1ra-550/2015 — art. 201-1, 84 CP

Dosarul nr. 1ra-550/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 mai 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

președinte – Nicolae Gordilă,

judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul Maria

Antoci în numele inculpatului Magu Serghei, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Hîncești din 12 iunie 2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 22 decembrie 2014, în cauza penală în privința lui

Magu Serghei Vasile, născut la 06 mai 1963, în r-nul Cotovsc, s.

Tălăești, locuitor al r-lui Hîncești, s. Crasnoarmeiscoe, de

naționalitate Ucrainean.

Termenul examinării cauzei:

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în cauză în baza

actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

vinovat Magu Serghei de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) Cod

penal fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 2 ani cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (2) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, a fost dispus de adăugat pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei

Hîncești din 07.04.2014, prin care Magu Serghei a fost condamnat în baza art. 145

alin. (2) lit. j) Cod penal la 15 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip închis, la pedeapsa stabilită prin actuala sentință, numindu-i definitiv pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 17 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip închis.

Serghei, fiind în relații de concubinaj cu Natalia Vorobiova din anul 2007, cu care

locuiește în casa sa din s. Crasnoarmeiescoe, r-nu1 Hîncești, a abuzat-o fizic și psihic

pe aceasta, punînd-o permanent într-un pericol iminent de orice abuz, cum ar fi -

aplicarea loviturilor cu diferite obiecte peste corp și exprimarea cu cuvinte injurioase,

înjosindu-i onoarea și demnitatea, provocîndu-i suferințe fizice și psihice.

La data de 23 august 2013, aproximativ ora 16:30, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, acționînd cu intenție, a tras-o de păr pe concubina Natalia Vorobiova,

smulgîndu-i părul pe unele sectoare pe cap, urmare, i-a aplicat multiple lovituri cu

pumnii peste corp, cauzându-i echimoză pe brațul stâng, apoi i-a aplicat o lovitură cu

un cuțit în regiunea pieptului, cauzîndu-i plagă tăiată superficială pe hemitoracele

drept și excoriații pe hemitoracele stîng, iar toate în ansamblu, conform Raportului de

1

expertiză medico-legal nr. 436 din 26.08.2013, se califică ca vătămări corporale

neînsemnate.

inculpatului S. Magu, a declarat apel, în care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea

cauzei și emiterea unei hotărîri privind achitarea inculpatului din motiv că lipsesc

elementele infracțiunii; la examinarea dosarului în instanță, partea vătămată a declarat

că ea a locuit la inculpat în calitate de chiriaș, fapt care nu a fost apreciat ca probă la

emiterea sentinței de condamnare; nu a fost luat în calcul de către instanță și faptul că

partea vătămată a declarat că nu are pretenții față de inculpat și nu solicită să fie

pedepsit aspru lăsînd la discreția instanței stabilirea pedepsei; în instanță nu și-a găsit

confirmare învinuirea adusă inculpatului în baza art. 2011 alin. (1) din Codul penal,

ori norma în cauză prevede că „violența în familie, adică acțiunea sau inacțiunea

intenționată, manifestată fizic sau verbal, comisă de un membru al familiei asupra

unui alt membru al familiei, care a provocat suferință fizică, soldată cu vătămarea

ușoară a integrității corporale sau a sănătății, suferință psihică ori prejudiciu material

sau moral...”.

Apelantul consideră că în această situație nu poate fi aplicat în privința

inculpatului prevederile articolului în cauză, dat fiind faptul că ei nu formează o

familie, și nu pot fi membrii ai familiei.

decembrie 2014, a fost respins ca nefondat apelul avocatului I. Batrîncea în numele

inculpatul S. Magu, cu menținerea sentinței.

Instanța de apel a argumentat soluția prin faptul că prima instanță corect a

stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul S.

Magu a săvîrșit infracțiunea imputată lui, prevăzută de art. 2011 alin. (1) Cod penal,

violența în familie, adică acțiunea intenționată, manifestată fizic și verbal, comisă de

un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei, care a provocat suferință

fizică și psihică, soldată cu vătămarea neînsemnată a integrității corporale și

sănătății, cu cauzarea prejudiciului moral.

