1ra-569/15 — Art.190 alin.2 CP

Prin sentința Judecătoriei Grigoriopol din 30.04.2014, cauza fiind examinată în baza art.3641 Cod de procedură penală, Golban Victor a fost recunoscut vinovat și condamnat conform art. 190 alin. (2) lit. c) și 2641 alin. (3) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de amendă: - în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal - în mărime de 600 unități convenționale - 12 000 (douăsprezece mii) lei; - în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal - în mărime de 600 unități convenționale - 12 000 (douăsprezece mii) lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani. Conform art. 84 Cod penal a fost stabilită pedeapsa definitivă lui Golban Victor Victor, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total 1200 (una mie două sute) unități convenționale, ceia ce constituie 24 (douăzeci și patru) mii lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani.

Pentru a se pronunța cu sentința instanța de fond a reținut că, Golban Victor la 03.06.2012, fiind în stare de ebrietate și dîndu-și seama de caracterul 1 prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzînd urmările lor și admițînd în mod conștient survenirea acestor urmări, aproximativ în jurul orelor 02.20 min., deținînd permis de conducere și fiind la volanul automobilului de model „MAZDA 626” cu n/î. CKE 5 31, se deplasa pe bd. Moscovei spre str. A. Russo, iar în timpul deplasării, pentru mers neadecvat a fost stopat de agentul constatator din cadrul SPR a CGF mun. Chișinău Pînzaru Vasile. În cadrul verificării actelor au apărut suspecții privind conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică de către șoferul Golban Victor, din care considerente a fost supus examinării medicale cu privire la stabilirea stări de ebrietate și naturii ei. Conform procesului-verbal cu nr. 7215 din 03.06.2012 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și natura ei, întocmit de către medicii de la Dispensarul Republican de Narcologie s-a constatat că cet. Golban Victor s-a refuzat de la examinarea medicală. Astfel, inculpatul Golban Victor a ignorat cerințelor pct. 11 lit. (j) al RCR RM, care prevede, că „conducătorul auto este obligat să se supună, la solicitarea agentului de circulație, procedurii testare a aerului expirai sau, după caz. examenului medical de recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei, consumului de droguri ori de alte substanțe psihotrope sau de medicamente eu efecte similare”. Tot el, în luna iunie 2012, data și ora exactă nu a fost posibil de stabilit, aflîndu-se în fața CC „Unic” situat pe bd. Ștefan cel Mare 6, mun. Chișinău, urmărind scopul dobîndiri ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul înscrierii cet. Efros Rodica în cadrul școlii auto, situată pe str. A. Russo, mun. Chișinău, a primit de la ultima prin înșelăciune și abuz de încredere mijloace bănești în sumă de 2500 lei, după care neefectuînd cele promise, s-a eschivat de la restituirea banilor primiți, prin ce i-a cauzat părții vătămate, Efros Rodica un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 2500 lei MDL.

Nefiind de acord cu sentința inculpatul Golban Victor a atacat-o cu apel prin care solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blîndă. În argumentarea apelului a menționat că instanța de fond corect a stabilit circumstanțele cauzei și a încadrat faptele conform Legii penale, însă la stabilirea măsurii de pedeapsă, ținînd cont de cumulul circumstanțelor atenuante și în lipsa celor agravante i-a fost aplicată o pedeapsă pecuniară prea aspră pe care nu este în stare să o execute. Mai mult ca atît, a fost privat de dreptul de a conduce mijloacele de transport, aceasta fiind unica sursă de existență pentru întreținerea familiei în care se educă trei copii minori. Pe cauză nu există acțiune civilă ori 2 prejudiciu material nerecuperat, anterior la răspundere penală nu a fost tras, este angajat în cîmpul muncii.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 ianuarie 2015, a fost admis apelul declarat, casată parțial sentința în latura pedepsei și pronunțată în această parte o nouă hotărîre potrivit căreia, Golban Victor recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 al.3) Cod penal, s-a pedepsit cu amendă în mărime de 480 u. c. cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani. În baza art. 84 Cod penal pedeapsa definitivă lui Golban Victor pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor s-a stabilit amenda în mărime de 1000 (una mie) u. c., adică 20 000 (douăzeci mii) lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani, în rest dispozițiile sentinței s-au menținut. 4.1. În argumentarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, prima instanță nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, aplicînd pedeapsa greșit individualizată în raport cu prevederile legii penale care reglementează pedeapsa, scopul acesteia și individualizarea ei. Astfel, instanța de apel avînd în vedere toate circumstanțele concrete ale cauzei și anume că inculpatul Golban Victor a contribuit la descoperirea infracțiunii comise, vinovăția a recunoscut-o, se căiește sincer, are trei copii minori la întreținere, nu are antecedente penale, circumstanțe agravante nu a fost stabilite și ținînd cont de prevederile art. 3641 alin. (8) Cod procedură penală, consideră că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă cu aplicarea sancțiunii amenzii minime, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani, inclusiv și cu aplicarea prevederilor art. 84 Cod penal, în rest dispozițiile sentinței s-au menținut.

