grinco I. și Grinco E., precum și rapoartele de expertiză

medico-legale și alte probe.

De asemenea, instanța de apel a considerat că, prima instanță a dat o apreciere

critică corectă afirmațiilor inculpatului, luând în considerație: împrejurările

concrete în care a acționat ultimul, încălcarea flagrantă, sistematică și intenționată a

măsurilor de protecție aplicate, agresivitatea permanentă manifestată de inculpat

față de victimă, care era afectată și de starea de ebrietate, prezența unor motive

clare și a unui scop definit de a se răzbuna pe victimă pentru denunțul făcut la

poliție, fiind aplicate măsuri de protecție, evacuarea lui din casă pe un termen de 90

de zile, intentarea procesului penal, obiectul aplicat de inculpat în scopul

materializării scopului, localizarea loviturii în regiunea unui organ vital - gâtului, și

amenințările verbale expuse de inculpat nemijlocit înaintea aplicării loviturii. Toate

acestea, denotă cu certitudine faptul, că inculpatul a acționat cu intenție directă de a

o lipsi pe Balan D., de viață. Inculpatul a depus toate eforturile, pe care le considera

necesare pentru omorul victimei, însă din cauze independente de voința sa

(rezistență activă opusă de victimă, prezență fiicei minore a victimei), continuarea

3

faptei n-a avut loc și efectul urmărit de inculpat (omorul victimei) nu s-a produs,

instanța apreciind corect acțiunile ca tentativă întreruptă, de aceea, nu există temei

juridic de liberarea inculpatului de răspundere și pedeapsă penală.

Referitor la pedeapsa stabilită, instanța de apel a conchis că, prima instanță

corect a stabilit inculpatului pedeapsă prevăzută de lege sub formă de închisoare,

deoarece circumstanțele prezente în speța dată, gravitatea faptelor comise și

pericolul pe care îl prezintă inculpatul pentru victimă și societate, justifică izolarea

acestuia de societate în scopul asigurării corectării lui și prevenirii săvârșirii altor

infracțiuni, or, scopul pedepsei poate fi atins doar prin izolarea inculpatului de

societate, deoarece această măsură de constrângere statală este necesară, echitabilă

și va constitui un mijloc eficient de corectare și reeducare a inculpatului, precum și

de prevenire a săvârșirii altor infracțiuni, cauzându-i în același timp și anumite

lipsuri și restricții ale drepturilor în limitele rezonabile.

către inculpat, prin care solicită casarea acestora cu remiterea cauzei la rejudecare în

instanța de apel, deoarece contravin circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei și

sunt bazate pe presupuneri.

În drept recursul inculpatului nu se întemeiază pe nici un temei din cele

expres stipulate de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat,

solicitând declararea acestuia ca inadmisibil, deoarece nu au fost respectate

prevederile art. 422 Cod de procedură penală. Din materialele dosarului se atestă

că, inculpatului copia deciziei motivate i-a fost expediată la penitenciar la data de

20.03.2014, iar recursul a fost declarat abia la data de 29.01.2015, adică peste

termenul de 30 de zile, prevăzut de lege.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de

recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

În prezenta speță, rezultând din studiul lucrărilor dosarului, se atestă că

inculpatul, fiind în stare de arest, nu a fost escortat la pronunțarea deciziei

integrale. Cu toate că, potrivit scrisorii de însoțire (f.d. 184 v. 2), acestuia i-a fost

expediată copia deciziei motivate a instanței de apel, pe adresa instituției

penitenciare unde se deținea, însă la materialele cauzei lipsesc date precum că

inculpatului i-a fost adusă la cunoștință decizia motivată a Colegiului penal al

Curții de Apel Bender din 22 ianuarie 2014. Prin urmare, în lipsa datelor

incontestabile, despre faptul informării inculpatului cu decizia motivată a instanței

de apel, Colegiul statuează că, recursul inculpatului este declarat în termen, pentru

a nu admite încălcarea dreptului la un recurs efectiv.

4

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură

penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să

decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că nu corespunde

după conținut prevederilor art. 430 Cod de procedură penală.

Dispozițiile art. 430 Cod de procedură penală, stipulează cerințele, cărora

trebuie să corespundă cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să

conțină argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor

prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și

cu invocarea problemei de drept ce persistă în cauză, indicând care este eroare

comisă de instanță.

Colegiul penal, verificând motivele recursului declarat, constată că inculpatul,

printr-o frază generală își declară dezacordul cu hotărârile judecătorești adoptate la

caz, deoarece în opinia lui acestea contravin circumstanțelor de fapt și de drept,

fiind bazate pe presupuneri, însă recurentul nu specifică concret temeiul prevăzut

de legea procesuală la utilizarea acestei căi de atac, și anume, nu abordează careva

probleme de drept, nu indică la careva erori comise de instanțele de fond ce ar

genera casarea acestora, nu-și argumentează recursul în sensul declarat și nu

semnalează careva temei pentru recurs din cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod

de procedură penală.

Art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede 16 temeiuri de declarare a

recursului ordinar, astfel, dacă o parte a procesului consideră că soluția instanței de

apel conține erori de drept și o atacă în instanța superioară, atunci ea este obligată,

conform art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, să motiveze recursul și să indice

eroarea ce s-a comis, în coraport cu cel puțin unul din temeiurile enumerate în art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală.

În cazul în care autorul nu invocă concret sau nu semnalează în recurs temeiul

pe care se bazează, din cele reglementate de norma procesuală penală, un asemenea

recurs se consideră ca fiind necorespunzător după conținut, deoarece nu

îndeplinește exigențele prevăzute de pct. 5) a art. 430 Cod de procedură penală și

urmează a fi respins ca inadmisibil.

Așadar, Colegiul constată că recursul ordinar declarat de inculpat, nu

întrunește condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este în drept să

completeze recursul inculpatului cu circumstanțele de fapt și de drept, care l-ar

justifica sub acest aspect, întrucât potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în

favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii.

În consecință, dat fiind faptul că în fața instanței de recurs nu este stabilit

cadrul discuției, fără motivarea recursului, în corespundere cu prevederile legale

enunțate mai sus, Colegiul conchide că recursul inculpatului, Balan I., este

inadmisibil, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 429-

430 Cod de procedură penală.

5

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul, Balan Iuri

Dmitri, împotriva sentinței Judecătoriei Căușeni din 02 decembrie 2013 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 22 ianuarie 2014, în cauza penală în

privința acestuia, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute în art.

429-430 Cod de procedură penală.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la data de 20 mai 2015.

Președinte Gordilă Nicolae

Judecători Covalenco Elena

Diaconu Iurie

6