Totodată, necătînd la faptul că inculpatul S. Magu se află la evidența medicului

psihiatru cu diagnoză de tulburare organică cerebrală, în conformitate cu raportul de

expertiză psihiatrico - legală ambulatorie nr. 310 a - 2014, S. Magu poate fi

recunoscut responsabil de fapta ce i se impută, nu prezintă careva dereglări de nivel

psihotic, poate participa la efectuarea acțiunilor de urmărire penală și în instanța de

judecată și nu necesita aplicarea măsurilor de siguranță cu caracter medical (f.d. 104-

107), fapt ce a fost stabilit cert în instanța de fond și instanța de apel.

Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că instanța de

fond, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei corect a aplicat prevederile legale,

și. în conformitate cu prevederile art. 7. art. 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului.

Instanța de apel a respins argumentul apărătorului precum că nu a fost luat în

calcul de către instanță și faptul că partea vătămată a declarat că nu are pretenții față

de inculpat, și nu solicită să fie pedepsit aspru lăsând la discreția instanței.

Or, instanța de fond la examinarea pricinii a ținut seama de toate circumstanțele

de fapt constatate și de normele legale, împrejurările în care inculpatul a comis

2

infracțiunea fiind constatată din totalitatea de probe acumulate și care au fost corect

apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedă penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

De asemenea, corect au fost reținută ca circumstanță agravantă: comiterea

infracțiunii în stare de ebrietate.

inculpatului S. Magu, solicitînd casarea acestora cu pronunțarea unei hoi hotărîri de

încetare a procesului penal în privința lui S. Magu, fiind invocate temeiurile

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), Cod de procedură penală. Recurentul invocă

dezacordul cu motivarea hotărîrilor instanțelor de fond; inculpatul și partea vătămată

nu formează o familie; instanța de fond a indicat în partea descriptivă art.84 alin. (4)

Cod penal, iar în dispozitiv a indicat art. 84 alin. (2) Cod penal; totodată instanța de

apel la fel a indicat art. 84 alin. (2) Cod penal.

5.1. Pe cauză a fost depusă referință de către procuror, care consideră că

recursul înaintat de avocatul M. Antoci în numele inculpatului S. Magu, urmează a fi

dispus inadmisibil din motiv că se critică modalitatea de apreciere a probelor, iar

aceasta nu constituie temei de declarare a recursului.

avocatul M. Antoci în numele inculpatului S. Magu, în raport cu materialele cauzei și

motivele invocate, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră

inadmisibilitatea acestuia, deoarece este vădit neîntemeiat, din următoarele

considerente.

recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod

de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.

(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea

temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest

sens.

În această consecutivitate se reține că, în recursul ordinar, recurentul a invocat în

drept temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, precum că decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția.

Colegiul penal reține că, acest temei nu și-a găsit confirmarea în instanța de

recurs. Mai mult, din conținutul recursului rezultă că recurentul critică aprecierea

probelor și nu indică concret asupra căror motive din apel instanța nu s-a pronunțat.

Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de

instanța de fond, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.

3

Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției.

Însă, așa cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul constată că instanța de

apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct.8) Cod procedură

penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, în caz, la

respingerea apelului declarat de apărătorul inculpatului, cu menținerea sentinței.

Or, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de

procedură penală, ea fiind legală și întemeiată.

Totodată Colegiul penal menționează că infracțiunea prevăzută la art. 2011 Cod

penal este o infracțiune materială. Ea se consideră consumată din momentul

producerii suferinței fizice, vătămării integrității corporale sau a sănătății, suferinței

psihice ori a prejudiciului material sau moral.

Reieșind din considerațiunile teoretice și lucrările dosarului, în opinia Colegiul

penal, soluțiile adoptate de către instanțele de fond privind constatarea vinovăției

inculpatului în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) Cod penal, sunt

corecte și întemeiate pe ansamblul de probe expus și analizat în pct. 4 al prezentei

decizii.