Împotriva hotărărîrilor menționate, inculpatul Golban Victor a declarat recurs ordinar, fără a invoca prevederile art. 427 Cod de procedură penală, solicitînd casarea parțială a acestora, rejudecarea cauzei cu emiterea unei noi hotărîri prin care să-i fie aplicată o pedeapsa mai blîndă. În motivarea recursului recurentul a invocat aceleași motive ca și în apel, descrise la p.3 a prezentei decizii.

Pe marginea recursului declarat procurorul a depus referință pronunțîndu-se pentru inadmisibilitatea acestuia, deoarece pedeapsa aplicată inculpatului este una motivată, individualizată și aplicată în corespundere cu prevederile legale.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente: 3 În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că acesta este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Raportînd aceste prevederi la speța examinată Colegiul penal reține, că recurentul nu a invocat nici un temei de casare prevăzut la art. 427 Cod de procedură penală, însă lecturînd textul recursului, se evidențiază că alegațiile recurentului se încadrează în prevederile pct. 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Așadar, Colegiul penal consideră că temeiul pentru recurs semnalat de recurent nu este incident în prezenta cauză, iar instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, acordînd deplină eficiență prevederilor art. 61, 75,76 Cod penal și art. 3641 Cod de procedură penală la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în privința inculpatului, stabilite conform sancțiunilor articolelor imputate acestuia prin rechizitoriu, iar în sprijinul statuării respective se relevă următoarele. Cum se reține din doctrina penală, în cazul săvîrșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singură în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, avînd deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținînd seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, avînd ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal în baza căruia au fost condamnat inculpatul. De asemenea, se reține că, la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvîrșite care se măsoară după cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmînd ca celelalte două criterii alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările 4 care atenuează sau agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale săvîrșite. La caz, la aplicarea pedepsei inculpatului în privința căruia a fost admisă procedura simplificată de judecare pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, instanța de apel corect a luat în considerare atît prevederile din alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală, cît și prevederile art. 75,76 din Codul penal care reglementează modalitatea individualizării pedepselor persoanelor condamnate. Conform alin. (1) art. 75 Cod penal, persoanei recunoscută vinovată de săvîrșirea unei infracțiuni, inclusiv prin procedura de judecare în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului Cod și în conformitate cu dispozițiile Părții Generale a Codului penal, aplicate prin prisma prevederilor alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală. La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanța de judecată a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia. În speță, Colegiul statuează un șir de circumstanțe atenuante și anume, că inculpatul a contribuit la descoperirea infracțiunii comise, vina a recunoscut-o, se căiește sincer, are trei copii minori la întreținere, nu are antecedente penale. Prin urmare, instanța de apel în prezența circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 76 Cod penal în coroborare cu prevederile alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală, corect a micșorat pedeapsa aplicată inculpatului sub formă de amendă prevăzută la art.2641 alin (3) Cod penal de la 600 u. c. la 480 u. c. menținînd sancțiunea cu amenda la art. 190 alin.(2) lit. c) Cod penal de 600 u. c., astfel, instanța de apel încadrîndu-se în limitele legale posibile de stabilire a cuantumului pedepsei cu amendă. Mai mult ca atît, necesită a fi menționat faptul, că sancțiunile articolelor încriminate inculpatului prevăd și alte pedepse mai aspre, iar ținîndu-se cont de circumstanțele reținute inculpatului i-a fost aplicată cea mai blîndă pedeapsă alternativă. Din acest punct de vedere se conchide că, de fapt, în cauză nu s-a comis eroarea de drept prevăzută în pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală la care se face referință, prin urmare nu persistă temeiul de casare a soluției adoptate, pedeapsa stabilită inculpatului fiind aplicată de către instanța de apel în limitele 5 legii, din care considerente se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat. 7. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal,- DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Golban Victor, împotriva sentinței Judecătoriei Grigoriopol din 30 aprilie 2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 ianuarie 2015, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 20 mai 2015. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Ion Guzun 6