Totodată, Colegiul consideră că, atît prima instanță, cît și instanța de apel just au

apreciat cumulul de probe, menționînd ca decisive probele, ce confirmă vinovăția

inculpatului în săvîrșirea infracțiunii de violență în familie, care a provocat vătămarea

neînsemnată a integrității corporale și anume - declarațiile părții vătămate N.

Vorobiova, date în cadrul ședinței de judecată a primei instanțe și instanței de apel

(f.d. 15, 16, 98-99), declarațiile martorului A. Dutchina (f.d. 100); precum și

materialele cauzei și anume raportul de expertiză medico legală nr. 436 din 24 august

2013 potrivit căruia pe corpul Vorobiova Natalia Vladimir au fost depistate mai

multe leziuni corporale ce nu generează o dereglare a sănătății mai mult de 6 zile și

care au fost calificate ca fiind neînsemnate fiind caracterizate prin: sectoare de lipsă a

părului în regiunea capului care au apărut în urma zmulgerii părului din aceste

regiuni, posibil în timpul și circumstanțele indicate de partea vătămată, echimoze pe

brațul stîng, care au apărut în urma acțiunilor traumatice a unui (unor) obiect(e)

dur(e) contodent(e), sau la lovire de acesta (ea), posibil în timpul și circumstanțele

indicate de partea vătămată, plagă tăiată superficial pe hemitoracele drept, excoreație

pe himitoracele stîng care au apărut în urma acțiunilor traumatice a unui obiect

tăietor, posibil și în timpul și circumstanțele indicate în ordonanță. Din cumulul de

probe nominalizat rezultă cert că, locuind împreună și ducînd gospodărie comună,

inculpatul, în urma unui conflict cu concubina sa, partea vătămată, a agresat-o pe

ultima, cauzîndu-i suferințe fizice și psigice. La fel, cumulul de probe menționat

indică și la prezență legăturii cauzale dintre fapta prejudiciabilă și urmările

prejudiciabile.

În ce privește indicarea în dispozitivul deciziei pe care recurentul o consideră ca

o eroare de drept, și anume ,, …indicarea prevederilor art. 84 alin. (2) Cod penal,

însă instanțele de fond trebuiau să indice prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal…”,

Colegiul penal o consideră ca o greșeală materială admisă de către instanțele de fond,

însă aceasta nu constituie eroarea de drept ce ar duce la casarea deciziei instanței de

apel și pronunțarea unei noi hotărîri.

4

Referitor la motivul că partea vătămată N. Vorobiova nu concubina cu

inculpatul S. Magu, dar închiria spațiul locativ de la inculpat, Colegiul penal

consideră ca neîntemeiat, or din materialele cauzei se constată că inculpatul S. Magu

cu partea vătămată s-au aflat în relații de concubinaj din anul 2007, iar în această

perioadă inculpatul de mai multe ori a maltratat-o pe concubina sa – fapt concretizat

de inculpatul S. Magu (f.d. 97), partea vătămată N. Vorobiova (f.d. 15-16), martorul

A. Dutchina (f.d. 20).

Astfel, se reține că, recursul declarat de apărătorul inculpatului, nu se întemeiază

pe temeiurile stipulate expres de dispoziția art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, mai mult, recurentul nu reflectă în ce constă problema de drept de importanță

generală care, în opinia lui, persistă în cauză, care este eroarea comisă de instanța de

apel ce ar duce la casarea hotărârilor atacate prin prisma temeiurilor din norma de

drept vizată.

În consecință, raportând situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2)

Cod de procedură penală, Colegiul concluzionează că la judecarea cauzei în ordine de

apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.414-417

Cod de procedură penală, iar recursul declarat, este vădit neîntemeiat și se apreciază

ca inadmisibil.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Maria Antoci în

numele inculpatului Magu Serghei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 22 decembrie 2014, în cauza penală în privința lui Magu Serghei

Vasile, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțarea integrală la 27 mai 2015.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

5